Botanica
Socul-comun = socul-negru (Sambucus nigra)Socul-comun = socul-negru (Sambucus nigra) - arbust indigen = citeodata arboras, 4-10 m inaltime; tulpina si ramurile acoperite cu o coaja cenusie-verzuie; maduva alba-galbuie; - coroana - rotunda si tufoasa; lujerii verzui-cenusii ; mugurii mari, opusi; - frunzele = 25 cm, imparipenat-compuse (3-5 foliole, cu marginile dintate) pe fata inferioara de-a lungul nervurilor, sint paroase; au miros neplacut; - florile = albe sau albe-galbui, cu miros placut, dispuse in cime umbeliforme plane, mari (12-20 cm diametru) ; infloreste in mai-iunie ; - fructele = bace negre, lucioase, cu 3 - 5 simburi, sferice, cu gust dulceag-acrisor.
Lemnul moale, fin si foarte elastic isi reflecta calitatile In lujerii si lastarii care se folosesc (prin despicare) la impletituri. Prin calcinarea lemnului se obtine un carbune fin, carbunele intrebuintat la desen. Frunzele de alun sint recomandate sub forma de ceai, ca hemostatice (oprirea hemoragiilor), iar sub forma de bai, in tratamentul varicelor supurante. Prin padurile si gradinile din tara noastra se mai intilnesc si alte specii de aluni. Citam: alunul-turcesc (Corylus colurna), arbore inalt de 20 m, cu alune mari turtite, coaja muchiata, groasa si tare; Corylus maxima (exotic), cultivat prin Oltenia, si Banat, are alune foarte mari (1,5-3,5 cm). Caprifoiul (Lonicera xylostheum): - arbust indigen
catarator = aproximativ 3 m inaltime,
r
Planta medicinala (florile, fructele, frunzele); florile, sub forma de ceai, se recomanda pentru combaterea racelii si a gripei. Extern, compresii locale in erizipel, afectiuni oculare (infuzii) etc. Trebuie retinut ca celelalte specii de soci (socul-rosu, care creste la munte, cu fructele rosii si lucioase, cu gust acrisor, neplacut, bozul = soc mic, creste prin santuri, pe drumuri, darimaturi etc), nu sint plante medicinale.
|