Calendarul naturii - anotimpurile

CALENDARUL NATURII

PRIMAVARA - ,,PRIMA FIICA A ANULUI "

,,Deodata, la inceputul lui martie, cand incep a creste zilele si soarele luceste intr-un chip deosebit, un vant cald porneste de la miazazi." (dupa Mihail Sadoveanu )

Conform calendarului astronomic, primavara incepe la data de 21 martie (echinoctiul de primavara ) cand ziua este egala cu noaptea. Dar, uneori dupa aceasta data intalnim si zile cu lapovita, ninsoare si viscol.

Primavara timpurie incepe o data cu dezghetul masiv, cand pe rauri plutesc la vale sloiuri de gheata, cand balta se dezgheata total, iar zapada dispare de pe camp. Un alt eveniment ce vesteste primavara este aparitia unui numar mare de flori pe camp, intoarcerea masiva a pasarilor calatoare precum si trezirea din iernare a unor insecte.

Pe camp si la marginea padurii rasar primele flori. Prin zavoaie apar: brandusa, potbalul, ciubotica-cuculu; in camp deschis: ruscuta primavaratica. In padure infloresc: popalnicul, floarea- pastelui, untisorul si multe altele.In jurul lor observam primele insecte. Sunt mai cu seama insecte care au iernat, ca de exemplu:fluturele galben si fluturele ochi de paun. Tot atunci insectele si alte nevertebrate mici care au iernat in padure parasesc aceste locuri si ajung din nou in campul deschis. Pasarile insectivore, cum ar fi nagatul, sunt si ele prezente pe camp. Si ciocarlia poate fi vazuta inaltandu-se in vazduh. La sfarsitul lunii februarie cand zapada inca acopera pamantul intr-un strat gros, in gradini sau pe copacii de langa sosea pot fi observate stoluri de sturzi.

In padure incep sa infloreasca mai intai unii din arborii si arbustii cu inflorescente: matisorii, mesteacanul, salcia, rachita, arinul, alunul. In locurile din padure in care nu balteste apa, vestitorii renumiti ai primaverii sunt ghioceii si ciubotica-cucului.

Putem observa si in apropierea caselor,in parcuri, pe strazi, cateva evenimente interesante. In parcuri infloreste un arbust cu flori frumoase, galbene, prinse direct de ramuri: este forsythia. Vrabiile, care in timpul iernii traiau pasnice in stoluri, devin foarte active. Este vremea construirii cuiburilor, a reproducerii, a iesirii primilor pui din oua. Ciorile cauta hrana prin curtile oamenilor si pe drumuri de tara. O data cu venirea primaverii, oamenii incep sa curete uscaturile copacilor, sa taie mladitele nefolositoare si sa varuiasca trunchiurile pomilor. Incep muncile agricole: aratul, semanatul:grau, porumb, ovaz, secara,. In gradinile de legume se seamana: morcovul, patrunjelul, ceapa etc.

Aspectul de primavara se caracterizeaza in general prin intrarea in activitate a numeroase specii de plante si animale.

VARA - ,,A DOUA FIICA A ANULUI"

Vara calendaristica incepe de obicei odata cu luna iunie si este un anotimp foarte calduros, ploile fiind scurte, calde si repezi.

In timpul verii natura este deosebit de bogata in vietuitoare in plina activitate. Ploile abundente de mai-iunie si caldurile mari, favorizeaza dezvoltarea plantelor verzi.

O drumetie la lanurile de grau sau la culturile de plante tehnice, la inceput de vara, ofera mari posibilitati de cercetari. Lanul de grau pe care il recunoastem usor de la distanta datorita spicelor, se apropie de faza de coacere. Buruienile, nedorite de agricultori, sunt in floare. Unele buruieni, si anume cele anuale isi termina ciclul de viata odata cu recoltarea cerealelor, semintele lor raspandindu-se in anul viitor daca nu se iau masurile necesare. Asa sunt de exemplu: macul si piciorul cocosului de camp. Musetelul, romanita de camp, trei-frati-patati, pirul, palamida, podbalul si albastrita au insusirea de a se reface din nou din muguri, chiar daca partea lor superioara este taiata de cutitul combinelor.

Vara, padurea pare mai linistita, mai putin vioaie decat primavara deoarece majoritatea pasarilor nu mai canta. Ele si-au incheiat perioada reproducerii, iar puii fac primele incercari de zbor. Tot in acest calduros anotimp se coc ciresele de vara, prunele si perele de vara. Oamenii incep seceratul si cosesc fanul pentru hrana animalelor in anotimpul de iarna. Vara tarzie dureaza pana la inceputul lunii septembrie. In campii apar numeroase insecte iubitoare de uscaciuni, mai ales greieri, lacuste si plosnitele de frunze. Se coc capsunele, afinele, coacazele, caisele si piersicile.

Cu toate ca ziua este inca foarte cald si ne putem scalda in rau, unele evenimente ne vestesc toamna. Serile si diminetile devin mai racoroase iar unele pasari calatoare se aduna in stoluri si se pregatesc de migratie.

Proiect: Rolul asistentului medical in ingrijirea bolnavilor cu probleme de mobilizarea Referat: Biologie celulara - diviziuni celulare

TOAMNA - ,,A TREIA FIICA A ANULUI"

Caldura soarelui este destul de placuta, iar soarele nu mai dogoreste ca in anotimpul de vara. Observam ca in gradina, in curte, in gradina cu flori sau cu zarzavaturi, si afara pe camp, se petrece o schimbare. Ierburile ingalbenesc, samanta se scutura iar fructele de toamna se coc. La camp, bobul de porumb se face tare ca grauntele semanate primavara. Asa incep zilele de toamna la noi in tara. Incepe culesul porumbului si oamenii se pregatesc pentru semanatul graului de toamna. La campie ploua mai des iar la munte e racoare; uneori e frig de-a binele. Toamna pasarile pleaca deoarece nu mai gasesc mancare. Cele care raman, cum sunt vrabiile, pitigoii, sticletii, mor cu miile cand e zapada mare si ger. Toamna zilele sunt mai scurte si e ceata sau burnita. Acum, in septembrie, dupa ascunderea ganganiilor si cand incepe sa bata vantul dinspre nord, pasarile calatoare pleaca in tarile calde.

Dupa calendar, toamna incepe le data de 23 septembrie (echinoctiul de toamna) cand ziua devine egala cu noaptea. Toamna adevarata se poate instala insa inainte sau dupa 23 septembrie.Spunem ca a venit toamna din momentul primei brume sau din momentul in care caderea frunzelor a fost masiva. Frunzele galbene cad la pamant mult mai repede dacat survine prima bruma. Caderea lor in timpul verii este insa sporadica; frunzele cad vara pentru ca sunt smulse de rafalele vantului. In verile secetoase, ingalbenirea frunzelor incepe chiar mult mai repede, inainte de luna august. Dar, numai cand caderea frunzelor este masiva, cand padurea de foioase isi pierde culoarea verde si se coloreaza in rosu, portocaliu si galben, inseamna ca frunzele si-au incheiat rolul in viata plantei.

Intr-o zi senina de septembrie sau octombrie, o padure de foioase ne dezvaluie multe fenomene interesante. Nu se mai aud cantecele diferitelor pasari, ca de exemplu: cucul, atat de caracteristic primaverii si verii.Printre ierburile uscate se mai intalnesc si plante inflorite, ca de exemplu: rapita si banuteii. In pasuni, incepand din luna august pana in noiembrie putem vedea brandusa de toamna, o planta ale carei frunze s-au vestejit si la care floarea se hraneste pe baza substantelor de rezerva din bulb.In gradina de legume urmatoarele zarzavaturi sunt bune de cules: vinetele, ardeiul, gogosarul, rosia, ardeiul iute, castravetii, dovleceii. La ora aceasta sunt inflorite: ochiul-boului, craitele, domnisorii, salvia rosie, dalia pitica, rudbekia, nalba, petunia, crizantemele, regina noptii, muscata, begonia etc.

In data de 15 septembrie incepe pentru copii un nou an scolar si oamenii incep sa culeaga fructele de toamna: merele, perele, prunele, gutuile, piersicile si strugurii. Pe camp se scot cartofii, se culege porumbul iar gospodinele fac provizii pentru iarna.

IARNA - ,,A PATRA FIICA A ANULUI"

Din calendar, stim ca la 21 decembrie (solstitiul de iarna) este noaptea cea mai lunga si ziua cea mai scurta a anului. Potrivit calendarului astronomic, iarna incepe la data de 21 decembrie. Dar, in calendarul naturii, solstitiul de iarna nu marcheaza inceputul unui nou aspect. Iarna este asociata cu gerul, zapada si gheata. Se poate intampla ca tocmai la 21 decembrie sa fie o zi blanda, calda lipsita de zapada. Prima zapada, ca si primul ger, nu constituie evenimente ce inaugureaza iarna. Uneori zapada cade din abundenta in noiembrie. Iarna este inaugurata de de zapada persistenta,ce nu se mai topeste a doua zi si de ninsoarea care nu se transforma in lapovita, ci se asterne pe dealuri si pe camp. Inghetarea permanenta a apelor este un eveniment sigur pentru caracterizarea inceputului de iarna. In cursul iernii, sub zapada, activitatea nu inceteaza. Animalele insectivore de talie mica, cum sunt chitcanii, circula pe sub zapada si devoreaza cantitati enorme de insecte.

Majoritatea pasarilor au migrat spre latitudini sudice, unde isi vor petrece iarna. Pe langa casa omului ierneaza vrabiile. Si pitigoii vin din paduri si livezi spre gospodariile oamenilor in cautare de hrana. Peste iarna raman la noi si ciocanitorile si toiul. Aceste pasari cauta si iarna insecte sub scoarta copacilor, sparg cu ciocul lor puternic pojghita de gheata de pe musuroaiele de furnici sau cauta sub zapada resturi zemoase de plante.Pasarile sedentare care raman la noi in tara pe timpul iernii sunt: vrabiile, pitigoiul, sticletii, mierlele, ciocanitorile, corbii, stancutele si gaitele.

In localitati, in orase, rezista pe timp de iarna pasarile care se hranesc cu resturile din gospodarii: cotofana, stancuta si gugustiucul. Pe strazi sip e sosele apare sarind din loc in loc, ciocarlanul.

In padure observam urme de veverita, ce duc de la un arbore la altul. Veverita aduna in scorburile de copac alune, ghinde si ciuperci uscate. Alt oaspete care apare la noi in unele ierni este matasarul, o pasare nordica.

Raman active in timpul iernii si mamiferele ierbivore(caprioara, cerbul) ca si cele carnivore(lupul si vulpea).

Iarna, ,,anotimpul alb",este foarte iubit de catre copii,acestia asteptand sa mearga la sanius. In 25 decembrie crestinii sarbatoresc Craciunul iar in 31 decembrie esta Revelionul, care marcheaza sfarsitul anului si trecerea intr-un nou an.