Plopul-tremurator sau plopul-de-munte (Populus tremula)

Plopul-tremurator sau plopul-de-munte (Populus tremula)

- arbore indigen = 30 m inaltime si diametrul de 1,50 m; tulpina dreapta cu crengi care incep mult mai sus fata de ceilalti plopi; in anii de tinerete, scoarta este neteda, cenusie, verzuie, iar la batrinete se ingroasa, devine negricioasa si adinc brazdata;

- coroana = rotunda, rara si luminoasa; ramurile foarte fragile ;

- frunzele - aproape rotunde, au petiolul lung si turtit lateral, asa ca la cea mai mica adiere a vintului ele tremura, de unde si denumirea acestei specii de plop tremurator ;

- florile = unisexuate monoice, infloresc in martie-aprilie; amentii barbatesti sint lungi, delicati si pufosi, pe cind cei femeiesti sint mai scurti si mai grosi;

- fructele si semintele = ca la ceilalti plopi.

Referat: Celula - esenta vietii (fenomene biotice) Referat: Fuel Cells (Celulele de combustibil)

b)       fragmentele de tal ce se desprind de planta mama in inmultirea vegetativa

c)        tip de particular de oogamie in care atat gametii masculi cat si cei femeli sunt imobili

d)       tip de inmultire caracteristic algelor brune

e)       tip de aparat vegetativ cenobial

Capitolul 5: Mycophyta, Lichenophyta

18.   Caracterizati pe scurt tipurile de corp vegetativ intalnite in cadrul increngaturii Mycophyta

19.   Dintre speciile toxice din Bazidiomycetae, face parte si:

a)      Synchytrium endobioticum

b)      Morchella esculenta

c)      Plasmopara viticola

d)      Phytophtora infestans

e)      Amanita phalloides

20.   Structura talului de tip homomer intalnit la Lichenophyta implica:

a)      gruparea zonala a componentilor

b)      raspandirea uniforma a masei gelatinoase formata de alga in impletitura laxa a hifelor miceliene

c)      formarea unui cortex extern si a unei axe centrale medulare

d)      diferentierea unui cortex dorsal, a unei zone gonidiale, respectiv a unei zone medulare si a unui cortex ventral

e)      existenta unor substante gelatinoase in cortexul superior

21.   Specia de lichen cu tal filamentos, cenușiu-verzui, fixat pe ramurile arborilor, impiedicand schimbul de gaze cu mediul este:

a)     Usnea florida

b)     Xanthoria parietina

c)      Cladonia rangiferina          

d)      Cetraria islandica

e)      Ervenia prunastri

Capitolul 6: Hepaticophyta, Bryophyta

22.   Precizati care sunt particularitatile celor doua increngaturi ale mușchilor

23.   Structura de forma cilindrica, cu rol de conducere a substantelor nutritive si de imprastiere a sporilor, caracteristica unor specii de muschi se numeste :

a)     capsula

b)     haustor

c)      columela

d)     seta

e)     opercul

24.   Atunci cand anteridiile și arhegoanele sunt dispuse pe ramificatii diferite ale aceleași plante de mușchi vorbim de specii:

a)      dioice

b)      de mușchi hepatici

c)      monoice

d)      de mușchi frunzoși

e)      haplodiplobionte

Capitolul 7: 1.Pteridophyta

25.   Pentru ferigi protalul reprezinta:

a)      generatia diploida

b)      structura pe care se formeaza organele de reproducere - anteridia și arhegonul

c)      sporofitul

d)      generatia de lunga durata

e)      frunza cu rol in producerea sporilor

26.   Prezentati etapele ciclului de viata la ferigi, precizand care sunt organele de inmultire, caracteristicile generatiei gametofitice precum și a celei sporofitice

27.   Speciile de ferigi erbacee perene, cu tulpini și ramuri articulate, costate și brazdate sunt intalnite in:

a)      Ordinul Polypodiales

b)      Familia Lycopodiaceae

c)      Genul Selaginella

d)      Clasa Equisetopsida

e)      Familia Salviniaceae

28.   Familia Marsileaceae cuprinde:

a)      plante de mlaștini, perene, cu rizomi

b)      plante acvatice natante, lipsite de radacini

c)      specii microfile

d)      plante cu frunze reduse la scvame, dispuse in verticil, așezate intr-o teaca comuna

e)      specii cu sori liberi, așezati pe marginea sau pe dosul frunzelor

29.   Cand specia este formata din plante cu frunze cu limbul intreg, lanceolat, cu baza cordata și sori liniari, paraleli cu nervurile secundare, așezati pe dosul trofosporofilelor, aceasta se numește:

a)      Equisetum arvense

b)      Nephrolepis exaltata

c)      Lycopodium selago

d)      Polypodium vulgare

e)      Asplenium scolopendrium

Capitolul 7: 2. Spermatophyta

30.   La plantele cuprinse in Spermatophyta:

a)         corpul vegetativ pluricelular nu este diferentiat in organe

b)         fecundatia poate avea loc in absenta apei, gametii masculi neciliati ajung la cei femeiești prin intermediul tubului polenic

c)          inmultirea se realizeaza prin spori de forme și marimi diferite

d)         gametofitul reprezinta generatia de lunga durata

e)         inmultirea vegetativa se realizeaza prin intermediul fragmentelor de frunzulite, tulpinite, protoneme

Capitolul 7: 2.1. Pinophytina (Gymnospermae)

31.   Dintre cele 4 subclase ale subincrengaturii Pinophytina, Cycadopsida se deosebește prin:

a)      florile femeiești sub forma foliacee, penate cu 2-8 ovule ortotrope dispuse pe margine

b)      ramificarea simpodiala a tulpinii

c)      seminte invelite in aril carnos

d)      radacini cu pneumatofori

e)      flori femeiești in forma de cupa, lung pedunculate

32.   Atunci cand vorbim de specii de plante dioice, cu conurile femeiești alcatuite din solzi carpelari care concresc la maturitate și inchid seminte nearipate, ele apartin genului:

a)      Drajoneaza foarte puternic. Se inmulteste prin butasi de radacina. Are crestere rapida.

Ii prieste o clima racoroasa si umeda. il intilnim frecvent in regiunile de deal si munte, putind ajunge pina la 1 600 m.

Se foloseste la fabricarea chibriturilor, In industria celulozei, la confectionarea de sindrile pentru acoperitul caselor si la confectionarea lopetilor de lemn.