Salba moale - arbust indigen - pretentioasa fata de lumina si caldura estivala, rezistenta la seceta

Denumire stiintifica:              euonymus europaeus L.

Denumire populara:              salba moale, voniceriu

Arbust indigen, ce poate atinge 6 m inaltime, cu inradacinare pivotant-trasanta si tulpina stramba, ce se ramifica de la mica inaltime (figura a,b).

Scoarta este cenusie, cu pete rare albicioase, iar lemnul galbui deschis ce da un carbune fin.

Lujeri obisnuit verzi, relativ grosi, prevazuti cu 4 muchii suberoase.

Muguri opusi, ovoid-ascutiti, alipiti de lujer, muchiati, cu solzi verzui.

Frunze ovat-eliptice pana la lanceolate, de 3-10 cm, acuminate, albastrui pe dos, glabre, scurt petiolate.

Flori pe tipul 4, verzi-galbui, grupate cate 3-8 in cime ce se gasesc in axila frunzelor.

Fructele sunt capsule de 1-2 cm, roz sau rosii, cu 4 muchii, in interior cu seminte albicioase inconjurate complet de un aril portocaliu; se coc in august-septembrie.

Salba moale drajoneaza viguros.

Specia constituie un element european-asiatic, la noi gasindu-se in subarboretul padurilor de la campie, coline, zavoaie, prin tufarisuri etc.

Ecologic, salba moale se caracterizeaza ca fiind mezoxerofita, pretentioasa fata de lumina si caldura estivala, rezistenta la seceta. Ecosistemele tipice de dezvoltare a acestei specii sunt padurile rarite de stejari din silvostepa sau zona forestiera.

Denumire stiintifica:              euonymus verrucosus Scop.

Denumire populara:              salba raioasa

Arbust indigen de pana la 2 m sub forma de tufa stransa, cu inradacinare fasciculata, foarte ramificata si scoarta cenusie-verzuie.

Lujeri subtiri, verzi-negriciosi, cu numeroase verucozitati suberoase brun-negricioase ce dau lujerului un aspect zgrabuntos (figura c).

Muguri opusi, ovoid-ascutiti, departati de lujer, cel terminal mai mare, cu 5-6 solzi pe margine tiviti cu o dunga bruna.

Frunze ovat-lanceolate, de 3-6 cm, acuminate, pe margini marunt serate, scurt petiolate.

Flori pe tipul 4, brunii, de 6 mm, grupate cate 3-4 in cime pedunculate axilare.

Fructele sunt capsule roz, tetralobate, de 1 cm, cu seminte negre lucitoare, invelite complet de un aril portocaliu. Se coc in august-septembrie, iar dupa deschiderea capsulei semintele raman atarnate catva timp de un peduncul filamentos.

Salba raioasa apare in Europa si Asia Vestica, la noi fiind frecventa in subarboret la campie si coline, din silvostepa si pana la limita inferioara a subzonei fagului.

Este o specie de climat continental (rezista la geruri si seceta), preferand locurile umbrite cu umiditate edafica; suporta mai bine umbrirea decat salba moale. La altitudini mari, prefera locurile calcaroase.

Denumire stiintifica:              euonymus latifolia L.

Denumire populara:  salba moale

Arbust indigen, cu lujeri verzi-maslinii si muguri opusi, fuziformi. Frunze mai mari decat la speciile precedente, de 8-14 cm,  flori pe tipul 5, grupate cate 7-15 in cime laterale. Fructele sunt capsule cu 5 lobi, rosii-purpurii, ce contin seminte inconjurate de un aril portocaliu.

Arealul este asemanator cu cel al speciilor precedente, la noi intalnindu-se sporadic in subarboretul padurilor din zona montana, pe soluri calcaroase.