Carpatii Meridionali

Carpatii Meridionali:-situati in sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei,intre Valea Prahovei la est si Culoarele Timis-Cerna si Bistra Strei la vest.

Relieful Carpatilor Meridionali detine cele mai multe superlative geografice din Romania:

-reprezinta cel mai masiv si mai inalt domeniu al Carpatilor Romanesti datorita inaltarii in bloc cu peste 1000 m produsa la sfarsitul neogenului si inceputul cuaternarului.Toate cele 4 grupe depasesc altitudinea de 2500m,culminand in Muntii Fagarasului cu varfurile Moldoveanu (2544m)si Negoiu(2535m),la care se adauga Muntii Bucegi (varful Omu -2505m),Muntii Parangu Mare (varful Parangu Mare 2519m) si Muntii Retezat cu varful Peleaga2509m.

-prezinta o asimetrie inversa; la est de raul Olt sun abrupti in nord si coboara in trepte spre sud,iar la vest de aceeiasi vale domina prin abrupturi in sud depresiunile subcarpatice si au pante mai domoale spre nord.

-sunt alcatuti aproape in intregime din siruri cristaline si intruziuni granitice ,iar la extremitati si local apar calcarele care introduce o mai mare varietate a reliefului.Cele mai importante mase calcaroase apar in extremitatea vestica (Muntii Cernei si Muntii Mehedinti),dar si in sudul Parangului si in Muntii Piatra Craiului ;Muntii Bucegi fac exceptie,fiind alcatuti din conglomerate care dau un relief specific de eroziune diferentiala si eoliana:"Babele"si "Sfinxul".Alcatuirea geologica dominant cristalina explica masivitatea accentuate,acesti munti fiind traversati doar de raul Olt si cuprind doar trei depresiuni:Lovistei,Hategului,Petrosani.

-exista trei platforme de eroziune care reprezinta stadii de echilibru in evolutia reliefului :platforma Borascu la 2000 m altitudine,cu valorificare pastorala estivala;platforma Rau-Ses,mai neregulata ca nivelare si bine evidentiata in Muntii Retezat ,la obarsiile Lotrului ,este situate la 1200m-1600m;Platforma Gornovita sau a Predealului,la 1000m altitudine ,este valorificata prin asezari umane rurale sau urbane ,dar si prin fanete.Pe aceasta platforma se pastreaza vestigiile cetatii geto-dacice Sarmizegetusa:>

: Olimpiada de Biologie - clasa a VII a, faza judeteana : Anatomia aparatului locomotor

M. Foucher, Fronts et frontieres, Fayard, 1991

■          Fig. 4 - Soldat din trupele indiene de graniceri tinand sub observatie o intersectie a orasului Srinagar din zona de conflict Kashmir

Aplicatii:

Cititi textul alaturat si raspundeti la urmatoarele intrebari:

1. Enumerati cateva dintre motivele posi­bile pentru care sunt create frontiere.

2. Explicati de ce Franta si Marea Britanie au trasat aproape 40% din lungimea frontierelor "lumii a treia".

B. Utilizarea apelor si resurselor marine

O privire atenta asupra unui planiglob ne arata ca intinderile marine predomina asupra uscatului continental. De asemenea, se observa ca multe tari, prin accesul direct la mare, par a avea o pozitie privilegiata fata de tarile fara acces sau pentru care acesta este dificil.

Resursele din zona litorala (Fig. 1,3), precum si cele situate in largul marilor si al oceanelor, au trezit un interes sporit din partea tarilor situate in apropiere.

■       Delimitari ale apelor marine

In urma unor negocieri s-au stabilit urmatoarele delimitari ale apelor marine:

marea teritoriala (pana la 12 mile marine departare de tarm, circa 22 km), care intra in domeniul suveranitatii statului respectiv;

zona contigua (de la 12 la 24 mile marine), unde statele nu isi exercita o suveranitate deplina, dar pot realiza un anumit control;

zona economica exclusiva (pana la o distanta de 200 mile marine de la linia tarmului), in care statul are dreptul de exploatare economica a resurselor naturale (Fig. 2);

zona marilor adanci (situata dincolo de 200 mile marine), care constituie un bun comun al intregii omeniri; este denumita si "zona economica libera" sau "marea libera".

■       Zonele economice exclusive

O consecinta a stabilirii zonelor economice exclusive (ZEE) este reducerea cu 1/3 a suprafetelor totale ale oceanelor si marilor care reprezinta patrimoniul comun al umanitatii. Mai mult de jumatate din suprafata zonelor economice exclusive apartin unor state cu larga iesire la mare (SUA, Australia, Federatia Rusa, Brazilia, Japonia, Indonezia, Canada, Chile, Noua  Zeelanda, Mexic).

De avantajele oferite de zonele economice exclusive beneficiaza multe tari insulare mai mari (Japonia, Filippine, Republica Madagascar, Indonezia, Noua Zeelanda) sau foarte mici (Mauritius, Fiji, Maldive).

Geografia politica a tarilor se modifica sensibil daca luam in consideratie raportul dintre suprafata continentala a unui stat si zonele economice exclusive, din jurul sau din apropierea acestuia (analizati DOC 1).

■       Granitele si platforma continentala

O problema care creeaza uneori dispute teritoriale o reprezinta delimitarea platformei continentale a unor tari suverane si trasarea, pe aceasta, a granitelor maritime dintre state. Un exemplu in acest sens il reprezinta trasarea granitelor maritime in zona Golfului Persic (Fig. 6) unde, pe langa elementele legate de aspectul granitelor continentale, a tarmurilor si a zonelor maritime stabilite (mare teritoriala, zona economica exclusiva) exista un interes suplimentar pentru zacamintele submarine de petrol (zacaminte off-shore).

■       Apele internationale si valorificarea resurselor marine

O importanta problema de geografie politica este aceea a accesului, cel putin teoretic, al tuturor tarilor la suprafetele acvatice ale apelor internationale si la resursele naturale situate in apele si pe fundul Oceanului Planetar, in spatiul acestor ape internationale.

Utilizarea "marii libere" se refera la mai multe aspecte, cum ar fi: extragerea nodulilor polimetalici; utilizarea resurselor energetice (curentii oceanici, mareele); exploatarea substantelor dizolvate in apa marii; valorificarea resurselor biotice s.a.

Aceste probleme noi se pun intr-o alta perspectiva daca avem in vedere ca, intr-un viitor apropiat, anumite tehnologii vor putea sa duca la utilizarea resurselor Oceanului Planetar intr-un mod mai complet.

In prezent, statele sunt preocupate mai mult de a-si organiza o prezenta activa in zonele economice libere, pentru ca, in viitor, sa poata utiliza direct aceste teritorii.

Totodata, aceste spatii au si un rol strategic in crestere, datorita posibilitatilor de deplasare a navelor civile si militare, a submarinelor, precum si a navelor pentru cercetari stiintifice privind problematica oceanului.

Deocamdata nu exista un tratat negociat si acceptat, deoarece tarile care au posibilitati de a "controla", cel putin teoretic, aceste spatii nu sunt interesate de noi reglementari.

Dictionar

Mare - intindere acvatica de dimensiuni mai mici decat oceanul, fiind, de regula, parte marginala a acestuia.

Nodul polimetalic - concentrare de minerale utile prezente in cantitati mari pe fundul oceanelor; reprezinta o sursa potentiala de mangan, fier, nichel, cupru etc.

Ocean - cea mai intinsa subdiviziune a hidrosferei care cuprinde intinderile acvatice mari dintre continente; oceanele de pe Glob sunt: Oceanul Atlantic, Oceanul Pacific, Oceanul Indian si Oceanul Arctic.

Platforma continentala - suprafata cu o inclinare redusa, situata la marginea marilor si oceanelor, care face legatura intre uscat si povarnisul continental; apele platformei continentale au adancimi mici (0-200 m).

Tari insulare - tari compuse din mai multe insule sau, in anumite cazuri, dintr-o singura insula.

Zacaminte off-shore - zacaminte de petrol in zona platformei continentale a marii, la adancimi relativ reduse, care se extrag cu ajutorul unor sonde sau platforme de foraj marin.

■          Fig. 1 - Exploatarea zacamintelor off-shore - platforma petroliera in Marea Nordului

morene. Caracterele alpine dominante (relieful glaciar,altitudinea si masivitatea cea mai mare)l-au determinat pe geograful francez Emm.De Martonne sa-I numeasca"Alpii Transilvaniei"

-desi sunt cei mai inalti si cei mai masivi,sunt totusi traversati integral de Valea Oltului si partial de valea Jiului la nivele foarte joase,fenomen explicat prin epigenie(adancirea raurilor concomitent cu ridicarea muntilor),din aceasta cauza trecatorile sunt joase:Turnu-Rosu(400m),Cozia(309m)pe Olt si Lainici(450m) pe Jiu;in acelasi timp sunt si pasuri de altitudine :Giuvala,din Culoarul Rucar-Bran,dar si drumurile alpine "Transfagaraseanul"(care traverseaza Muntii Fagarasului la peste 2000m altitudine)si "Transalpina"(care traverseaza Muntii Prang la 2100m).