Geografie
Pestera de la fanatePESTERA DE LA FANATE Localizare si cai de acces, inainte de comuna Nucet, la kilometrul 8 al soselei DN 75, Crisul Baita primeste pe dreapta apele Vaii Bulzului. Un drum de tara, accesibil in parte si mijloacelor auto, urca pe aceasta vale pret de 2 km, pana intr-o poiana unde se intalnesc trei viroage, dintre care doar cea din mijloc adaposteste un parau modest, in capatul de jos al poienii incepe o poteca ce urca pe versantul viroagei din dreapta, numita Sodolul Plopului, pana deasupra unui prag abrupt. Aici, tot in latura dreapta, incepe o cararuie care se intoarce catre gura vaii, castigand in continuare in inaltime pana deasupra poienii. La foarte putin timp dupa intrarea in padurea de fagi, la o altitudine de 560 m, apare deschiderea inalta si larga a Pesterii de la Fanate. Fig. 13 - Pestera de la Fanate (dupa R. Jeannel si E. Racovita, 1929) Date istorice. Aceasta pestera se numara si ea printre cavitatile intrate de multa vreme in inventarul speologic. Descrisa sau mentionata pe rand de E. Nedetky (1774), A. Schmidl (1863), E. Bokor (1921), Z. Schreter (1922-1925), R. Jeannel si E. Racovita (1929), ea a devenit cu timpul un obiectiv bine cunoscut din punct de vedere stiintific si turistic. Ca urmare, o gasim deseori citata in lucrarile de specialitate, mai ales de factura bio-speologica, dar si in literatura pentru turism referitoare la Muntii Apuseni. Descriere. Pestera de la Fanate este constituita in principal dintr-o galerie aproape rectilinie, lipsita de ramificatii, a carei lungime cunoscuta insumeaza 300 m si care ofera in cea mai mare parte a sa dimensiuni considerabile, ajungand la 15-20 m in latime si la 10-25 m in inaltime. Podeaua, in general orizontala, este formata dintr-un strat gros de argila acoperita cu pietre si, spre fund, cu fragmente de crusta stalagmitica. In acest important depozit de umplutura s-au concentrat numeroase resturi scheletice ale ursului de caverna care, prin degradare progresiva, au dus la constituirea unui humus bogat in compusi fosfatici. Peretii sunt in buna masura concretionati, dar majoritatea formatiunilor au avut, din pacate, de suferit in lungul rastimp de cand pestera este vizitata de turisti. Dupa un pasaj mai stramt, galeria principala ia sfarsit intr-o sala ocupata in parte de blocuri prabusite, din latura dreapta a careia se poate ajunge intr-un scurt sistem de galerii superioare, astfel incat lungimea intregii retele subterane se ridica la 450 m.
175 |
27360 26929 26345 26751 22403 28072 18773 28282 17940 27576 29996 31267 26978 34845 59190 |
DOC 3. Noile state intrate in Uniunea Europeana (2004)
Statul |
Suprafata (km2) |
Populatia (mil.loc.) |
Densitatea populatiei (loc/km2) |
PIB (2003) (USD/loc.) |
Cipru Estonia Letonia Lituania Malta Polonia Slovenia Cehia Slovacia Ungaria |
9,251 45000 64600 65200 316 323250 20254 78860 49010 93030 |
0,8 1,4 2,4 3,5 0,4 38,6 2,0 10,2 5,4 9,8 |
83 30 36 52 1232 120 99 130 110 106 |
18974 12190 9663 11036 19283 10854 19618 15669 13363 14574 |
B. Statele uniunii europene
Cele 25 de state aderate la Uniunea Europeana sunt prezentate in Fig. 2, DOC 2,3 . Elementele geografice de baza ale statelor UE sunt redate alaturat (Fig. 3). Situatia actuala este rezultatul unei evolutii de peste sase decenii (DOC 4), dezvoltandu-se anumite institutii specifice (DOC 5).
Germania este cel mai populat stat care detine in acelasi timp aproape 1/5 din produsul intern brut al Uniunii Europene. A devenit principalul stat, ca dimensiune demografica si economica, dupa procesul de unificare a tarii realizat la inceputul deceniului al noualea al secolului XX. Resursele naturale sunt modeste (mai importante fiind cele de gaze naturale din Marea Nordului si de huila din bazinul Ruhr), dar activitatile industriale situeaza Germania, in prezent, pe locul 4 in lume.
Regatul Unit are o pozitie speciala in cadrul Uniunii Europene prin legaturile traditionale cu SUA, utilizarea monedei nationale si printr-un anumit "conservatorism" referitor la Uniunea Europeana. Relativa izolare insulara a tinut Regatul Unit intr-o situatie diferita de a restului continentului. Realizarea legaturii feroviare si rutiere prin tunelul situat sub Canalul Manecii a contribuit la intensificarea relatiilor cu U.E.
Franta, prin dimensiuni teritoriale si pozitie, este o tara care a facilitat constructia teritoriala europeana. Performantele economice si stiintifice, continuand traditia culturala, reprezinta domenii de dezvoltare asumate a civilizatiei europene.
Italia a realizat in ultima perioada de timp o dezvoltare economica deosebita. Este cunoscuta prin numeroase produse industriale (otel, automobile, produse electronice), precum si printr-o activitate comerciala sustinuta.
Spania si Portugalia, cele doua tari care formeaza impreuna Peninsula Iberica si care au aderat simultan la Uniunea Europeana, au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa, stimulata de integrarea lor europeana.
Belgia si Olanda, aparent tari mici ca intindere, au un rol specific in Uniunea Europeana: Bruxelles, capitala Belgiei, este si principala capitala europeana, iar Rotterdam este cel mai important port al Uniunii Europene.
Luxemburg, cel mai mic stat, dar cu cel mai mare venit pe cap de locuitor, este un adevarat centru bancar al Uniunii Europene, care are si anumite functii comunitare.
Suedia, Danemarca si Finlanda sunt cele trei tari nordice ale Uniunii Europene, fiecare cu un anumit specific natural, economic si cultural.
Irlanda, desi are o pozitie mai indepartata, este foarte atasata ideilor europene.
Grecia este situata intr-o alta extremitate a Europei dar, prin traditiile istorice si culturale, reprezinta originea Europei moderne; este, spre deosebire de celelalte state, o tara cu religie predominant ortodoxa.
Austria are in prezent un rol important in procesul de extindere, prin granita comuna cu patru noi state integrate in Uniunea Europeana.
Statele integrate in anul 2004 (Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Cipru) sunt relativ eterogene din punct de vedere geografic, al intinderii si al numarului de locuitori.
In general (exceptand Malta) au un produs intern brut mult mai scazut decat al celorlalte state. Majoritatea statelor sunt mici ca intindere (exceptand Polonia) si relativ reduse ca numar de locuitori.
Fiecare stat cu specificul sau aduce o nota de originalitate; majoritatea tarilor nou integrate sunt catolice (exceptand Republica Cipru, predominant ortodoxa, asemanatoare Greciei).
Cele trei tari baltice (Letonia, Estonia, Lituania) au o puternica minoritate rusa sau rusofona.
Dictionar
Comunitate, comunitar - grup de persoane aflate in contact, care ocupa si impart un teritoriu limitat spatial, in scopul locuirii si producerii de bunuri care sa asigure necesitatile comune, generate de convietuirea in comun.
Conservatorism - ansamblu de idei si atitudini politice care exprima preferinta pentru vechi si pentru ceea ce este statornicit si recunoscut. Adeptii acestui curent sustin aplicarea perfecta a legii, ordinii, continuitatii si prudentei in raport cu inovarea.
DOC 4. Cronologia constructiei Uniunii Europene
■ 1949 infiintarea Consiliului Europei.
■ 1951 Crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (Franta, RFG, Italia, Olanda, Belgia, Luxemburg).
■ 1957 Construirea Comunitatii Economice Europene (tratatele de la Roma).
■ 1960 infiintarea Asociatiei Europene a Liberului Schimb.
■ 1962 Lansarea proiectului de uniune politica.
■ 1968 Realizarea uniunii vamale acelor 6 state.
■ 1972 Aderarea a trei tari: Regatul Unit, Irlanda, Danemarca (9 state).
■ 1981 Integrarea Greciei in CEE (10 state).
■ 1985 Aderarea Spaniei si a Portugaliei (12 state).
■ 1992 Tratatul de la Maastricht de revizuire a tratatului de la Roma.
■ 1994 Aderarea Austriei, Suediei si Finlandei (15 state).
■ 2004 Aderarea a 10 noi state (25 state).
Fig. 3 - Harta economica a Europei (utilizarea terenurilor, resurse naturale, concentrari industriale)
DOC 2. Institutiile Uniunii Europene
Principalele
institutii ale Uniuni
Conditii de vizitare. Sunt necesare numai mijloace de iluminat. Bibliografie. R. Jeannel si E. Racovita (1929), M. Bleahu
si S. Bordea (1967, 1974), M. Bleahu si col. (1976), L.
Valenas si col. (1977).
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
||||||||
|
||||||||
Proiecte pe aceeasi tema | ||||||||
| ||||||||
|
||||||||
|
||||||||