MACLURA - muguri, frunze, flori

Denumire stiintifica:              MACLURA AURANTIACA Nutt.

Denumire populara: MACLURA

Specie exotica, marimea a II-a pana la arbust, cu inaltimi de pana la 20 m (figura ).

Tulpina dreapta, ramificata de la mica inaltime. Scoarta este portocaliu-inchisa cu ritidom timpuriu adanc brazdat, iar coroana larga, deasa.

Lujeri verzi-maslinii, glabri, evident geniculati, cu spini puternici (1-2.5 cm), asezati lateral fata de mugure; de remarcat M. a. var. inermis, ce nu are spini.

Muguri alterni, mici, sferici.

Frunze ovate sau eliptice, 5-15 cm, acuminate, la baza rotunjite sau cordate, cu margine intreaga, pe fata verzi-lucitoare, pe dos verzi-mat.

Flori dioice, apetale, cu caliciu 4-divizat, cele mascule cu 4 stamine si grupate in ciorchini globulosi, iar cele femele grupate in capitule sferice de 2.5-3.5 cm; infloreste prin mai.

Fructele sunt polidrupe mari de circa 10 cm, cu suprafata neregulata, verzi-galbui; semintele sunt albe, ce contin un suc laptos care in contact cu aerul se innegreste. La noi fructul nu ajunge la maturitate, dar semintele sunt germinabile.

Maclura este o specie originara din Sudul Americii de Nord, unde vegeteaza in zona preeriilor. In Romania se cultiva in scop ornamental, prin parcuri, gradini, garduri vii.

Este rezistenta la seceta, dar sufera din cauza gerurilor tarzii. Creste bine pe soluri fertile, unde are port arborescent. Temperamentul este de semiumbra.