POLUAREA BIOLOGICA A AERULUI

Aerul in mod natural prezinta o flora microbiana reprezentata de germeni saprofiti, care nu sunt proprii, ci provin din alti factori de mediu (sol, vegetatie) si se dezvolta la temperaturi de 20-22°C, reprezentand flora psihrofila. Acesti germeni asigura procesele de descompunere a substantelor organice si in general nu au efecte patogene la om. La persoanele cu teren atopic pot determina unele manifestari alergice determinate in special de fungi sau actinomicete. Este vorba de pneumonitele de hipersensivitate sau alveolite alergice extrinsece.

Pe langa aceasta flora in aer ajung germeni de provenienta umana sau animala, care pot fi saprofiti sau patogeni, si pot determina o serie de imbolnaviri in care aerul este calea de transmitere si se numesc boli aerogene.

Afectiuni transmise prin aer:

Cu poarta de intrare respiratorie

Bolile infectioase ale copilariei: rujeola, rubeola, varicela, parotidita, scarlatina, tusea convulsiva;

Boli virale: gripa, adenoviroze, herpesul, mononucleoza infectioasa, psitacoza;

Boli bacteriene: tuberculoza, meningita cerebro-spinala epidemica;

Micoze respiratorii: micoplasmoza, candidoza, pneumonia cu pneumocistis carini;

Cu mai multe porti de intrare:

Enteroviroze produse de virusii polio, coxsachie, echo;

Bruceloza, tularemia, antraxul;

Coriomeningita linfocitara:

Febra Q

Suprainfectia plagilor si arsurilor

Particulele vii in suspensie pot avea efecte alergizante, iritante sau datorita prezentei germenilor pot transmite pe cale aerogena boli infectioase. Aceste particule biologice in suspensie au o caracteristica: sunt prezente in cantitati foarte mici in aer, dar produc efecte puternice prin multiplicarea germenilor in organismul gazda. Germenii pot fi de provenienta umana, animala, sau pot proveni din instalatiile din cladiri ( apa, canalizare), care prezinta un grad avansat de uzura, sau sunt prost intretinute si incorect utilizate. In acest caz exista un risc crescut de transmitere al legionelozelor (Legionella pneumophilla), care determina boala legionarilor si boala non pneumonica, Febra de Pontiac).

Componentele sistemului de ventilatie au de asemenea un rol important in transmiterea bolilor infectioase (sistemele de racire si umidificare ale aerului pot fi suport pentru dezvoltarea bacteriilor, fungilor). Proasta functionare a echipamentelor pentru eliminarea deseurilor solide sau lichide, poate favoriza introducerea contaminantilor biologici in sistemul de ventilatie al cladirii.

Aceste microorganisme se pot dezvolta si in structurile cladirilor, atunci cand germenii din praful bacterian depus pe furnituri se multiplica, datorita umiditatii aerului interior de peste 70%.

Alti contaminanti alergici sau infectiosi sunt continuti in scuamele desprinse de pe pielea animalelor de casa, sau sunt degajati din urina sau dejectele lor.

ANALIZA: Geomorfologia climatica – caracteristici generale ANALIZA: Masivul gilau-muntele mare - elemente fizico-geografice

Ca efecte generale determinate de contaminarea aerului interior in diferite studii epidemiologice s-au urmarit absenteismul la scoala si la locul de munca, iar afectiunile cu care s-au asociat au fost:

Rinite, sinusite, otite, conjunctivite, de cauze infectioase, alergice si non alergice (aerul foarte rece si uscat, sau aerul poluat).

Pneumonii dintre care cele mai multe cazuri sunt legate de calitatea aerului interior (aproximativ 5% din cazuri sunt date de Legionella pneumophila, iar 30% sunt legate de factorii de constructie si exploatare ai cladirilor).

Astmul poate fi favorizat si agravat de: aerosolii biologici, efortul fizic, aerul rece, factori iritanti (fumatul, particulele in suspensie), alergeni si medicamente. Simptomele astmatiforme apar de la minute la cateva ore de la expunere si se amelioreaza dupa iesirea din cladire. Criza de astm se declanseaza la 6-12 ore de la expunerea la stimulii din cladiri, aceasta fiind faza de raspuns tardiv, generata de factorii inflamatori.

Alveolite acute sau cronice declansate prin mecanisme alergice, datorita contaminarii umidificatoarelor din sistemele de climatizare, cu fungi si bacterii, precum Bacterii termofile:

- Micropolyspora faeni,

- Cytophagia allerginae,

- Aspergillus fumigatus,

- Penicillium spp,

- Cephalosporium spp,

- Merulius lacrymans,

Sindrom febril prin inhalarea de aerosoli ce contin germeni, care se dezvolta in sistemele de umidificare din incaperi. Dureaza 1-3 zile, deti expunerea continua si se asociaza cu cefalee, oboseala.

Aspergiloza pulmonara este o reactie qalergica la fungi (Aspergillus fumigatus), in care se produce o obstructie majora a cailor respiratorii.

Contaminarea aerului interior are o importanta epidemiologica foarte mare in unitatile medico sanitare stand la baza producerii infectiilor nosocomiale, care in unele cazuri pot da manifestari severe, chiar letale.

Estimandu-se expunerea unei persoane adulte in timpul vietii, in functie de calitatea aerului se observa ca exista cinci medii aeriene majore:

Aer interior ocupational - industrial,

Aer interior ocupational - non industrial,

Aer interior non ocupational (locuinte, magazine, teatre),

Aer interior din mijloace de transport.

Aer ambiental (exterior),

Se considera ca in medie o persoana isi petrece aproximativ 60% din timp in locuinta, dar exista persoane, care 90% din timp si-l petrec in interior (bolnavi, persoane in varsta, copii).

Calitatea aerului interior este dependenta de calitatea aerului atmosferic, dar si de o serie de surse interioare de poluare, dintre care amintim:

Procesele de combustie, care au loc in sursele interioare de incalzire sau de pregatire a hranei. Gazele de ardere rezultate sunt in functie de puritatea combustibililor folositi si tipul arderii (completa sau incompleta). Astfel, daca s-ar folosi combustibili puri si arderea ar fi completa (cu un aport suficient de oxigen) ar rezulta CO₂, apa si energie, care in prezenta azotului atmosferic formeaza si oxizi de azot. Impuritatile din combustibili sunt in general pe baza de sulf, deci vor rezulta in plus si oxizi de sulf, iar daca arderea este incompleta se degaja o cantitate mare de CO. Cea mai mare cantitate de oxizi de sulf rezulta din arderea carbunilor, iar cea mai mare cantitate de CO si NO din arderea gazelor naturale. Prin arderea produsilor de petrol rezulta o cantitate mare de particule arse, care contin hidrocarburi policiclice aromatice care au efecte cancerigene. Incalzirea prin termoficare elimina aceste aspecte de poluare interioara.

Fumatul in locuinta reprezinta o importanta sursa de poluare interioara cu substante iritante, CO si compusi cancerigeni.

Materialele de consructie pot fi surse de emanatie a unor compusi ca asbestul (din materiale de izolatii), compusi radioactivi.

Finisajele interioare, mobilierul, pot degaja compusi organici volatili (Formaldehida) cu efecte iritante si alergizante.

Substante adezive, insecticide detergenti duc la degajarea unor compusi iritanti, alergizanti, sau chiar toxici.

Supraaglomerarea in locuinta si prezenta unor animale reprezinta surse de eliminare a germenilor, sau a unor alergeni (praf de casa cu continut de acarieni, celule descuamate, parul animalelor, fragmente de insecte). In aceste conditii creste riscul infectiilor respiratorii si a manifestarilor alergice. In conditii de igiena precara in spatiul de locuit, sau de microclimat necorespunzator (temperatura scazuta, umiditate mare) creste riscul transmiterii acestor boli.

In conditiile existentei unor surse de poluare interioara si a unor defectiuni asociate cu o ventilatie insuficienta se pot produce intoxicatii uneori letale, cu cea mai mare frecventa fiind determinate de CO.

Poluarea aerului interior este ca preocupare mult mai recenta si pana la un moment dat plina de controverse, deoarece simptomatologia aparuta este nespecifica si plurifactoriala. In plus in afara aspectelor de poluare chimica intervin si alti factori de risc (temperatura, umiditate), care amplifica raspunsul biologic la nivel respirator. Astfel apre legata de calitatea aerului interior, notiunea de Syck Building Syndromes (SBS), care cuprinde o serie de simptome care apar la cel putin 20% din persoane. Frecvent aceste simptome apar in cladiri prost ventilate sau recent renovate. Cauzele potentiale sunt: produsii de combustie, substante chimice de uz casnic, temperatura, umiditatea, fumatul in incaperi.

SBS se caracterizeaza prin:

cefalee, ameteli,

oboseala, iritabilitate,

congestie nasala,

greutate in respiratie

piele uscata.