Plante de primavara: Brandusa de munte, piciorul cocosului, degetarut, ochiul gainii

1. Brandusa-de-munte (Crocus heuffelianus)

Planta scunda din familia Iridacee, cu o singura tulpinita inconjurata la baza de numeroase teci si cu doua-trei frunze inguste, alungite. Tulpinita poarta la varf o singura floare (mai rar doua), la inceput inchisa in forma de tub, apoi in forma de cupa, de 5-6 cm lungime, cu sase diviziuni, de culoare violet-deschis, la varf cu cate o dunga mai intunecata; uneori florile sunt aproape albe si cu dungi subtiri violete. Din mijlocul corolei apar trei stamine si un stigmat galben trifurcat. Infloreste in aprilie-mai.

Apare de timpuriu, in palcuri dese, odata cu inceperea topirii zapezilor, incepand din zona paduroasa, prin poieni, pasuni si locuri ierboase deschise. Adeseori florile ies la iveala strapungand ultimele straturi subtiri de zapada.

Raspandirea in tara: Muntii Carpati si Muntii Apuseni.

2. Piciorul-cocosului-de-munte (Ranunculus monianus)

Tulpina pana la 15 cm inaltime, adeseori paroasa, poarta una-trei flori de un galben viu, cu cinci petale si numeroase stamine. Frunzele bazale sunt aproape rotunde, regulat spintecate in cinci diviziuni adanc dintate. Face parte din familia Ranuncu-lacee. Infloreste in mai-iulie.

Creste prin pasuni si mai ales in locuri umede. Raspandirea in tara: Muntii Carpati si Muntii Apuseni.

3. Sisinel-de-munte (Deditei) (Pulsatilla alba)

Planta otravitoare din familia Ranunculacee, cu tulpina de 10-20 cm, lanos paroasa, purtand la varf o singura floare indreptata in sus, la inceput in forma de clopot, apoi desfacuta In forma de stea, cu diametru de 3-6 cm si cu cinci-sase sepale mari. Pe dinafara florile sunt paroase si colorate in violet-albastrui palid iar pe dinauntru sunt albe. Frunzele bazale, cu peri matasosi. adanc spintecate in diviziuni inguste, ascutite si adanc dintate. In partea de sus a tulpinii se gaseste un guler format din trei frunze asemanatoare cu cele de la baza. Dupa inflorire, la varful tulpinii se dezvolta un fruct ca un smoc des, foarte caracteristic, cu numeroase prelungiri paroase ca niste cozi. Infloreste in mai-iunie.

Creste prin pasuni, in locuri pietroase, indeosebi pe langa tufarisurile de jnepeni sau ienuperi.

Raspandirea in tara: Muntii Carpati.

1. Degetarut pitic (Scidanetla primulla)

Planta scunda din familia Primulacee, cu tulpinita firava, numai de 3-6 cm inaltime, purtand la varf o singura floare aplecata, cu corola in forma de clopot alungit, de un liliachiu deschis, rosiatic, cu margini scurt, dintate. Frunzele foarte mici, rotunde, groase, la baza cu o adancitura, cu codite subtiri, stau numai la baza tulpinii. Infloreste in mai-iunie.

Proiect: Rolul asistentului medical in ingrijirea bolnavilor cu probleme de mobilizarea Referat: Biologie celulara - diviziuni celulare

Se gaseste prin locuri ierboase si pietroase, umede, indeosebi pe la marginea zapezilor care se topesc. Infloreste uneori chiar sub zapada.

Raspandirea in tara: Carpatii sudici.

2. Degetarut (Soldanella montana)

Tulpina pana la 15 cm inaltime, lipsita de frunze, poarta la varf cate doua-patru flori mici, aplecate in jos, cu corola albastru-violet in forma de clopotel, cu marginile adanc si des crestate. Frunzele asezate numai la baza tulpinii si mai scurte decat aceasta sunt aproape rotunde sau in forma de rinichi, la baza cu o adancitura, iar pe margini intregi sau usor dintate, lucitoare, groase, scortoase. Infloreste in mai-iulie.

Se gaseste prin pasuni, pe brane, in locuri ierboase, umede, in depresiuni sau valcele cu zapada stagnanta; apare, de obicei, pe langa zapezile care se topesc. Planta strapunge adeseori zapada si isi scoate florile deasupra. Uneori infloreste chiar sub zapada.

Raspandirea in tara: Muntii Carpati si Muntii Apuseni.

3. Ochiul-gainii (Primula minima)

Planta foarte scunda din familia Primulacee, cu tulpinita de 2-4 cm, lipsita de frunze, la varf cu o singura floare de culoare roza-liliachie, luminoasa, cu un tub si cinci diviziuni intinse, fiecare adanc spintecate in doua. Frunzele stau numai la baza tulpinii, in rozeta. Ele sunt mici, fara codita, lucitoare, la varf latite, retezate si dintate, cu trei-noua dinti. Infloreste in aprilie-iunie.

Creste prin pasuni, prin locuri pietroase, pe soluri sarace, formand adeseori palcuri dese.

Raspandirea in tara: Muntii Carpati.

4. Stanjenel-mic-de-munte (Iris ruihenica)

Tulpini de 10-15 cm cu frunzele de la baza lungi si inguste, asemanatoare celor ale ierburilor; la varf are o singura floare de 5-6 cm lungime, alcatuita din sase diviziuni, dintre care trei exterioare, mai late, rasfrante in afara, de un albastru deschis cu dungi si desene violete si trei interioare, mai inguste, drepte, de un albastru-violet intunecat. Planta din familia Iridacee. Infloreste in mai-iunie.

Se gaseste prin locuri ierboase, tufarisuri, margini de padure precum si in regiunile inferioare, uneori chiar pana in regiunea dealurilor (in Transilvania).

1. Anghelina (Primula longiflora)

Tulpina de 10-30 cm inaltime, lipsita de frunze si fara peri. Frunzele sunt asezate in lozeta la baza tulpinii, de forma eliptica alungita, pe fata verzi, pe dos albe, fainoase. Florile, de un violet-rosiatic sunt asezate cate trei-sase intr-un manunchi, la varful tulpinii. Ele au corola formata dintr-un tub lung, ingust, si din cinci diviziuni intinse in laturi, spintecate la varf. Planta din familia Primulacee. Infloreste in iunie-iulie.

Se gaseste prin pasuni, pe brane, in locuri insorite, ravene, adeseori prin valcele si crapaturi umede.

Raspandirea in tara: Muntii Maramuresului, Rodnei, Bucegi, Barsei si Fagaras.

2. Ciubotica-cucului-de-munte (Primula elatior)

Tulpina paroasa, lipsita de frunze, inalta de 10-20 cm Frunzele sunt asezate la baza tulpinii, ovale sau alungit oval treptat ingustate spre baza, incretite. Florile cu codite scurte si asezate in manunchi la varful tulpinii. Au o corola in forma palnie, cu un tub si cinci diviziuni intinse si putin scobite, de galben deschis ca de pucioasa, in mijloc, la gatul tubului cu un inel portocaliu. Infloreste in aprilie-iunie.

Creste in etajul subalpin si alpin, la margini de padure, pe valcele cu buruienisuri, printre tufarisurile de jnepeni si anin verde.

Raspandirea in tara: Muntii Carpati si Muntii Apuseni.