Directiva Cadru a Uniunii Europene privind Apa - istoric; transpunere; implementare

Istoric

In ultimii o suta de ani populatia globului a crescut numeric de circa trei ori iar consumul de apa de sapte ori. William Cosgrove, vice-presedintele Consiliului Mondial al Apei declara la inceputul anului 2003 ca „in prezent, 30% din populatia mondiala traverseaza o criza a apei. Daca se va continua in acest ritm de consum, in 2025 criza va afecta 50% din locuitorii planetei”.

Tinand cont de numeroasele studii si avertismente ale oamenilor de stiinta, in 1988 Comisia Europeana a decis ca a sosit momentul sa fie elaborata o politica coerenta si cuprinzatoare in domeniul apei, si a propus elaborarea unei Directive Cadru privind Apa.

Dupa un proces decizional care a durat aproape 10 ani, in 1997 a fost publicata prima versiune a actului legislativ. Aceasta a fost supusa dezbaterii Parlamentului European de doua ori: in februarie 1999 si tot in februarie in 2000.

Textul final a fost adoptat in octombrie 2000 si Directiva cadru privind apa a intrat in vigoare odata cu publicarea ei in Jurnalul Oficial OJ L327 din decembrie 2000 sub numele „Directiva Parlamentului si a Consiliului European 60/2000/EC privind stabilirea unui cadru de actiune comunitar in domeniul politicii apei”.

Cadrul general

Procesul de elaborare a Directivei a fost unul lung si destul de greoi, insa a implicat toti factorii de decizie de la nivel local si regional si a raspuns unei nevoi crescande a cetatenilor pentru resurse de apa sigure si curate. Nevoia de apa precum si constientizarea faptului ca apa nu are frontiere a facut din problema conservarii resurselor de apa o prioritate.

Pentru a veni in intampinarea tuturor problemelor legate de apa, Comisia Europeana a considerat necesara aparitia unei noi politici, unitare si care sa trateze apa – nu ca pe un produs comercial, ci – ca pe o preconditie a existentei noastre. In plus, deteriorarea pe termen lung a calitatii surselor de apa pune in pericol nu numai zonele unde acestea sunt deficitare ci intreaga Europa.

Pornind de la acest fapt, directiva prevede extinderea obiectivelor de protectie catre toate sursele de apa: lacuri, ape de suprafata sau ape subterane si acopera aspectele legate de calitatea ecologica a acestor resurse. De aceea, Directiva Cadru stipuleaza in mod foarte clar termene de timp si obiective extrem de ambitioase si stranse pentru ca toate resursele de apa sa aiba in 2015 un standard bun de calitate.

Directiva impune cooperarea atat in interiorul granitelor, cat si cooperarea transfrontiera. Conform acestei Directive Cadru privind Apa, gestionarea resurselor de apa trebuie sa fie facuta la nivelul bazinelor hidrografice si in acest sens, responsabilii pentru gestionarea resurselor de apa trebuie sa coopereze foarte strans pentru luarea celor mai bune decizii.

Impunerea bazinului hidrografic ca unitate de gestionare a resurselor de apa atrage dupa sine si formarea Comitetelor de bazin, organisme administrative care sunt responsabile de luarea deciziilor corecte si general acceptate de catre toti utilizatorii de apa din zona respectiva.

Pentru ca ambitioasele obiective ale Directivei Cadru privind Apa sa poata fi puse in practica, Comisia Europeana recomanda:

stabilirea pretului apei potabile astfel incat sa reflecte valoarea tratarii acesteia si aprovizionarea, dar care sa poata fi platit de catre cei care o consuma,

limitarea deversarilor oricaror substante in apa si interzicerea substantelor periculoase;

stabilirea unor standarde de calitate pentru toate resursele de apa.

Pentru ca reusita sa fie deplina, iar planurile de management sa fie elaborate si aplicate cu succes, este necesara implicarea cetatenilor. In plus legislatia conexa din fiecare tara trebuie sa fie adusa la zi.

Pentru indeplinirea obiectivelor Directivei Cadru, precum si pentru respectarea termenelor stabilite de aceasta, este necesar a fi luate unele masuri organizatorice iar modalitatea de elaborare a politicilor si planurilor de management trebuie reconsiderata.

Fiecare tara din Uniunea Europeana dar si tarile aflate in proces de aderare trebuie sa-si stabileasca Comitetele de Bazin. Acestea avizeaza si sunt responsabile de implementarea planurilor de management pentru bazinele hidrografice. Comitetele de bazin sunt formate din reprezentanti ai tuturor factorilor interesati: autoritati locale, furnizori si utilizatori de apa.

Un rol important in cadrul acestui proces il au cetatenii. Acestia trebuie sa fie informati, iar deciziile luate de guvernanti trebuie sa respecte si dorintele si aspiratiile lor. Comitetele de bazin sunt responsabile de informarea cetatenilor privind planul de management.

Pentru ca Directiva este doar un cadru in limitele caruia trebuie sa se desfasoare orice actiune din domeniul apei, fiecare stat trebuie sa-si promoveze legislatia interna complementara directivei. In acest sens – Directiva Cadru privind Apa asigura numai cadrul general si principiile comune de actiune.

Termenele limita pana la care statele membre ale Uniunii Europene trebuie sa ia diversele masuri pentru aplicarea Directivei Cadru privind Apa, asa cum aceste termene apar in textul actului, sunt prezentate mai jos:

Scopul final al Directivei Cadru privind Apa este reprezentat de – eliminarea substantelor periculoase prioritare, contribuind astfel la atingerea unor valori ale concentratiilor acestora in mediul marin care sa asigure conservarea si mentinerea ecosistemelor legate de ape.  

Pe langa masurile organizatorice prevazute de Directiva, in anexele actului sunt cuprinse o serie intreaga de informatii legate de evaluarea tipurilor de ape, evaluarea impactului, o serie de definitii si masuri.

In anul 2001, prin Decizia 2455 a Parlamentului si a Consiliului European pentru stabilirea listelor substantelor prioritar a fi eliminate din apa, Directiva Cadru privind Apa a fost amendata si s-a introdus Anexa X. Anexa cuprinde o lista cu peste 33 de substante periculoase. S-a stabilit ca aceasta lista va fi subiectul unor revizuiri, efectuate cel putin o data la patru ani. Pentru a se asigura atingerea obiectivelor Directivei Cadru in termenele propuse, Comisia Europeana a lansat in luna mai 2001 documentul intitulat „Strategia Comuna de Implementare a Directivei Cadru privind Apa”. In cele ce urmeaza vom incerca sa parcurgem si sa explicam acest document.

Strategia Comuna de Implementare a Directivei Cadru privind Apa

Strategia comuna reprezina rezultatul discutiilor avute de catre reprezentantii Statelor Membre si Comisia Europeana pe parcursul mai multor luni si mai ales ca raspuns si sprijin pentru aplicarea Directivei Cadru si respectarea termenelor foarte stranse prevazute de aceasta.

Strategia a fost formulata si ca raspuns pentru problemele legate de:

implementarea cu succes si in mod coerent a Directivei Cadru,

abordarea eficienta in sensul punerii in comun a experientei castigate, a resurselor financiare si umane, si a cunostintelor,

mai mare transparenta in implementare,

implicare a tuturor factorilor de decizie,

implicare a tarilor candidate inca din acest moment,

dezvoltarea unor sisteme comune si compatibile de management,

dezvoltarea de metodologii comune de aplicare.

Desi acest document strategic este dezvoltat de Uniunea Europeana, el are doar un caracter general pentru Statele Membre, neputand sa raspunda tuturor nevoilor fiecarui stat in parte. Totusi, strategia a fost elaborata in scopul facilitarii, atat cat este posibil, a procesului de implementare a Directivei, tinand cont de faptul ca multele probleme pe care le adreseaza au si elemente comune.

Problemele comune sunt determinate de faptul ca, de cele mai multe ori, bazinele hidrografice sunt pe teritoriul mai multor state si cad in jurisdictia mai multor factori de decizie si deci, o strategie comuna reduce riscul aparitiei unor conflicte si a unor abordari diferite.

Strategia urmareste sa aduca clarificari, acolo unde este cazul, de ordin tehnic si stiintific, pentru a asigura coerenta in luarea deciziilor si pentru a evita discrepantele intre administratii, acolo unde resursele de apa sunt impartite.

In strategie sunt prinse cateva elementele comune pe care Statele Europene membre si nemembre le-au identificat si de care trebuie avute in vedere:

necesitatea existentei schimbului de informatii intre Statele Membre si Comisia Europeana,

informarea si implicarea publicului, element cheie in aplicarea Directivei Cadru,

nevoia de asigurare a coerentei intre implementarea Directivei Cadru si celelalte politici structurale si sectoriale,

nevoia de asigurare a coerentei intre implementarea Directivei Cadru privind Apa si celelalte Directive,

nevoia de integrare a activitatilor orizontale pentru a dezvolta in mod eficient planurile de management ale bazinelor hidrografice si pentru a implementa cu succes Directiva Cadru,

necesitatea de construire a capacitatii Statelor Membre pentru a putea implementa cu succes Directiva Cadru,

nevoia de a implica factorii de decizie si societatea civila in implementarea Directivei Cadru,

nevoia de promovare a unei atitudini comune, in randul tarilor candidate din centrul si estul Europei, cu privire la posibila lor implicare in activitatile pe care le presupune implementarea Directivei Cadru privind Apa (acest lucru este o preconditie pentru bunul management al bazinelor hidrografice care sunt impartite intre mai multe unitati administrative),

nevoia de formare a unui grup de lucru si a unor materiale suport pentru aspectele cheie ale Directivei Cadru privind Apa.

Pentru a putea reflecta intr-un mod cat mai coerent metodele de implementare ale Directivei Cadru privind Apa, Strategia Comuna de Implementare a fost impartita pe module, ce reflecta de fapt activitatile cheie care trebuie intreprinse de fiecare tara in parte.

Aceste activitati cheie sunt, fara a stabili o ierarhie a lor:

1 – schimbul de informatii,

2 – dezvoltarea unor ghiduri legate de problemele tehnic,

3 – managementul datelor si informatiilor,

4 – aplicarea, testarea si validarea modelelor de management al resurselor de apa.

Primele trei activitati – au mai mult un caracter orizontal, urmarind in primul rand sa dezvolte o viziune si o intelegere comuna a Directivei Cadru. Activitatea a patra – are mai mult un caracter vertical, incluzand activitatile cheie pentru implementarea practica si obtinerea rezultatelor.

Integrarea primelor trei activitati in planurile de management pentru bazinele hidrografice reprezinta o preconditie pentru ca testarea acestora in bazinele pilot si implementarea activitatii patru sa se incheie cu succes.

Aceasta structura modulata se bazeaza pe activitatile cheie si pe proiectele legate de aceste activitati (detaliate in tabelul de mai jos). Avantajul unei astfel de structuri este ca se pot include pe parcurs si alte proiecte care pot fi considerate necesare pentru diferite perioade de timp.

PROIECT: Pestera din valea fundata PROIECT: Vegetatia, fauna si solurile- test

Schema de implementare este prezentata in pagina urmatoare.

Strategia de Implementare cuprinde o descriere mai detaliata a proiectelor din schema anterioara, pe care le vom explica in cele ce urmeaza:

Aceasta abordare modulara furnizeaza o imagine transparenta, de ansamblu, asupra intregii Strategii de Implementare a Directivei Cadru privind Apa si permite includerea altor activitati cheie si proiecte. De asemenea, aceasta abordare ar trebui sa asigure si concentrarea strategiei pe domeniile cheie, determinand astfel o implementare efectiva de catre Statele Membre.

Toate aceste activitati cheie sunt in stransa legatura cu diferitele faze ale procesului de implementare, determinate de termenele limita stabilite in Directiva.

Documentele orientative trebuie dezvoltate intr-un mod cat mai pragmatic, pe baza practicilor existente in Statele Membre. Toate aceste documente orientative trebuie sa fie practice, operationale si orientate catre implementarea politicilor. Schitele initiale ale planurilor trebuie verificate la nivel de bazine hidrografice pilot. Intr-un timp foarte scurt trebuie elaborata prima schita de plan, astfel incat testele practice sa poata verifica modelul.

In acelasi timp Directiva solicita sa fie alcatuite urgent si grupurile de lucru pentru toate proiectele cu prioritate ridicata, imediat ce Strategia de Implementare va fi finalizata.

Dezvoltarea politicilor – capitol in cadrul Strategiei de Implementare

a Directivei Cadru privind Apa

Directiva Cadru privind Apa determina si prevede dezvoltarea unor noi legi comunitare pentru domenii specifice, cum ar fi:

revizuirea si aducerea la zi a listei substantelor prioritare,

stabilirea standardelor de mediu pentru aceste substante,

criteriile de evaluare a statutului apelor subterane,

etc.

In paralel cu desfasurarea activitatilor cuprinse in Strategia Comuna, Comisia trebuie sa-si stabileasca un Consiliu Consultativ. Membrii acestui organism trebuie sa fie din Statele Membre si sa reprezinte interesele factorilor de decizie, a organizatiilor neguvernamentale si expertilor independenti. Pot fi membri ai Consiliului si Membrii Parlamentului European.

Consiliul Consultativ va fi responsabil pentru dezvoltarea Directivelor fiice si a politicilor in domeniul apei, inclusiv pentru elaborarea de noi masuri.

Activitatea Consiliului Consultativ se va axa pe dezvoltarea de politici, dar acest organism va juca si un rol important in implementarea Strategiei, acest lucru datorandu-se faptului ca Directivele fiica vor influenta procesul de implementare.

In martie 2001, Comisia a stabilit si un grup consultativ cu numele de „Forumul Expertilor pentru Consultanta”  (Expert Advisory Forum - EAF) pentru substantele prioritare si controlul poluarii. Din acest forum fac parte experti din Statele Membre, din tarile candidate, reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale si ai industriei.

Forumul Expertilor pentru Consultanta are urmatoarele atributii:

elaboreaza recomandarile si acordarea de asistenta sau expertiza,

asista Comisia in pregatirea propunerilor legislative, tehnice, economice etc,

coordoneaza activitatile necesar a fi desfasurate pentru atingerea obiectivelor Directivei Cadru privind Apa,

favorizeaza schimbul de informatii si transmiterea de date.

Acest Forum trebuie sa isi intocmeasca rapoarte de activitate si sa le trimita la intalnirile Directorilor Apei[1] precum si la conferintele Partilor Interesate in politicile comune in domeniul apei.

Este foarte posibil ca agenda forumului sa fie extrem de incarcata si de aceea este posibila formarea sub-grupurilor de lucru, pe diferite teme cum ar fi: standarde de calitate, substante chimice periculoase etc. Aceste sub-grupuri vor fi in permanenta legatura prin intermediul Internetului.

Forumul Expertilor pentru Consultanta, pentru apele de suprafata

Directiva Cadru privind Apa nu furnizeaza criterii precise pentru a defini calitatea apelor de suprafata de tipul „apa buna”. Totusi, sunt extrem de necesare si importante aceste criterii, ele reprezentand baza pentru:

separarea zonelor cursurilor de apa care sunt puternic degradate sau sunt in pericol de a nu atinge obiectivul Art.4, de cele care nu sunt in pericol sau pentru care impactul este neglijabil,

finalizarea activitatilor de desemnare a metodelor viitoare de monitorizare si a retelei de monitoring,

furnizarea de propuneri pentru Art.17 pentru intalnirile Comisiei.

Conform Anexei II 2.1 si 2.2., Statele Membre sunt obligate sa desfasoare un prim studiu de caracterizare al tuturor bazinelor hidrografice si sa aprecieze riscul la care acestea sunt expuse. Vor fi necesare studii mai aprofundate pentru acele bazine pentru care s-a constat ca sunt in pericol de a nu indeplini obiectivele din Art.4 pentru a determina gradul precis al riscului.

De asemenea, tinand cont si de prevederile Anexei V, paragrafele 2.4.2. si 3, cursurile de apa cu risc ridicat trebuie sa fie monitorizate iar acei parametrii care sunt relevanti pentru determinarea riscului trebuie tinuti sub observatie.

Decizia cu privire la stabilirea criteriilor de clasificare ale cursurilor de apa nu a fost luata o data cu adoptarea Directivei Cadru dar, in conformitate cu Art.17, Comisia trebuie sa propuna masuri pentru prevenirea si controlul poluarii apelor de suprafata.

Astfel de masuri vor include in mod obligatoriu:

criterii pentru evaluarea starii cursurilor de apa si din punct de vedere chimic,

criterii pentru identificarea evolutiilor, definirea starii normale, precum si definirea capacitatii de suport pana la care schimbarile pot fi reversibile.

Forumul Expertilor pentru Raportare

Obiectivele Forumului Expertilor pentru Raportare se refera la:

colectarea datelor si informatiilor intru-un mod cat mai precis, evitandu-se suprapunerile si asigurandu-se folosirea cat mai eficienta a acestora,

imbunatatirea  modalitatilor de validare a datelor si a procesului de informare, la toate nivelurile (national si international), la nivelul Comisiei si a retelei Eurowaternet a Agentiei Europene de Mediu,

tranzitia rapida de la cerintele de colectare si folosire a datelor din mai vechile reglementari la cele din Directiva Cadru privind Apa,

canalizarea procesului de raportare, astfel incat sa se asigure tranzitia rapida de la Directivele mai vechi la noua Directiva si, in plus, sa fie asigurata distinctia intre raportarile care sunt cerute de catre Directiva Cadru privind Apa si cele privind Calitatea Apelor de Imbaiere, Nitrati si Apele Uzate Urbane.

Directiva introduce noi abordari ale procesului de colectare si raportare a datelor si informatiilor, punand accent pe plasarea acestora intr-un context dinamic, de raspuns la presiuni si impact si de reactie la raspunsurile venite. Totodata, procesul de raportare este mult mai orientat, facandu-se distinctia intre nevoile diferitilor actori aflati la diferite niveluri.

Principalul instrument de prezentare a calitatii apelor si de analiza a impactului este reprezentat de Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice. Mai mult, aceste planuri sunt principala modalitate de raportare catre Comisie.

De o mare importanta sunt si alte studii si analize preparatorii pe care Statele Membre sunt obligate sa le prezinte Comisiei.

Un mare accent este pus pe analiza ce trebuie prezentata Comisiei dupa primii patru ani de la intrarea in vigoare a Directivei. Acest prim studiu va trebui sa cuprinda in mod obligatoriu:

informatii despre starea actuala si naturala a bazinelor hidrografice,

informatii economice despre utilizarea apelor din respectivul bazin hidrografic,

impactul si presiunile exercitate de populatia din zona respectiva,

date despre calitatea apei, obtinute prin metodele clasice avute la dispozitie.

Activitati suport pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa

Dezvoltarea tehnologica si cercetarea joaca un rol important in implementarea Directivei Cadru privind Apa. Programul Cadru 5 a finantat proiecte din domeniul apei in cadrul Activitatii Cheie nr.1 „Managementul durabil si calitatea apei”.

In cadrul acestui program s-au desfasurat proiecte in directia dezvoltarii metodelor si indicatorilor de calitate ai apei, dezvoltarii unor programe de masuri cu implicarea publicului, si a fost incurajat schimbul de informatii si expertiza.

Mai mult, Programul Cadru 6 are obiective ce se adreseaza continuarii cercetarilor cu privire la aplicarea Directivei Cadru privind Apa.  

Integrarea politicii pentru apa in celelalte politici ale Comunitatii Europene

In anul 1998, la Cardiff (Tara Galilor) a avut loc o intalnire a carui scop a fost identificarea metodelor pentru o mai buna integrare a obiectivelor de mediu si de dezvoltare durabila in politicile Comunitatii in acele sectoare ce conduc dezvoltarea economica. Comisia a formulat astfel concluzii pentru agricultura, transport, energie, piata interna si dezvoltare, care mai apoi, in 2001, au fost sintetizate pentru a identifica modalitatile de integrare cu celelalte politici.

In paralel, Directoratul General de Mediu al Comisiei Europene depune eforturi pentru integrarea politicilor in domeniul apei cu politicile din celelalte sectoare.

Domeniile cheie de actiune sunt:

Integrarea Directivei Cadru privind Apa in Politicile regionale cu privire la analiza economica a utilizarii apei, analiza caracteristicilor naturale ale bazinelor hidrografice (vulnerabilitate, rezerve de apa etc) si analiza presiunilor (surse de poluare, modele de utilizare a terenurilor, cererea de apa) si a impactului cu referire la calitatea apei;

Integrarea Directivei Cadru privind Apa in Politicile agricole. Se urmareste introducerea cerintelor Directivei Cadru in proiectele specifice si in planurile de dezvoltare rurala, in proiectele INTERREG etc. Totodata se solicita ca revizuirea Politicii Comune din Domeniul Apei, ce va avea loc in acest an, sa se faca cu respectarea prevederilor din Directiva Cadru privind apa.

Pe langa aceste domenii au mai fost facute referiri la integrarea politicilor privind apa in politica privind Pescuitul Politicile de dezvoltare, cele din Domeniul Marin sau cele pentru Energie, Transport sau Piata Interna.

Structura organizatorica pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa

Complexitatea Directivei Cadru privind Apa, precum si multiplele activitati ce trebuie desfasurate pentru implementarea acesteia, cer o structura organizatorica bine pusa la punct si un plan de activitati foarte bine structurat.

In cele ce urmeaza este prezentata schema organizatorica pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa:

Structura Organizationala pentru Implementarea Directivei Cadru privind Apa, (GL = Grup de lucru)

Rolul Directorilor pentru Apa si al Comisiei Europene

Spre deosebire de Comisia Europeana, acest organism al Directorilor Apei nu este unul formal, cu rol in luarea deciziilor, ci doar un forum pentru cooperare informala. Competentele de implementare revin deci fiecarui Stat Membru.

Grupul comun format din Comisia Europeana si Directori trebuie sa functioneze ca un initiator si conducator al procesului de implementare, dar fara a avea atributiile unui consiliu de conducere oficial. Intalnirile vor fi conduse in comun de catre Presedintie si Comisie. Acestea vor avea rolul de a consolida procesul, dar documentele rezultate nu vor avea decat un caracter non-legal si vor furniza doar o baza de lucru pentru implementare.

Documentele emise de acest organism nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudiciu procedurilor din Articolul 21 al Directivei Cadru privind Apa.

Grupul de Coordonare Strategica

Grupul de Coordonare Strategica va avea rolul de coordonare strategica a diferitelor Grupuri de Lucru si a activitatilor desfasurate pentru implementarea Directivei Cadru. Grupul va evalua rezultatele si va elabora rapoartele Grupurilor de Lucru pentru intalnirile Directorilor. Mai mult, Grupul de Coordonare Strategica este responsabil si de dezvoltarea viitoare a Strategiei de Implementare.

Acest grup este coordonat de Comisia Europeana si este format din reprezentanti ai tarilor membre. Reprezentantii tarilor candidate pot participa dar au doar statut de observatori. ONG si alti factori de decizie pot fi invitati si ei ca observatori si/sau pentru consultare. Comisia este cea care sustine financiar acest grup.

Grupurile de lucru pentru activitatile cheie si proiecte

Grupurile de lucru au fost create pentru diferite activitati cheie si proiecte. Acestea sunt evidentiate in schema privind structura organizationala pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa si ele sunt cele create inca din prima faza, urmand a fi stabilite si altele in functie de necesitati. Pot fi invitati sa participe la sedinte: reprezentanti ai factorilor de decizie si ai organizatiilor neguvernamentale cu expertiza pe temele specifice. Activitatile desfasurate de grupurile de lucru trebuie sa fie in foarte stransa legatura, iar coordonarea acestora este asigurata de grupul de coordonare.

Implicarea altor parti din Europa

O parte importanta a procesului de implementare este realizata cu implicarea altor organisme europene. Rolul, spre exemplu, al Agentiei Europene de Mediu sau a EUROSTAT este recunoscut, si este incurajata implicarea sub orice forma a cat mai multor factori. Directiva Cadru privind Apa incurajeaza asocierea pentru ca procesul de implementare sa decurga in cel mai usor mod posibil.

Implicarea factorilor de decizie, a organizatiilor neguvernamentale si societatii civile

Documentul strategic recunoaste importanta participarii si implicarii active a factorilor de decizie, a organizatiilor neguvernamentale si a societatii civile in general. Procesul de implementare se bazeaza pe deschidere si transparenta si deci sprijinul si participarea tuturor celor interesati reprezinta o conditie esentiala.

Reprezentantii pot lua parte fie la activitatile Grupului Strategic fie la cele ale Grupurilor de Lucru, dar nivelul de implicare va fi decis de la caz la caz.

Implicarea tarilor candidate

Tarile din Europa Centrala si de Est, aflate in proces de aderare la Uniunea Europeana, trebuie sa aplice legislatia comunitara si implicit Directiva Cadru Privind Apa. Participarea acestora la luarea deciziilor, inca din fazele incipiente ale procesului este extrem de importanta.

Tarile candidate sunt chemate sa participe la implementarea Directivei Cadru privind Apa si sunt  invitate la intalnirile de lucru ale Directorilor Apei, Comisia fiind cea care, in masura posibilitatilor, va sprijini financiar aceste participari. Mai mult, expertii din aceste tari sunt incurajati sa participe la elaborarea si implementarea proiectelor si programelor pe aceasta tema.

In sprijinul implementarii Directivei Cadru privind Apa vin si conventiile internationale deja semnate si ratificate de diverse state cum ar fi: Conventia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea, Conventia pentru Protectia Fluviului Elba sau cea pentru Oder.

Vor fi necesare importante resurse materiale si umane pentru operationalizarea acestei Strategii Comune. Comisia Europeana va putea finanta activitatile Grupului Strategic de Coordonare si participarea tarilor candidate la intalnirile acestui grup sau la unele din intalnirile Grupurilor de Lucru.

De asemenea, Statele Membre si alte parti interesate vor contribui financiar pentru implementarea, in termenele stabilite, a Directivei Cadru privind Apa.

Analiza situatiei din Romania

Pentru a respecta cerintele impuse de procesul de aderare si deci si prevederile aquis-ului comunitar in domeniul apei, Romania a adoptat, in ultimi ani, o serie de acte normative menite sa reglementeze acest sector.

Dintre aceste acte de reglementare evidentiem urmatoarele:

Legea nr.107 din 25 septembrie 1996 (Legea Apelor), emisa de Parlamentul Romaniei si publicata in Monitorul Oficial nr.244/1996; aceasta lege va fi amendata pentru transpunerea Directivei Cadru privind Apa,

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.756 din 11 martie 1997 referitor la aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, publicat in Monitorul Oficial nr.303/1997,

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.699 din 30 iulie 1999 privind aprobarea Procedurii si competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor, publicat in Monitorul Oficial nr.476/1999,

Hotararea de Guvern nr.472 din 6 septembrie 2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa, publicata in Monitorul Oficial nr.272/2000,

Hotararea de Guvern  nr.1212 din 29 noiembrie 2000 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetelor de Bazin, publicata in Monitorul Oficial nr.44/2000,

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.1241 din 19 februarie 2003 pentru aprobarea Procedurii de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor, publicat in Monitorul Oficial nr.104/2003,

Legea nr.458 din 8 iulie 2002 privind calitatea apei potabile, publicata in Monitorul Oficial nr.552/2002,

Legea nr.17 din 7 august 1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive a Romaniei, republicata in Monitorul Oficial nr.765/2002,

Legea nr.171 din 4 noiembrie 1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national (PATN) – Sectiunea a II-a: Apa, publicata in Monitorul Oficial nr.325/1997,

Legea nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national (PATN) – Sectiunea a IV-a: Reteaua de localitati, publicata in Monitorul Oficial nr.408/2001,

Legea nr.192 din 19 aprilie 2001 privind fondul piscicol, pescuitul si acvacultura, publicata in Monitorul Oficial nr.200/2001,

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.202 din 18 decembrie 2002, privind gospodarirea integrata a zonei costiere, publicata in Monitorul Oficial nr. 965/2002,

Hotararea de Guvern nr.101 din 3 aprilie 1997 pentru aprobarea Normelor specifice privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara, publicata in Monitorul Oficial nr.62/1997,

Hotararea de Guvern nr.964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din sursele agricole, publicata in Monitorul Oficial nr.526/2000,

Hotararea de Guvern nr.1232 din 29 noiembrie 2000 pentru aprobarea Normelor metodologice de implementare a prevederilor Conventiei internationale privind raspunderea civila pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi, 1992 (CLC, 1992), publicata in Monitorul Oficial nr.652/2000,

Hotararea de Guvern nr.100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare, si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila, publicata in Monitorul Oficial nr.130/2002,

Hotararea de Guvern nr.118 din 7 februarie 2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase, publicata in Monitorul Oficial nr.132/2002,

Hotararea de Guvern nr.188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, publicata in Monitorul Oficial nr.187/2002,

Hotararea de Guvern nr.201 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste, publicata in Monitorul Oficial nr.196/2002,

Hotararea de Guvern nr.202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare in scopul sustinerii vietii piscicole, publicata in Monitorul Oficial nr.196/2002,

Hotararea de Guvern nr.459 din 16 mai 2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru imbaiere, publicata in Monitorul Oficial nr.350/2002,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.485 din 22 august 1995 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Sistemului de alarmare in caz de poluari accidentale ale apelor din Romania, publicat in Monitorul Oficial nr.267/1995,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.275 din 11 aprilie 1997 prin care se aproba Normele metodologice privind instituirea regimului de supraveghere speciala in caz de nerespectare a masurilor stabilite pentru asigurarea conditiilor inscrise in autorizatia de gospodarire a apelor, publicat in Monitorul Oficial nr.100bis/1997,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.276 din 11 aprilie 1997 prin care se aproba Metodologia privind elaborarea planurilor de restrictii si folosire a apei in perioadele deficitare, publicat in Monitorul Oficial nr.100bis/1997,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.277 din 11 aprilie 1997 prin care se aproba Normativul de continut al documentatiilor tehnice necesare obtinerii avizului de gospodarire a apelor si a autorizatiei de gospodarire a apelor, publicat in Monitorul Oficial nr.100bis/1997,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.278 din 11 aprilie 1997 prin care se aproba Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, publicat in Monitorul Oficial nr.100bis/1997,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.279 din 11 aprilie 1997 prin care se aproba Normele metodologice privind avizul de amplasament, publicat in Monitorul Oficial nr.100bis/1997,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.281 din 11 aprilie 1997 prin care se aproba Procedura privind mecanismul de acces la informatia de gospodarire a apelor, publicat in Monitorul Oficial nr.100bis/1997,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.282 din 11 aprilie 1997 prin care se aproba Procedura privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor si publicului in activitatea de consultare, publicat in Monitorul Oficial nr.100bis/1997,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.1097 din 17 decembrie 1997 prin care se aproba: Normele tehnice privind metodologia de conducere si control al procesului de epurare biologica cu namol activ in statii de epurare a apelor uzate orasenesti, industriale si din zootehnie, NTPA-003/1997; Ghidul de stabilire a programelor de recoltare si analizare a probelor de apa uzata, NTPA-004/1997; Metodologia de prelevare a probelor de ape uzate din efluentii finali, NTPA-005/1997, publicate in Monitorul Oficial nr.47/1998,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.1098 din 17 decembrie 1997 prin care se aproba Normativul privind dotarea cu aparatura, materiale si sticlarie a laboratoarelor de profil din cadrul unitatilor de gospodarire a apelor, NTPA-006/1997, publicat in Monitorul Oficial nr.47/1998,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.811 din 6 septembrie 1999 pentru aprobarea Procedurii de notificare, publicat in Monitorul Oficial nr.572bis/1999,

Ordinul Ministerului Apelor Padurilor si Protectiei Mediului nr.1618 din 24 octombrie 2000 pentru aprobarea sectiunilor reprezentative din cadrul Sistemului national de supraveghere a calitatii apelor, publicat in Monitorul Oficial nr.26/2001,

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.325 din 21 martie 2001 privind aprobarea Instructiunilor tehnice pentru aplicarea prevederilor Hotararii Guvernului nr.472/2000 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa – NTPA 012 si pentru modificarea Ordinului nr.242/1990, publicat in Monitorul Oficial nr.152/2001,

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.706 din 27 iulie 2001 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activitatii de certificare a unitatilor specializate in elaborarea de studii, proiecte, in executie, consultanta in domeniul gospodaririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor, publicat in Monitorul Oficial nr.565/2001,

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.452 din 4 mai 2001 si al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor nr.105.951 din 8 mai 2001 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, publicat in Monitorul Oficial nr. 296/2001,

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.1141 din 6 decembrie 2002 pentru aprobarea Procedurii si a competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor, publicat in Monitorul Oficial nr.21/2003,

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.1146 din 10 decembrie 2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata, publicat in Monitorul Oficial nr.197/2003,

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.35 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea Metodelor de masurare si analiza folosite la determinarea substantelor prioritare / prioritare periculoase din apele uzate evacuate si apele de suprafata, publicata in Monitorul Oficial nr.305/2003

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.1406 din 3 martie 2003 si al Ministerului Sanatatii si Familiei nr.191 din 7 martie 2003 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapida a riscului pentru mediu si sanatatea umana, publicata in Monitorul Oficial nr.213/2003

Ordinul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului nr.1241 din 16 ianuarie 2003 pentru aprobarea Procedurii de modificare sau de retragere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor, publicat in Monitorul Oficial nr.104/2003

Pe langa aceste reglementari, Romania a ratificat (si prin Constitutie aceste acte au devenit parte a dreptului intern) mai multe Conventii Internationale din domeniul apei:

Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti la 21 aprilie 1992, reprezentata in legislatia romaneasca prin Legea nr.98 din 16 septembrie 1992, publicata in Monitorul Oficial nr.242/1992,

Conventia internationala din 1973 pentru prevenirea poluarii de catre nave, modificata prin Protocolul incheiat la Londra la data de 17 februarie 1978, reprezentata in legislatia romaneasca prin Legea nr.6 din 8 martie 1993, publicata in Monitorul Oficial nr.57/1993,

Conventia privind cooperarea pentru protectia si utilizarea durabila a fluviului Dunarea (Conventia pentru protectia fluviului Dunarea), semnata la Sofia la 29 iunie 1994, reprezentata in legislatia romaneasca prin Legea nr.14 din 24 februarie 1995, publicata in Monitorul Oficial nr.41/1995,

Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiere si a lacurilor internationale, incheiata la Helsinki la 17 martie 1992, reprezentata in legislatia romaneasca prin Legea nr.30 din 26 aprilie 1995, publicata in Monitorul Oficial nr.81/1995,

Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiata la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, si Aderarea la Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiat la New York la 28 iulie 1994, reprezentate in legislatia romaneasca prin Legea nr.110 din 10 octombrie 1996, publicata in Monitorul Oficial nr.300/1996,

Conventia internationala privind pregatirea, raspunsul si cooperarea in caz de poluare cu hidrocarburi, adoptata la Londra la 30 noiembrie 1990, reprezentata in legislatia romaneasca prin Ordonanta Guvernului nr.14/27.I.2000,publicata in Monitorul Oficial nr.37/2000,

Protocolul privind apa si sanatatea, adoptat la Londra la 17 iunie 1999, la Conventia privind protectia si utilizarea cursurilor de apa transfrontiera si a lacurilor internationale, adoptata la Helsinki la 17 martie 1992, reprezentata in legislatia romaneasca prin Ordonanta Guvernului nr.95/2000, publicata in Monitorul Oficial nr.433/2000,

Legea mediului, Legea apelor precum si Hotararea de Guvern nr.1212/2000 creeaza cadrul legislativ necesar si pentru aplicarea si respectarea in Romania a Directivei Cadru privind Apa.