Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Chimie


Qdidactic » didactica & scoala » chimie
Clase de materiale inginersti



Clase de materiale inginersti


CLASE DE MATERIALE INGINERSTI

De structura si proprietatile materialelor precum si de legile modificarii acestora in cursul prelucrarilor termice, mecanice si chimice se ocupa stiinta materialelor, o stiinta de baza pentru ramurile tehnologii in constructia de masini.

Studiul corelatiilor structura - proprietati, ajuta inginerii la intocmirea la utilizarea rationala a materialelor si la imbunatatirea proprietatilor acestora, in vederea obtinerii unor produse de calitate.

Caracterizarea principalelor clase de materiale permite intalegerea comportarii lor generale si a posibilitatilor oferite, precum si recunoasterea efectelor mediului si a conditiilor de lucru asupra performantelor atinse.

In functie de strcutura si proprietti se disting urmatoarele clase de materiale (fig.1.1)























MATERIALE POLIMERICE

legatura covalenta

structura amorfa

slab conducatoare

deformabile plastic

buna rezistenta la coroziune

 
Figura 1.1. Clase de materiale




Fig. 1.1. Clase de materiale ingineresti

Metalele si aliajele cunoscute sub denumirea de materiale metalice include:

fierul , otelurile si fontele,

aluminiul si aliajele sale,

cuprul si aliajele sale,

nichelul si aliajele sale,

titanul si aliajele sale,

magneziul, zincul si aliajele lor, etc.

Ceramicele sunt materiale tehnologice de varf. Exista doua categorii: ceramice structurale si ceramice functionale. Ceramicele sunt foarte rezistente la temperaturi inalte si in anumite medii corozive si au proprietati optice si electrice fiind folosite la fabricarea circuitelor integrate, a fibrei optice si a altor dispozitive cu senzori.

Polimerii include cauciucul, masele plastice si adezivi. Se obtin printr-un proces numit polimerizare care permite crearea unor structuri mari moleculare din molecule organice. Se disting urmatoarele grupe:

plastomeri sau termoplaste, la care lanturile moleculare nu sunt legate rigid, ei sunt ductili si deformabili;

elastomeri, lanturile moleculare sunt legate rigid doar partial,

duromeri sau duroplastele, care sunt mai rezistenti si mai fragili deoarece lanturile moleculare sunt legate rigid.

Materialele compozite se obtin prin unirea a doua sau mai multe masteriale in scopul obtinerii de proprietati care nu pot fi atinse de nici unul dintre materialele singulare.


Clasificarea proprietatilor materialelor


In activitatea de proiectare alegerea corecta a unui material depinde de proprietatile sale si de domeniul de utilizare. Clasificarea generala a proprietatilor materialelor ingineresti este redata in figura 1.2.

Proprietatile tehnologice se refera la prelucrarea acestora pentru obtinerea unor produse utile si cuprind: capacitatea de turnare, de deformare plastica la cald si la rece, comportarea metalurgica si tehnologica la sudare, prelucrabilitatea prin aschiere si calibilitatea. Toate aceste proprietati depind atat de compozitia chimica cat si de structura microscopica. In tabelul 1.1. se prezinta metodele de procesare a diferitelor clase materiale pentru a se obtine un produs util.

Proprietatile de exploatare caracterizeaza comportarea unui material in serviciu, respectiv integritatea si durabilitatea sa in functionarea piesei sau sculei, la care este folosit.

Proprietatile mecanice sunt acele insusiri care determina comportarea materialului la eforturi mecanice exterioare fara aparitia deformatiilor sau ruperilor. In aceasta grupa intra duritatea, rezistenta la rupere, limita de curgere, rezistenta la oboseala. Proprietatea chimica de baza a materialelor este rezistenta la actiunea coroziva a mediului de lucru        ( coroziunea chimica).

Valorile numerice ale acestor proprietati se stabilesc prin incercari mecanice, diferentiale prin tipul deformatiilor macroscopice generate (tractiune, compresiune, rasucire, incovoiere, duritate, etc.), modul de aplicare a sarcinii , temperatura de incercare.























































Fig. 1.2. Proprietatile generale ale materialelor

Tabelul 1.1. Procese tehnologice de prelucrare a materialelor


MATERIALE METALICE

Turnarea: in nisip, in cochilie, in forme permanente, turnarea continua.

Metalul lichid este turnat sau injectat intr-o forma care poate avea configuratia produsului final obtinandu-se o piesa turnata sau poate fi o lingotiera cand se obtine un lingou.

Deformarea plastica: forjarea, tragerea, extrudarea, laminarea, ambutisarea

Metalul solid este deformat sub o presiune ridicata, la cald sau la rece, pentru a se obtine produse utile.

Sudarea: cu arcul electric, prin presiune, prin frecare, prin difuzie, cu fascicul de electroni

Realizarea unei imbinari nedemontabile a materialelor utilizand incalzirea locala, presiunea sau ambele , cu sau fara folosirea unui material de adaos.

Prelucrarea prin aschiere: strunjirea, frezarea, gaurirea

Indepartarea surplusului de material sub forma de aschii cu ajutorul unor scule in vederea obtinerii formei, dimensiunilor si rugozitatii suprafetei unei piese.

Metalurgia pulberilor

Pulberile metalice sunt compactate la presiuni inalte intr-o forma utila, iar ulterior sunt incalzite la temeraturi ridicate care sa permita legarea particulelor.

MATERIALE CERAMICE

Turnarea

Ceramice lichide sau noroaie de lichid plus ceramica solida sunt turnate intr-o forma dorita.

Compactarea: extrudare, presare, deformare izostatica

Solid sau noroaie vascoase de lichid si ceramica solida sunt compacte intr-o forma dorita.

Sinterizarea

Solide compacte sunt incalzite la temperaturi inalte pentru a se produce legarea lor.

POLIMERI

Matritarea: prin injectie, prin transfer

Polimerul incalzit sau chiar lichid este fortat sa patrunda intr-o matrita; procesul este asemanator cu cel de turnare

Deformarea: prin filare, extrudare in vacuum

Polimerul incalzit este fortat sa patrunda printr-o fanta sau in jurul unui model pentru a produce forma dorita.

COMPOZITE

Turnarea: inclusiv infiltrarea

Un lichid inconjoara unul dintre constituenti pentru a produce un compozit complet.

Deformarea

Un constituent moale este fortat sub presiune sa se deformeze in jurul celui de-al doilea constituent al compozitului

Imbinarea: lipirea cu adezivi, prin explozie, prin difuzie.

Cei doi constituenti sunt imbbinati prin lipire, deformare sau prin presare la temperatura inalta.

Compactare si sinterizare

Constituenti sub forma de pulberi sunt presati in forme, iar prin incalzire ulterioara se produce legarea pulberilor.










Proprietati tehnologice

 



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright