Botanica
Tei pucios, tei de deal - arbore cu Inradacinare puternicaDenumire stiintifica: tilia cordata Mill. Denumire populara: tei pucios, tei de deal Caractere morfologice Arbore indigen de marimea a II-a, cu inaltimi de pana la 20 m si diametre de pana la 1 m (figura ). Inradacinarea este puternica, intinsa, cu ramificatii lungi, iar tulpina dreapta, in masiv bine elagata. Scoarta cenusie, neteda pana la 20-30 ani, apoi cu un ritidom cu crapaturi inguste longitudinale, larg distantate intre ele; stratul de liber este mult dezvoltat. Coroana ovoid-conica, deasa, cu lujeri verzi-maslinii pana la roscati, glabri, lucitori. Muguri alterni, ovoizi, prevazuti cu 2 solzi, din care cel inferior depaseste ½ mugurelui. Frunze mai mici decat la celelalte specii de tei, de 3-6 cm, subrotund-cordate, acuminate, serate, pe dos verzui-albastrui cu smocuri de peri ruginii in axila nervurilor. Flori mici, galbene, cu 15-40 stamine, mai putin mirositoare decat la teiul cu frunza mare, grupate in cime de cate 3-16, cu bracteea inflorescentei liguliforma, inflorescenta fiind de aceeasi lungime cu frunzele. Infloreste in iunie-iulie, cu 2 saptamani mai tarziu decat teiul cu frunza mare. Fructele sunt achene ovoide de 4-6 mm, cu 5 coaste putin proeminente si pereti subtiri pielosi, fragili ("se sparg intre degete"); fructifica anual si abundent. Cresterea este foarte viguroasa, cel putin in tinerete (ritm rapid pana la 10 ani). Drajoneaza slab si lastareste - puternic, iar longevitatea este de 200 ani.
areal. Cerinte ecologice Arealul general al teiului pucios este Europa, de la Marea Mediterana pana la 60 latitudine nordica (Anglia, Scandinavia) si de la Oceanul Atlantic pana in Siberia si Caucaz. La noi apare din regiunea colinara pana in etajul montan inferior (900 m altitudine), fiind frecvent si constant in sleaurile de deal, avansand altitudinal mai mult decat ceilalti tei, atat la campie cat si la munte; pe alocuri poate forma teisuri pure. Uneori are comportament de specie pioniera, iar pe conurile de dejectie se instaleaza inaintea fagului. Teiul pucios este o specie mezofita, rezistenta la ger, dar sensibila la seceta, ceea ce ii determina avansarea in altitudine pana acolo unde precipitatiile anuale sunt de 700-800 mm. Reclama soluri fertile, profunde, afanate, cu regim constant de umiditate; nu creste pe soluri compacte sau cu umiditate in exces. Are un temperament de umbra, uneori in arboretele de fag sau gorun, in subetaj, are talie redusa cu coroana latita.
|