Alcalii
Fac parte din categoria
antisepticelor si dezinfectantelor stabile.
Alcalii au importanta mult mai mare pentru medicina veterinara
decat acizii, deoarece sunt dezinfectante puternice, inodore, usor
accesibile si relativ ieftine. Intensitatea actiunii lor creste
o data cu temperatura. Actiunea dezinfectanta a alcaliilor
asupra tesuturilor trebuie legata de intensitatea disocierii.
Alcaliile, in concentratii mici, de 0,3 - 1 %, nu sunt iritante pentru
cutis, dar il curata de murdarii, detritusuri, etc.,
totodata, epiderma se inmoaie si devine permeabila pentru alte
medicamente. In concentratii marite, alcaliile devin iritante si
chiar caustice.
Asupra mucoaselor, alcaliile lucreaza mai intens, din care cauza se
vor folosi numai solutiile slabe in scopul fluidifierii mucusului din
unele stari inflamatorii catarale. In general, alcaliile dezinfectante se
utilizeaza prin stropire, spalare, etc.
1. Hidroxidul de sodiu
(Soda caustica, Natrii hydroxidum, NaOH) se livreaza in butoaie de
metal. Este o masa translucida, delicvescenta, inodora,
foarte caustica, solubila in apa 1/1, iar la 1000C, 1/0,3. Manifesta
incompatibilitate fata de acizi si majoritatea sarurilor
metalice. Se pastreaza in locuri uscate, recipientele fiind ermetic
inchise, intrucat cu dioxidul de carbon din aer trece in carbonat de sodiu.
In concentratie de 1 %o este bacteriostatic, 1-4 % este bactericid si
sporicid, mai ales solutiile fierbinti, actionand si in
profunzimea substratului, 1 % este moderat iritant pentru tesuturi, 3 - 5
% este puternic iritant, iar 10% caustic.
Hidroxidul de sodiu poseda calitati dezinfectante apreciabile in
viroze si in bacterioze. Se folosesc solutiile fierbinti 2 - 5
%, iarna adaugandu-se clorura de sodiu 5 - 10 % (pentru scaderea
punctului crioscopic). Se poate adauga si hidroxid de calciu 5 %
pentru marirea capacitatii dezinfectante. Pentru 1 m2 este necesar 1 litru
solutie.
In vederea ecornarii viteilor in varsta de 3 - 7 zile, se
frictioneaza cepurile osoase timp de 20 - 30 secunde cu un creion
special.
2. Hidroxidul de potasiu
(Kalii hydroxidum, KOH). Substanta asemanatoare cu
precedenta.
3. Hidroxidul de calciu (Calcii hxdroxidum, Ca(OH)2) se mai numeste
si var stins. Se prezinta sub forma de pulbere alba,
amorfa, greu solubila in apa, avida de dioxid de carbon
si apa, trecand in carbonat de calciu (lipsit de
proprietati dezinfectante). Hidroxidul de calciu sau varul stins este
mai intens bactericid decat varul nestins, mai ales sub forma de suspensii
apoase, mai putin ca pulbere. Varul stins este un dezinfectant ieftin,
usor de manipulat, asigurand si estetica prin varuire. Este de
retinut insa ca hidroxidul de calciu se utilizeaza ca
dezinfectant numai in bacterioze, fiind activ in special fata de formele
vegetative pentru un timp de mai multe zile; sporii se distrug abia dupa
15-25 zile. Hidroxidul de calciu este si antiparazitar extern
fata de capuse si paduchi, in cazul scabiei
exercitand o actiune slaba. Se recomanda obisnuit pentru
dezinfectia peretilor din grajduri, a pardoselilor, stanoagelor,
vagoanelor, gunoaielor, etc., rezultate bune obtinandu-se cu suspensia 10
%, 1 litru/m2; locurile stropite cu hidroxid de calciu se umecteaza
ulterior de cateva ori cu apa.
4. Oxidul de calciu (Varul
nestins). Se foloseste pentru obtinerea hidroxidului de calciu
si pentru distrugerea cadavrelor.
5. Carbonatul de sodiu
(Natrii carbonas, Na2CO3). Pulbere alba granuloasa sau cristale
incolore, eflorescente, care se solubilizeaza usor in apa rece
si foarte usor in apa fierbinte. Carbonatul de sodiu sau soda de
rufe se utilizeaza ca dezinfectant sub forma de solutii
fierbinti, in concentratii de 4 - 5 %, pentru bidoane de lapte,
sticlarie, cauciuc, mase plastice. Ulterior, este absolut necesara o
spalare abundenta cu apa. In concentratii de 0,3 - 1 %
solutii calde la 40 - 500C,
este bun pentru curatarea pielii de cruste. Solutia 5 % distruge
agentii scabiei, dizolvandu-le chitina.
6. Carbonatul de potasiu
(Kalii carbonas, K2CO3). Substanta asemanatoare cu
precedenta, oficinala, avand insa actiune mai intensa.
Pentru obiecte foarte murdare se foloseste lesia din cenusa de
pinacee, betulacee, etc., care este foarte bogata in carbonat de potasiu.
7. Tetraboratul de sodiu
(Natrium tetraboricum, Natrii tetraboras, Borax, Biborat de sodiu). Produs
cristalizat, oficinal, cu 10 molecule de apa, sub forma de cristale
mari, incolore, transparente, usor eflorescente. Cand cristalizarea
produsului s-a facut prin racire brusca a solutiei apare ca
pulbere cristalina alba. Este lipsit de miros, are gust sarat
lesios, este solubil in apa rece in proportie de 5 %, mult mai
solubil la cald.
Boraxul are actiune antiseptica, perfect comparabila cu acea a
acidului boric, fiind insa mai bine suportat de mucoase. In diverse
preparate farmaceutice poate fi inlocuit unul prin celalalt printr-un
calcul stoechiometric, in functie de pH-ul necesar, pentru a obtine
un produs farmaceutic corespunzator.
Solutiile apoase se intrebuinteaza si pentru fierberea
instrumentelor chirurgicale si pastrarea lor mai mult timp in
respectivele solutii, deoarece boraxul nu ataca metalul.
|
|
|
