![]()
Chimie
Determinarea masei moleculare a substantei dizolvate prin metoda crioscopicaDeterminarea masei moleculare a substantei dizolvate prin metoda crioscopica. Scopul lucrarii: De insusit metoda crioscopica de determinare a masei moleculare a substantei. Aparatajul si reagenti: Criostat, agitator, eprubete, termometr, apa distilata, NaCl, gheata ori omat. ASPECTE TEORETICE O caracteristica insemnata a lichizilor si solutiilor este presiunea vaporilor saturati. Lichizii, la temperatura constanta, se caracterizeaza printr-o marime constanta a presiunii vaporilor. Aceasta marime se micsoreaza daca in lichidul dat se v-a dizolva o sare. In asa fel presiunea vaporilor saturati ai solventului deasupra solutiilor permanent v-a fi mai mica decit presiunea vaporilor saturati deasupra solventului pur (P0). Depresia presiunii vaporilor in comparatie cu solventul depinde de concentratia solutiilor si se exprima prin legea lui Raul. (P0-P)/P0 = n/(n0 + n), unde P0 - presiunea vaporilor saturati ai solventului deasupra solventului pur; P - presiunea vaporilor saturati deasupra solutiei; n - partea de moluri a substantei dizolvate; n0 - partea de moluri a solventului. O consencinta a legii intii a lui Raul este micsorarea temperaturii de inghet a solutiilor in comparatie cu temperatura de inghet a lichizilor puri. Pentru solutii diluate a substantelor neelectrolite micsorarea temperaturii de inghet este o marime direct proportionala cu concentratia morala a ei.
Curba CA are un unghi de ridicare mai mare in comparatie cu AB si CD, deoarece caldura de volatilizare a ghetii e mai mare decit caldura de volatilizare a lichidului cu o marime a caldurii de topire. Din aceasta cauza temperatura T totdeauna e mai mica decit T0, iar ∆T = T - T0 se mareste cu marimea concentratiei solutiei. Din triunghiul CAO determinam: ∆T = Km, (1), unde K - constanta crioscopica m - concentratia molala a solutiei Constanta K este o marime caracteristica pentru solvent si nu depinde de natura substantei dizolvate. Esenta fizica consta in micsorarea temperaturii de inghet a solutiei ce contine un mol de substanta in l kg de solvent in conditii cind substanta dizolvata nu disociaza si nu formeaza asociatii. Pentru apa K = 1,86. Cunoscind ∆T
de inghet a solutiei se poate determina masa moleculara a M = (Kg l000) / (∆T G) (2), unde g - masa substantei dizolvate G - masa solventului. Raportul g/M G ne prezinta - numarul de moluri a substantei dizolvate ce revin la un gram de solvent (m), insa in 1000 g v-a fi:
m = (g 1000) / (M G) (3) Legea lui Raul se foloseste numai pentru solutii diluate, din care cauza marimea ∆T de inghet este mica de 0,2 - 0,4 °C. Pentru a determina o asa diferenta mica se foloseste termometrul Beckmann, care permite determinarea numai a diferentei de temperatura si nu temperaturii absolute. Cu ajutorul rezervuarului de mercur din partea de sus a termometrului se poate schimba cantitatea de mercur in rezervuarul de jos a lui in dependenta de marimea intervalului de temperaturi. Efectuarea experimentala a lucrarii. Reglarea termometrului Beckmann: in rezervuarul de jos al termometrului este necesar de a aranja mercurul in atita cantitate, incit meniscul in capilar sa fie situat intre 4-5 grade, adica, in partea de sus a coloanei, din cauza ca solutia v-a ingheta la o temperatura mai joasa decit apa. Determinarea temperaturii de inghet. Experienta se efectueaza in criostat (fig.2). Intr-o eprubeta se toarna 20 - 35 ml de apa. In paharul criostatului se pregateste un amestec de zapada sau gheata maruntita cu sare, cu o temperatura de 5 - 10°C mai joasa decit temperatura de inghet a solventului. Eprubeta cu termometrul si agitatorul, introdusi in dopul eprubetei, se acufunda in amestecul de zapada si sare. Punind in functie agitatorul, urmarim scaderea nivelului mercurului in capilar.
Fig.2. Criostatul. 1 -
pahar; 2 - eprubeta; 3 -
termometrul; 4- agitator. |
In continuare se determina temperatura de inghet a solutiei: se cintareste pe cintar analitic cu exaccitate 0,002 g trei portiuni diferite de substanta cu masa cuprinsa in intervalul 0,2 - l g. Prima portiune se dizolva in eprubeta in cantitatea de apa, folosita deja in experienta descrisa mai sus. Dupa aceasta se determina temperatura de inghet la fel cum a fost determinata pentru solvent. Se determina ∆T:
∆T1 =T0 - T1
Dupa ce se adauga in solutie a doua portiune se dizolva si se determina:
∆T2 = T0 - T2
In sfirsit, pentru a treia portiune se obtine a treia solutie, se determina:
∆T3 = T0 - T3
Se calculeaza masa moleculara a substantei dizolvate pentru toate trei solutii, apoi se determina marimea medie si greseala efectuata de abateri (%) dupa formula:
% = ((M - Mmedie ) / M) 100 %
unde M - masa moleculara a substantei.
Rezultatele se inscriu in tabel.
Sistema studiata |
Puncrul de inghet |
∆T miscarea temperaturii de inghet |
Masa moleculara |
|||||
T1 |
T2 |
T3 |
Tmedie |
determinata |
reala |
gresala % |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Intrebarile pentru pregatirea catre lucrarea practica de laborator Nr. 6
Lamuriti cauza depresiei vaporilor saturati deasupra solutiei.
Legea lui Raul.
Cum se poate determina masa morala a unei substante neelectrolite? Deduceti formula.
Lamuriti care este sensul fizic a constantei crioscopice.
Abaterile pozitive si negative de la legea lui Raul. Prin ce se lamuresc?
Constanta ebulioscopica?
Contact |- ia legatura cu noi -| | ![]() |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | ![]() |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | ![]() |
Copyright © |- 2025 - Toate drepturile rezervate -| | ![]() |
![]() |
|||
|
|||
Esee pe aceeasi tema | |||
| |||
|
|||
|
|||