Productia de biomasa

Productiile de biomasa obtinute in cadrul cercetarilor experimentale de laborator sunt in general foarte variate, ele depinzand in principal de:

Speciile de alge puse in cultura;

Mediile nutritive utilizate;

Regimul termic si cel de iluminare;

Sistemul tehnic de cultivare.

De altfel, rezultatele obtinute in conditii de laborator nu sunt importante in sine, si nici prin compararea productivitatilor obtinute de un laborator sau de altul; ele sunt importante atat prin dezvoltarea cunoasterii in domeniul fiziologiei (ecofiziologiei) vegetale, cat si prin aceea ca pot oferi informatii asupra productivitatii diferitelor specii, obtinute in anumite conditii de crestere, informatii care se pot utiliza in elaborarea unor sisteme tehnologice avansate de crestere a algelor in scopuri economice.

Dintre rezultatele obtinute pe linia producerii de biomasa algala in instalatii prepilot, pilot, sau chiar industriale, mentionam cateva.

In cadrul unor cercetari efectuate la Institutul de Biologie al Academiei Ungare de la Tihany (Felföldy, 1964) intr-o statie pilot relativ mica (10 m²), prin cultivarea algei Scenedesmus obtusiusculus in conditii intensive s-au obtinut productivitati de ordinul a 21,5 g subst.uscata/m²/zi, de-a lungul sezonului de vegetatie cuprins intre 1 aprilie si 31 octombrie. Prin extrapolarea datelor obtinute la scara mica s-ar ajunge la o productivitate teoretica de ordinul a 46 tone/hectar. Mentionam ca recoltarea biomasei algale s-a facut foarte frecvent, respectiv la fiecare 5 zile, algele fiind separate din mediul nutritiv cu ajutorul unei centrifuge.

O statie-pilot permanenta pentru cresterea dirijata a algelor a fost realizata la Universitatea Berkeley din California (SUA), inca din anii '60. Aceasta avea un volum "activ" de 1 milion litri mediu nutritiv, si asigura o productivitate de cca 100 livre (1 livra = 453 g) masa proaspata/zi (cca 45 kg).

In cadrul unui alt program de cercetare, desfasurat tot in California, la universitatea La Jolla/SanDiego, s-au obtinut productii de biomasa (grame/m²/zi) destul de variate, dupa cum urmeaza:

Alga	Sursa de N = NO3	Sursa de N = uree
Nitzschia
Ankistrodesmus falcatus
Nannochloris
Oocystis pusilla		Analiza: Pancreasul endocrin - capilare si acini serosi Referat: Generalitati despre nucleul celulei
Chlorella Z-1
Chlorella PB-1
Chlorella 96-1
Oocystis parva
Selenastrum

Un program cuprinzator de cercetari a fost efectuat in Asia Centrala (zona Taskent), intr-o regiune in care intensitatea medie a luminii (perioada de lumina a zilei, respectiv intre 6.30 si 18.30 h) varia in perioada aprilie - mai intre 36 - 47 mii luxi, intre iunie - septembrie 43 - 49 mii luxi, iar in octombrie - noiembrie - 20 - 26 mii luxi, temperatura aerului (ca valori medii lunare) fiind cuprinsa intre 18,6⁰C in aprilie, 29,5⁰C in iulie si 15,8⁰C in luna octombrie.

In bazine speciale pentru culturi in masa, sub cerul liber, au fost crescute Chlorella pyrenoidosa, Chlorella vulgaris si Scenedesmus obliquus. In lunile calde, productiile medii zilnice de biomasa au atins 19 - 32 grame subst. uscata/m² (Muzafarov, Taubaev, 1974). In aceeasi regiune, in cadrul unor culturi industriale destinate producerii de biomasa algala ca supliment furajer, de-a lungul unei perioade de crestere insumand 328 zile, de pe bazine insumand 251 m² s-a recoltat o cantitate de biomasa de 984 kg (substanta uscata).

In cadrul cercetarilor de cultivare a microalgelor desfasurate la Laboratorul de Algologie experimentala al Institutului de microbiologie al Academiei din Cehia (de la Trebon)

s-a efectuat un program de crestere in bazine sub cerul liber a unor linii de Scenedesmus obliquus si Chlorella ellipsoidea, Chlorella pyrenoidosa.

Valoarea medie a productivitatii culturilor - pentru perioade de 77 - 115 zile - a variat intre 11,9 - 14,8 g subst.uscata/m²/zi.

Intr-o alta serie de experiente, realizate tot acolo, s-au obtinut - in cazul cultivarii speciei Scenedesmus obliquus - o medie a productivitatii de 16,05 g subst.uscata/m²/zi pentru o durata generala a culturii de 117 zile; in aceleasi conditii de crestere, Scenedesmus acutus a realizat o productivitate medie de 15,44 g subst.uscata/m²/zi.

Intr-o lucrare de sinteza, Soeder (1980) prezinta cateva date referitoare la productivitatea unor culturi algale realizate in bazine exterioare in diferite tari; iata-le, pe scurt:

* = zile de cultivare

** = grame substanta uscata/m²/zi

In India, productivitatea culturilor de Spirulina platensis in bazine sub cerul liber a fost de 5 - 15 grame/m²/zi.

In cadrul programului de cercetari pentru cultivarea in bazine exterioare a algei Spirulina platensis derulat la Statiunea "Stejarul", (intr-o zona dealtfel relativ nefavorabila din punct de vedere climatic) s-au obtinut valori medii ale productiei de biomasa de ordinul a 1 - 5 grame subst.uscata/m²/zi.

Filamente de Spirulina platensis - la microscop (dupa Hills, 1981)