TESUTURI TROFICE

au un rol important in nutritia plantelor sau in schimbul se substante dintre plante si mediu

se mai numesc tesuturi fundamentale

prezinta uneori specializari pentru indeplinirea altor functii decat cele trofice

ocupa cel mai mare volum din structura plantelor

alcatuite din  celule parenchimatice vii

cu membrana subtire de natura celulozica,

cu meaturi de forme si dimensiuni diferite, uneori lacune, canale

bogate in citoplasma continand numeroase plastide

uneori isi pot recapata capacitatea de diviziune - cicatrizarea ranilor, formarea radacinilor in butasire si marcotaj, prinderea altoiului

CLASIFICARE- Dupa functia pe care o indeplinesc:

TESUTURI ASIMILATOARE

TESUTURI DE DEPOZITARE DE MATERII DE REZERVA

TESUTURI AERIFERE

TESUTURI ACVIFERE

TESUTURI ASIMILATOARE (clorofiliene, clorenchimuri)

rol in asimilatia clorofiliana

se caracterizeaza prin continut bogat in cloroplaste cu clorofila

Localizare: organe verzi expuse la lumina, in special frunze, dar si in tulpina imediat sub epiderma

culoarea lor - data de abundenta de clorofila

frunzele prezinta o diferentiere cel mai adesea in 2 categorii: tesut palisadic si tesut lacunos deosebite din punct de vedere structural si functional

Tesutul palisadic

situat sub epiderma foliara

alcatuit din celule alungite, alaturate, fara meaturi, bogate in clorofila => fata superioara a frunzei este mai intens colorata in verde

Functia principala: asimilatia clorofiliana

Tesutul lacunos

situat sub tesutul palisadic sau deasupra epidermei inferioare a frunzei

alcatuit din celule mai mult sau mai putin izodiametrice cu cloroplaste mai putine si cu numeroase spatii intercelulare (lacune)

fata inferioara a frunzei in vecinatatea careia se dispune tesutul lacunos - culoare verde pal

Functia principala: schimb de gaze intre planta si mediu (transpiratie si asimilatie)

Cazuri speciale de tesut asimilator: in structura frunzelor de conifere - parenchim septat - din celule izodiametrice cu membrana pliata, cutata, cu septuri; aceasta asigura o suprafata mult mai mare de dispunere a cloroplastelor suplinind dimensiunile reduse ale frunzei

TESUTURI DE DEPOZITARE DE MATERII DE REZERVA

Tesuturi incolore, adapatate pentru inmagazinarea de substante de rezerva (amidon, inulina, aleurona, lipide, hemiceluloza, uneori chiar tanin,  cauciuc)

Exemple de organe de depozitare:

Tuberculi de Solanum tuberosum        AMIDON

Cariopse de Triticum

Seminte de Phaseolus

Tulpina de Saccharum off.      ZAHAROZA

Radacina de Beta vulgaris

Seminte de Ricinus communis → ALEURONA

Seminte de Helianthus annuus, Linum usitatissimum, Cannabis sativa → LIPIDE

Substantele de rezerva se acumuleaza fie in interiorul celulei fie in membrana celulara

Cand se dispun in celule, acestea sunt:

de dimensiuni mari,

incolore,

membrana subtire

cantitatea de citoplasma este variabila, dependenta de tipul substantei acumulate

Cand se dispun in membrana (hemiceluloza) aceasta se ingroasa foarte mult

Importanta tesuturilor de depozitare: foarte mare, ele constituie rezerve de materii ce se preteaza la prelucrare industriala (industria alimentara, fermentativa, farmaceutica)

Lucrare: Recombinarea genetica Eseu: Epigenetica

TESUTURI AERIFERE(AERENCHIMURI)

acumuleaza aer

caracterizeaza organe ale plantelor submerse

alcatuite din tesut lacunos

Raspandire (plantele acvatice): tulpina, radacina, petiol

Rol

usureaza corpul

permite plutirea, flotatia, mentin in pozitie verticala plantele acvatice

constituie atmosfera interna a plantei, inmagazineaza aer si CO2 (aer - respiratie, CO2 - fotosinteza)

Ex: Elodea, Nuphar, Nymphea

Adaptari, cazuri speciale:

Pneumatofori - prelungiri ale radacinilor plantelor de mlastina prevazute cu tesut lax aerifer ce se deschide pe la varf = por; prin acesta se realizeaza schimbul de gaze intre radacina si mediu

Rol de plutitori - sustin plantele la suprafata apei. Ex: Eichornia crassipes cu petiol umflat

TESUTURI ACVIFERE(DE DEPOZITARE A APEI)

intalnite in special la cactusi (xerofile), plante de saratura (Salicornia)

Alcatuire:

Tesut parenchimatic cu celule mari si membrana subtire, bogate in suc celular si mucilagii - se imbiba puternic cu apa (Ex: Aloe)

Localizare: la suprafata sau in profunzime (la plantele xerofile)

Ex: tesuturi acvifere cu originea in epiderma:

Celule buliforme - caracterizeaza frunzele de Poaceae (Arundo donax, - trestie de mare, Stipa capillata - colilia)

Au rol in reglarea transpiratiei (dispunere pliata sau intinsa) si rezervor de apa

Unii autori includ aici si epiderma pluristratificata a plantelor din familia Piperaceae. Membranele radiare ale celulelor epidermice isi modifica dimensiunea functie de climat:

- intinse (celule turgescente) la saturatie cu apa

-zbarcite - timp secetos => grosimea epidermei poate scadea cu 6%