Evaluarea ecografica a subiectilor examinati

4. Rezultate si discutii

Din totalul de 170 de copii inscrisi la Scoala cu clasele I-VIII din localitatea Oesti, au fost examinati clinic si ecografic 144 de elevi (Fig. 1 A), ceea ce reprezinta 84, 7% (Fig. 1 B).

A.

B.

Fig. 1 - Evidentierea elevilor studiati din totalul de copii scolarizati:

1. - numeric
2. - procentual

Din numarul total de cazuri studiate, graficul pe sexe arata ca 78, respectiv 54% din componentii lotului studiat au fost de genul feminin, iar 66, respectiv 46% au fost de genul masculin (Fig. 2 A si B).

A

B

Fig. 2 - Clasificarea colectivitatii statistice in functie de sex:

A - numeric

B - procentual

Cat priveste repartitia scolarilor examinati in functie de varsta, 6, respectiv 4% au avut 7 ani; 2, respectiv 1 % au avut 8 ani; 8, respectiv 6% au avut 9 ani; 22, respectiv 15% au avut 10 ani; 32, respectiv 22 % au avut 11 ani; 30, respectiv 21% au avut 12 ani; 18, respectiv 13 % au avut 13 ani; 22, respectiv 15 % au avut 14 ani si 4, respectiv 3% au avut 15 ani (Fig.3 A si B ).

A

B

Fig. 3 - Clasificarea subiectilor examinati in functie de varsta:

A - numeric

B - procentual

Clasificarea subiectilor examinati din punct de vedere a varstei si sexului, a furnizat urmatoarele date: din totalul de 6 copii in varsta de 7 ani, 6 au fost fete; din totalul de 2 copii in varsta de 8 ani, 2 au fost fete; din totalul de 8 copii in varsta de 9 ani, 6 au fost fete si 2 baieti; din totalul de 22 copii in varsta de 10 ani, 14 au fost fete si 8 baieti; din totalul de 32 de copii in varsta de 11 ani, 12 au fost fete si 20 baieti; din totalul de 30 de copii in varsta de 12 ani, 18 au fost fete si 30 baieti; din totalul de 18 copii in varsta de 13 ani, 8 au fost fete si 10 baieti; din totalul de 22 copii in varsta de 14 ani, 8 au fost fete si 14 baieti; iar din totalul de 4 copii in varsta de 15 ani, 2 au fost fete (Fig. 4).

Fig. 4 - Distributia elevilor din lotul studiat pe grupe de varsta si sex

Am considerat importanta repartizarea fetelor din lotul studiat in functie de prezenta amenoreei si a menstruatiei, avand in vedere corelarea amenoreei, dereglarilor menstruale, tulburarilor de crestere si sexualizare la pubertate, mai frecvente in zone cu deficitul iodat. Astfel, au fost obtinute urmatoarele date: din totalul de 12 fete de 11 ani, 10 au prezentat amenoree si 2 menstruatie; din totalul 18 fete de 12 ani, 12 au prezentat amenoree si 6 menstruatie; din totalul de 8 fete in varsta de 13 ani, 6 au prezentat amenoree si 2 menstruatie; din totalul de 8 fete in varsta de 14 ani, 8 au prezentat menstruatie; iar din totalul de 4 fete in varsta de 15 ani, 4 au prezentat menstruatie (Fig. 5).

Fig. 5 - Clasificarea fetelor in functie de prezenta menstruatiei

Evaluarea clinica a subiectilor examinati

Cei 144 de elevi au fost evaluati clinic prin inspectie si palpare, fiind clasificati in functie de gradul gusii, varsta si sex dupa cum urmeaza (Tabel 1):

Tabel 1 - Repartitia elevilor in functie de gradul gusii, varsta si sex

( F= feminin, M= masculin, a= amenoree, m=menstruatie)

Astfel, s-a ajuns la urmatoarele rezultate: 12, respectiv 8 % dintre elevii examinati clinic nu au prezentat gusa, pe cand 132, respectiv 92 % au prezentat gusa de diferite grade (Fig. 6 A si B).

A.

B.

Fig. 6 - Clasificarea lotului studiat in functie de prezenta sau absenta gusii

din punct de vedere clinic

A - numeric

B - procentual

Se observa ca forma de gusa predominanta a fost cea de gradul II, fiind prezenta la 44% dintre subiectii examinati (62 de cazuri), fiind urmata de gusa de gradul I, prezenta la 29% (42 de cazuri), gusa de gradul II/III la 15% (22 de cazuri), gusa de grad 0 la 8% (12 cazuri) si gusa de grad III, prezenta la 4% dintre subiecti (6 cazuri) (Fig. 7 si Fig. 8).

Fig.7 - Clasificarea numerica a elevilor studiati in functie de gradul gusii

Fig. 8 - Clasificarea procentuala a subiectilor examinati in functie de gradul gusii

Cat priveste repartizarea elevilor examinati in functie de gradul gusii si sex, reiese ca: din totalul de 8 subiecti cu gusa grad 0, 8 au fost de genul feminin; din totalul de 42 subiecti cu gusa grad I, 18 au fost de genul feminin si 24 de genul masculin; din totalul de 62 subiecti cu gusa grad II, 32 au fost de genul feminin si 30 de genul masculin; din totalul de 22 subiecti cu gusa grad II/III, 16 au fost de genul feminin si 6 de genul masculin; iar din totalul de 6 subiecti cu gusa grad III, 4 au fost de genul feminin si 2 de genul masculin (Fig. 9).

Fig. 9 - Repartitia elevilor examinati  pe gradul gusii si sex

De asemenea, elevii luati in studiu au fost clasificati dupa varsta si gradul gusii dupa cum urmeaza: din totalul de 12 subiecti cu gusa grad 0, 6 au avut 7 ani, 2 au avut 9 ani si 4 au avut 13 ani; din totalul de 42 de subiecti cu gusa grad I, 2 au avut 9 ani, 10 au avut 10 ani, 10 au avut 11 ani, 10 au avut 12 ani si 10 au avut 14 ani; din totalul de 62 de subiecti cu gusa grad II, 2 au avut 8 ani, 10 au avut 10 ani, 18 au avut 11 ani, 12 au avut 12 ani, 8 au avut 13 ani, 8 au avut 14 ani si 4 au avut 15 ani; din totalul de 22 de subiecti cu gusa grad II/III, 2 au avut 9 ani, 2 au avut 10 ani, 4 au avut 11 ani, 8 au avut 12 ani, 4 au avut 13 ani si 2 au avut 14 ani; din totalul de 6 subiecti cu gusa grad III, 2 au avut 9 ani, 2 au avut 13 ani si 2 au avut 14 ani (Fig. 10).

Fig. 10 - Clasificarea lotului in studiu pe gradul gusii si varsta

Evaluarea ecografica a subiectilor examinati

Cei 144 de scolari au fost examinati ecografic si repartizati in functie de ecostructura dupa cum urmeaza: 104 cazuri, respectiv 72% dintre subiecti au avut tiroida cu ecogenitate normala, omogena; 30 de cazuri, respectiv 21% dintre elevii din lotul de studiu au avut o ecostructura tiroidiana fin neomogena prin arii milimetrice hipoecogene bilateral; iar la 10 cazuri, respectiv 7 dintre elevii studiati au fost descoperiti noduli (Fig. 11 A si B).

Dintre cei 10 elevi examinati la care au fost evidentiati ecografic noduli, la 8 subiecti a fost descoperit cate un nodul, iar la 2 subiecti au fost descoperiti cate 2 noduli (Fig. 11 A).

De asemenea, componentii lotului studiat au fost repartizati in functie de ecostrutura, varsta si sex (Tabel 2).

A.

B.

Fig. 11 - Clasificarea elevilor examinati in functie de ecostructura tiroidiana

A -  numeric

B - procentual

Tabel 2 - Clasificarea componentilor lotului studiat in functie de ecostructura, varsta si sex

(F= feminin, M= masculin, a= amenoree, m=menstruatie)

Se observa ca din totalul de 104 subiecti examinati care au prezentat o ecostructura tiroidiana omogena, 60 au fost de genul feminin si 44 de genul masculin; din totalul de 30 de subiecti care au prezentat o ecostructura tiroidiana fin neomogena prin arii milimetrice hipoecogene bilateral, 14 au fost de genul feminin si 16 de genul masculin; iar din totalul de 10 subiecti carora le-au fost descoperiti ecografic noduli, 6 au fost de genul feminin si 4 de genul masculin (Fig. 12).

Fig. 12 -Repartitia elevilor examinati pe ecostructura tiroidiana si sex

In ceea ce priveste distributia componentilor lotului studiat in functie de ecostructura tiroidiana si varsta, reiese ca: din totalul de 104 elevi cu ecostructura tiroidiana omogena, 2 elevi au avut 8 ani, 2 elevi au avut 9 ani, 16 elevi au avut 10 ani, 26 elevi au avut 11 ani, 26 elevi au avut 12 ani, 14 elevi au avut 13 ani, 14 elevi au avut 14 ani si 4 elevi au avut 15 ani; din totalul de 30 de elevi cu ecostructura tiroidina fin neomogena prin arii milimetrice hipoecogene bilateral, 6 elevi au avut 7 ani, 2 elevi au avut 9 ani, 6 elevi au avut 10 ani, 4 elevi au avut 11 ani, 2 elevi au avut 12 ani, 4 elevi au avut 13 ani si 6 elevi au avut 14 ani; iar din totalul de 10 elevi carora li s-au depistat ecografic noduli, 4 elevi au avut 9 ani, 2 elevi au avut 11 ani, 2 elevi au avut 12 ani si 2 elevi au avut 14 ani (Fig. 13).

Fig. 13 - Distributia scolarilor in functie de ecostructura tiroidiana si varsta

Elemente biostatistice studiate

Colectivitatea statistica este reprezentata de totalul elevilor inscrisi la Scoala Generala cu clasele I-VIII din localitatea Oesti.

Colectivitatea statistica partiala sau esantionul studiat a fost constituit aleator din 144 elevi din totalul de 170 inscrisi la scoala care a facut obiectul studiului de fata.

Unitatea statistica sau unitatea de observare este reprezentata de elevul inscris la scoala respectiva.

Pentru unitatile statistice luate in studiu s-a inregistrat ca variabila cantitativa volumul tiroidian total (VT). Aceasta insusire cantitativa este de tip continuu, fiind o caracteristica masurabila a unitatii de observare, ce poate fi exprimata print-o unitate de masura care poate imbraca orice forma numerica, inclusiv zecimale.

Volumul tiroidian total a fost calculat pentru fiecare dintre unitatile statistice dupa formula:

VT = volum LD + volum LS +volum I

si a fost exprimat in cm³

unde:

VT = volum tiroidian total;

LD = lob drept tiroidian;

LS = lob stang tiroidian;

I = istm tiroidian.

Pentru variabila cantitativa evidentiata (VT) s-au intocmit serii de variatie cu clase egale ca marime (1 cm³), cu intervalele extreme inchise (Tabel 3).

Tabel 3 - Repartitia de frecventa a VT la persoanele din lotul studiat

= VT (volum tiroidian)

= numarul de repetitii

Centrul clasei = semisuma valorilor extreme ale clasei

n = numarul de personane din lotul supus cercetarii (144)

= 12,99

= 2

= diferenta dintre valoarea maxima si valoarea minima din cadrul seriei de variatie

= logaritm zecimal

= marimea intervalului de grupare

I. Principalii indicatori de tendinta centrala

1. Media aritmetica ( reprezinta masura valorii centrale a setului de date. Pentru seria de variatie cu clase studiata, media aritmetica se calculeaza cu ajutorul centrului clasei, dupa formula:

cm³

Asadar, volumul tiroidian mediu al persoanelor din lotul studiat este de 6, 75 cm³.

2. Mediana () reprezinta valoarea care imparte in doua parti egalesirul ordonat de valori, situandu-se la mijlocul seriei. Pentru seria impra studiata este o valoare observata, situandu-se la mijlocul seriei din sirul ordonat de valori. Pentru lotul in studiu, mediana este de 7,5 cm³.

Semnificatia valorii medianei este ca 68,05% dintre persoanele din lotul studiat s-au situat sub media de pozitie in ceea ce priveste volumul tiroidian total, iar 31, 95% dintre persoane au avut volumul tiroidian total peste mediana. Sau 90si 38 din 128 ; 70, 32% si 29, 68%

A.

B

Fig.12 - Semnificatia valorii medianei

A - numeric

B - procentual

Rangul medianei

3. Clasa modala () reprezinta valoarea cu frecventa maxima de aparitie in seria de variatie.

Clasa modala se calculeaza dupa formula:

unde :

limita inferioara a clasei intervalului modal;

marimea intervalului modal;

frecventa intervalului modal - frecventa intervalului anterior;

frecventa intervalului modal - frecventa intervalului urmator.

Volumul tiroidian total de 6,1 cm³ a fost cel mai frecvent intalnit la scolarii din lotul de studiu.

II. Principalii indicatori de dispersie

1. Amplitudinea () arata paleta pe care se intinde seria de valori studiata.

1. a. Amplitudinea absoluta (%) se calculeaza dupa formula:

unde:

variabila cu valoarea cea mai mare din seria de valori;

variabila cu valoarea cea mai mica din seria de valori.

= 12,99 - 2 = 10, 99

Semnificatia amplitudinii absolute este ca valorile volumului tiroidian total s-au intins pe un interval de 10,99 cm³.

1. b. Amplitudinea relativa () se calculeaza dupa formula:

Lotul de studiu a fost neomogen din punct de vedere al volumului tiroidian total.

2. Dispersia () reprezinta indicatorul de imprastiere ce tine cont de frecventa de aparitie a valorilor dintr-o serie. Sintetizeaza intr-o singura valoare cifrica dispersia distributiei de frecventa studiate.

Varianta sau dispersia se calculeaza dupa formula:

3. Abaterea sau deviatia standard () reprezinta radacina patrata din dispersie si perimite exprimarea prin aceeasi unitate de masura ca si a caracteristicii. exprima media abaterilor variabilelor fata de media aritmetica a sirului. Pentru un lot omogen, deviatia standard trebuie sa fie mai mica de jumatate din media aritmetica.

Deviatia standard se calculeaza dupa formula:

Semnificatia deviatiei standard este ca volumul tiroidian total mediu al lotului studiat a fost de 6,75 cm³, cu o abatere standard de ± 2,2135 cm³.