Parul-paduret (Virus py raster)

Parul-paduret (Virus py raster)

- arbore indigen spinos = 12-20 m inaltime si 1 m diametru; tulpina neregulata si ramificata; la inceput, scoarta este verde-cenusie, iar mai tirziu aceasta se transforma intr-o scoarta negricioasa, brazdata longitudinal si solzoasa;

- coroana = piramidala; lastari bruni, cei laterali sint adesea transformati in spini; muguri, departati de lujer;

- frunzele = pieloase, 5-8 cm ovate sau rotunde cu virful scurt-ascutit si baza rotunjita; marginile intregi sau marunt dintate; petiolul foarte lung; cind se usuca, frunzele devin negre;

- florile = albe, mari, grupate in corimb; infloreste in aprilie-mai;

- fructele = poame mici (2-3 cm), pulpa pietroasa si astringenta-pere padurete.

Pretinde semiumbra si un climat mai rece, cu precipitatii abundente; nu are pretentii fata de sol; cu cit inainteaza in virsta, cu atit are nevoie de mai multa lumina. Cerintele sale ecologice explica faptul ca se afla situat in partile superioare ale muntilor.

Este cel mai raspindit arbore dintre rasinoasele din tara noastra (19%), formind paduri intinse, pure (molidisuri).

Longevitate, 600 de ani; unii cercetatorii sint de parere ca poate atinge virsta maxima de 1 200 de ani.

Lemnul sau drept, moale, usor, elastic etc, este foarte mult intrebuintat ca material de cherestea, mobila, celuloza, hirtie etc. Unele exemplare de elita, cu inele anuale apropiate (inguste), cunoscute sube denumirea de lemn de rezonanta sint folosite la confectionarea instrumentelor muzicale de coarde.

Fiind un arbore care are amplitud

Nu este pretentios fata de clima si sol. incepe din silvostepa si ajunge in regiunea forestiera; foarte rar chiar la munte, prin luminisurile padurilor, dumbravi etc.

Lemnul de par-paduret este fin, omogen si se lustruieste foarte frumos. Este intrebuintat ca material de sculptura si gravura, la construirea de instrumente muzicale, piese de precizie, ustensile pentru desen etc; prin impregnare imita abanosul.

In pomicultura serveste ca portaltoi.