1. Biodiversitatea Romaniei

Biodiversitatea, varietatea organismelor, reprezinta un rezervor genetic pentru generatiile viitoare si are rol in producerea oxigenului si absorbtia dioxidului de carbon, precum si in asigurarea unor produse esentiale si a unor beneficii economice prin produse si servicii, inclusiv prin turism.

De aceea pierderea  biodiversitatii afecteaza:

productia de bunuri si servicii a ecosistemelor naturale si seminaturale;

bunastarea economica;

sanatatea populatiilor umane.

Diversitatea se manifesta la nivel intraspecific, interspecific si la nivelul ecosistemelor.

Conservarea biodiversitatii se poate asigura numai printr-un managementul durabil, care se materializeaza prin:

utilizarea resurselor naturale in limita capacitatii de suport a sistemelor ecologice;

exploatarea resurselor fara periclitarea capacitatii de refacere a acestora;

protejarea sistemelor ecologice/biologice naturale de importanta sau periclitate (crearea de arii naturale protejate);

reconstructia/reabilitarea ecologica a sistemelor ecologice degradate.

Judetul Braila detine o mare varietate de ecosisteme terestre si acvatice (paduri specifice de lunca, pajisti, balti si lacuri, canale cu maluri aluviale), caracteristice regiunii biogeografice stepice. Vegetatia naturala de stepa se mai gaseste in prezent pe versantii depresiunilor de tasare, in spatiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, in zonele necultivate temporar. Substituirea padurilor aluviale naturale din Balta Brailei prin culturi uniclonale plopicole si salicicole, indiguirile, desecarile si intinsele monoculturi agricole practicate in ultimii 50 de ani ai secolului trecut au adus profunde modificari calitative si cantitative biodiversitatii judetului.

In Balta Mica a Brailei, teritoriu care include toate insulele aflate in regim liber de inundatie din sectorul brailean al Dunarii, zona cu statut de protectie, in ciuda modificarilor survenite in structura sistemelor ecologice, ecosistemele naturale sunt conservate in procent de cca 50%. Astfel, peste jumatate din speciile de pasari observate in tara se regasesc in judetul Braila, acesta fiind situat pe cel mai important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din Africa.

In prezent starea de conservare a biodiversitatii poate fi afectata prin dezvoltarea economiei si supraexploatarea resurselor naturale ca urmare a starii de pauperizare a populatiei.

2. Habitatele naturale. Flora si fauna salbatica

2.1. Habitatele naturale

Conform OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice habitate naturale habitatele naturale sunt zone terestre, acvatice sau subterane, in stare naturala sau seminaturala, ce se diferentiaza prin caracteristici geografice, abiotice si biotice.

Principalele tipuri de habitate din judetul Braila sunt caracteristice regiunii biogeografice stepice si sunt reprezentate prin habitate acvatice si terestre (paduri si pajisti).

Habitatele de padure:

Habitatele cu vegetatie forestiera sunt in general paduri tip zavoi (circa 5% din suprafata judetului).

Acestea sunt situate:

-80% in luncile inundabile ale fluviului Dunarea si ale raurilor Buzau si Siret (predominant din plop si salcie);

-20% sunt paduri de terasa pe raza judetului, compuse preponderent din salcam si stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viisoara, Coltea, Tataru, Ramnicelu, Romanu, Rubla si Lacu Sarat.                           

Tipuri de habitate forestiere:

- Stejaret (Quercus pubescens) pe soluri saraturoase in stepa;

- Paduri stepice cu stejar brumariu (Quercus pedunculiflora);

- Amestec de sleau de lunca cu stejar pedunculat (Quercus robur);

- Frasinet de hasmac cu Fraxinus excelsior;

- Ulmet de lunca cu Ulmus campestris;

- Paduri aluviale (zavoaie) de plopi albi (Populus alba) din lunca;

- Zavoaie de plop negru (Populus nigra) din lunca;

- Zavoaie amestecate de Populus alba si P. nigra din lunca;

- Zavoaie de salcie (Salix alba) din lunca;

- Zavoaie amestecate de plopi si salcie din lunca;

- Zavoaie de salcie si catina (Tamarix ramosissima) din lunci, pe soluri saraturoase.

Habitatele de pajisti (pajisti de stepa, pajisti de lunca si tufarisuri)

Pajistile stepice sunt puternic modificate, cu graminee si ierburi xerofile, printre care Festuca valesiaca, Stipa lessiongiana, Stipa capillata. Pe parloagele stepice (terenuri agricole necultivate) sunt  intalnite specii ca Cynodon dactylon, Bromus tectorum, Salsola ruthenica si Artemisia austriaca .

Habitatele de pajisti sunt mai bine reprezentate in perimetrul Parcului Natural Balta Mica a Brailei, fiind cele mai afectate in trecut de pasunatul animalelor lasate in stare semisalbatica (vaci, cai, dar mai ales porci) precum si de pasunatul ovinelor, prin acumularea si descompunerea dejectiilor de ovine ramanand doar speciile rezistente la acidifierea solului.

Tufarisurile au cea mai mica dezvoltare, fie apartinand pajistilor, fie existand izolat, pe arii restranse, in zone de lunca cu maluri nisipoase.

Habitatele acvatice sunt reprezentate prin:

o       lacuri (sarate si dulci)

o       balti (permanente si temporare)

o       mlastini

o       zone mlastinoase

o       canale

Habitatele acvatice sunt destul de diverse, mergand ca reprezentare de la bratele Dunarii si luciile de apa din lunca inundabila pana la diverse lacuri dulci sau sarate situate pe teritoriul judetului, fiind totodata si cele care, in pofida impactului antropic, au conservat cel mai bine diversitatea biologica naturala caracteristica regiunii.

Lacurile din judetul Braila sunt de trei categorii: clasto-carstice (lacurile cantonate in depresiuni de tasare in loess sau crovuri), numite si lacuri de crov, limanuri fluviatile (lacurile de meandru) si lacuri de lunca.

Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova), pe terasa Calmatuiului, precum si in apropiere de Braila (Lacul Sarat Braila).

O importanta categorie a apelor de suprafata o constituie lacurile terapeutice sarate, cu namol sapropelic. Acestea sunt: Lacul Sarat Braila, Lacurile Caineni Bai si Movila Miresii.

Lacul Sarat Braila, situat la 16 m peste nivelul marii, este un vechi curs al Dunarii, blocat acum, situat in sudul municipiului Braila. Apa are o salinitate mare, iar fundul lacului este acoperit cu namol terapeutic sapropelic. Morfologic este alcatuit din doua compartimente (I si II) separate de DJ 212, acestea putand comunica la nivele mari printr-o subtraversare a drumului.

Lacul Sarat I Braila, este singurul lac terapeutic din judet ale carui resurse sunt valorificate la ora actuala. Rezerva de namol a fost estimata pe doua perimetre de exploatare concesionate de doi agenti economici ce exploateaza apa sarata si namolul terapeutic. Fiind inconjurat de o suprafata de cca. 70 ha de padure care atenueaza climatul de stepa, statiunea este un loc placut de odihna. Valoarea terapeutica a apei si a namolului este cunoscuta de multa vreme de catre locuitorii acestei regiuni si din vecinatati.

Lacurile Caineni si Movila Miresii au fost exploatate pana prin anii 1990-1993, dupa care activele ce asigurau exploatarea resurselor terapeutice au fost privatizate (Caineni) sau facilitatile de exploatare au fost abandonate si chiar demolate (Movila Miresii). Pentru Lacul Sarat Caineni, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a emis licenta de concesiune pentru exploatare pe 20 ani, pentru S.C. Florgeus Prod Com Impex S.R.L. Bucuresti, dar pana in prezent aceasta societate nu a demarat nicio activitate de exploatare. Intrucat caracteristicile acestui lac sunt cele ale unui zacamant de ape minerale tip clorosodic-sulfatat-magnezian si namol sapropelic, exploatarea poate consta in folosirea acestor resurse in scop terapeutic, extractia namolului fiind autorizata pentru un volum de 190mc/an.

Dintre habitatele protejate pe plan european pentru conservarea unor specii de flora si fauna rare sau pe cale de disparitie, cele caracteristice zonelor umede sunt cel mai bine reprezentate, diversitatea cea mai mare existand in lunca inundabila a Dunarii.

 Tabel nr. 2.1.1. Inventarul tipurilor de habitate de interes comunitar identificate in judetul Braila

Habitatele naturale de interes comunitar sunt acele tipuri care:

a) sunt in pericol de disparitie in arealul lor natural;

b) au un areal natural redus ca urmare a restrangerii acestuia sau suprafata sa este redusa mod natural;

c) sunt esantioane reprezentative cu caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni biogeografice specifice pentru Romania: alpina, continentala, panonica, stepica si pontica.

2.2. Flora si fauna salbatica

Flora

Intr-un trecut mai indepartat vegetatia caracteristica din judetul Braila era reprezentata prin stepa in zonele de campie si prin vegetatie de lunca si balta in Balta Brailei.

Stepa a fost destelenita si inlocuita cu vegetatie de cultura (culturi agricole) in proportie de peste 95%. Ea se mai gaseste astazi doar insular, pe terenurile necultivate, precum si pe marginea drumurilor, de-a lungul digurilor si canalelor de irigatie. Asociatiile vegetale caracteristice sunt cele de pajisti xerofile presarate din loc in loc cu tufarisuri constituite din arbusti de stepa.

Datorita umiditatii mari a solului, vegetatia de lunca este mult mai bogata, aici dezvoltandu-se o vegetatie arborescenta de esenta moale si ierboasa dispusa pe benzi longitudinale sau concentrice, in cazul depresiunilor lacustre, in functie de gradul de umiditate.

Din Balta Brailei doar o treime din suprafata a ramas in regim liber de inundatie, restul de peste 60000 de ha constituind actualmente incinta agricola indiguita Insula Mare a Brailei. Vestigii ale florei acestui vast teritoriu de zona umeda se gasesc acum in cele 10 insule din zona inundabila care constituie Parcul Natural Balta Mica a Brailei. Vegetatia palustra a ostroavelor se remarca prin specii rare, cum sunt nuferii albi si galbeni, specii care doar in Delta Dunarii sunt mai des intalnite.

Din cele 230 specii de flora salbatica inventariate in judetul Braila nu au fost identificate specii de interes national sau comunitar (listate in anexele 3-5 la OUG 57/2007).

Endemisme

Exista doua specii endemice-Campanula rotundifolia L., ssp. Romanica Savulescu Hayeck (clopotel) si Achillea coarctata Poir (coada soricelului cu flori galbene), care cresc numai pe Popina Blasova-martor de eroziune hercinica (monument al naturii), vestigiu al unui lant muntos din care s-au pastrat Muntii Macin.

Fauna

Zoocenozele sunt specifice tipurilor de habitate descrise anterior, cele mai complexe fiind caracteristice padurilor (de amestec) si baltilor permanente. Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare numar de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, avand o distributie relativ uniforma. Vertebratele sunt mai putin numeroase, atat ca numar de specii, cat si ca numar de indivizi.

In judetul Braila au fost inventariate un numar de 90 de specii, considerate de interes comunitar in conformitate cu OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, Anexa 3, pentru care trebuie instituite arii speciale de conservare si arii speciale de protectie avifaunistica (Tabelul nr. 2.2.1.), din care o specie este prioritara (nurca-Mustela lutreola), iar 49 de specii sunt cu regim de protectie stricta.

Din totalul de 305 specii de vertebrate inventariate la nivelul judetului, 160 de specii necesita o protectie stricta, din care 121 de specii sunt de interes comunitar, iar 39 de interes national.

Tabel nr. 2.2.1.

Nr. crt.	Grupa de specii	Nr. Spe cii	OUG 57/2007
			Anexa 3- Specii a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica	Anexa 4A- Specii de interes comunitar care necesita o protectie stricta	Anexa 4B - Specii de interes national care necesita o protectie stricta	Anexa 5A- Specii de interes comunitar a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management	Anexa 5B- Specii de animale de interes national a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul masurilor de management
	Pesti
	Amfibieni
	Reptile
	Pasari
	Mamifere	Referat: Replicarea telomerelor Referat: Uretra
Total

Prezenta in anumite zone din judetul Braila a speciilor listate pe anexele 3-5 ale OUG nr. 57/2007 a stat la baza declararii siturilor Natura 2000.           

Dintre cele 67 de specii de pesti inventariate, 4 specii sunt vulnerabile si 4 sunt periclitate, o specie - pastravul de mare (Salmo trutta labrax)- fiind critic periclitata. 2 specii de amfibieni din cele 7 inventariate la nivelul judetului sunt vulnerabile, 3 sunt aproape amenintate, iar tritonul cu creasta dobrogean (Triturus dobrogicus) este periclitat fiind observat in lunca Dunarii, in zone ce fac parte din siturile de importanta comunitara ROSCI0006 Balta Mica a Brailei si ROSCI0012 Bratul Macin.

Dintre speciile de pasari, 22 sunt vulnerabile, 13 specii sunt periclitate si 3 critic periclitate (garlita mica, codalb si acvila tipatoare mare).

Din totalul speciilor de mamifere inventariate, 6 specii sunt vulnerabile.

Situatia privind starea de conservare a vertebratelor inventariate pentru judetul Braila poate fi sintetizata conform tabelului nr. 2.2.2. :

Tabel nr. 2.2.2.

Pasarile sunt cele mai numeroase dintre vertebrate, cu o repartitie neuniforma. Ele se concentreaza mai ales in zona padurilor de amestec, in balti si in zonele mlastinoase. Foarte multe specii apartin, din punct de vedere fenologic, grupului migrator (oaspeti de vara, de iarna sau de pasaj), foarte putine sunt cele sedentare, care raman pe timpul iernii in interiorul ostroavelor din lunca Dunarii sau pe unele balti din terasa Dunarii.

Procentual, avifauna din Parcul Natural Balta Mica a Brailei reprezinta peste jumatate din cea a Romaniei, respectiv 53%. Dintre acestea, 169 specii sunt protejate pe plan european (prin Conventia de la Berna), 58 de specii sunt pasari migratoare protejate prin Conventia de la Bonn si 6 specii protejate prin Conventia CITES. De asemenea, 59 de specii figureaza in anexa I din Directiva Pasari. Faptul ca zona inundabila braileana face parte din reteaua internationala de locuri de cuibarire si pasaj, situata pe culoarul estic de migratie dunarean, a fost unul dintre cele mai importante motive pentru care aceasta zona a fost declarata arie protejata si ulterior recunoscuta ca SIT RAMSAR - zona umeda de importanta internationala.

2.3. Specii din flora si fauna salbatica valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

a) Specii de plante valorificate economic

Specii forestiere

Urmatoarele specii din flora lemnoasa intalnite in padurile judetului sunt valorificate economic: stejar brumariu, cer, frasin comun, ulm, salcam, plop alb.

Specii valorificate ca resurse genetice:

Exista 89 ha de paduri stabilite ca rezervatii pentru producerea de seminte si conservarea genofondului forestier, fiind vorba de speciile:

stejar brumariu-Quercus pedunculiflora;

cer - Quercus cerris;

plop alb - Populus alba;

- un hibrid de frasin de Pennsylvania-Fraxinus x pennsylvanica, Fraxinus x angustifolia;

- salcam-Robinia pseudacacia.

Cele mai importante rezervatii pentru seminte sunt :

- Rezervatia forestiera Camnita (rezervatie naturala cod 2259) - 1,2 ha arboret de frasin, situata in cuprinsul padurii Camnita (comuna Ramnicelu);

- Rezervatia forestiera Viisoara unde exista 31,2 ha padure de stejar brumariu - Quercus pedunculiflora (rezervatie naturala conform HCJ Braila 20/1994);

De asemenea, au fost recoltate seminte ca resursa genetica din zonele: Lunca Siretului (pentru plop alb), Lacu Sarat (pentru frasin, ulm, cer),

In anul 2009 APM Braila a emis 19 autorizatii pentru recoltare plante salbatice din care:

18 pentru recoltare plante de catre persoane fizice in scopul comercializarii pe piata interna. Este vorba de plante folosite in scop alimentar si medicinal, cantitatile cele mai mari fiind la speciile coada calului, coada soricelului, galbenele, menta, musetel si urzica, specii care se gasesc din abundenta in flora spontana braileana;

O autorizatie pentru recoltare plante medicinale de catre Directia Silvica Braila.

b) Specii de animale valorificate economic

Specii de interes cinegetic

In anul 2009 au fost emise 10 autorizatii pentru vanatoarea a 44 de specii de interes cinegetic, din care 10 specii de mamifere si 34 de specii de pasari.

Speciile de interes cinegetic in judetul Braila sunt in general specii caracteristice faunei de campie, zone umede si paduri de lunca. Conform anexei nr. 1 la Ord. M.A.A.P. nr. 193/2002 privind reactualizarea delimitarii fondului cinegetic al Romaniei in fonduri de vanatoare, cu modificarile ulterioare, fondul cinegetic al judetului Braila, are o suprafata totala de 462955 ha si este delimitat in 50 de fonduri de vanatoare, gestionate de catre Regia Nationala a Padurilor Romsilva - Directia Silvica Braila si 7 asociatii vanatoresti. In anul 2009 au fost autorizati toti cei 8 gestionari de fonduri de vanatoare (conform cererilor de autorizare) pentru vanarea speciilor enumerate in tabelul 2.3.1. :

Tabel nr. 2.3.1. Cotele de recolta autorizate de A.P.M. Braila in anul 2009 pentru sezonul de vanatoare 2009-2010 comparativ cu sezonul 2008-2009

Se poate observa ca in sezonul de vanatoare 2009-2010 s-a autorizat in general vanatoarea pentru un numar mai mare de exemplare apartinand mamiferelor fata de sezonul 2008-2009, in conformitate cu Ord. MAPDR nr. 287/2009 privind aprobarea cotelor de recolta pentru speciile de fauna de interes cinegetic, la care vanarea este permisa, pentru sezonul de vanatoare 15 mai 2009-14 mai 2010. La pasari s-a autorizat vanatoarea pentru un numar de exemplare asemanator sezonului 2008-2009, dar mai scazut fata de sezoanele trecute.

2.4. Specii detinute in captivitate

2.4.1. Gradini zoologice, acvarii publice si centre de reabilitare si/sau ingrijire

Conform Legii nr. 191/2002 a gradinilor zoologice si acvariilor publice, gradinile zoologice reprezinta acele unitati permanente care detin animale din speciile salbatice, in scopul prezentarii lor publicului o perioada de minimum 7 zile pe an.

In judetul Braila functioneaza un parc zoologic localizat pe Soseaua de centura a municipiului Braila (cartier Radu Negru), aflat in proprietatea administratiei publice locale si administrat de catre Administratia Pietelor si Targurilor Braila. Parcul detine autorizatia de mediu nr. 66/18.02007 revizuita la data de 20.05.2009, prin care sunt autorizate 39 de amplasamente. In anul 2009 a fost revizuita autorizatia ca urmare a intrarii de noi specii si a reamenajarii amplasamentelor care erau neautorizate si adaposteau specii deja existente.

La 1 ianuarie 2009 colectia detinea un numar de 50 de specii, din care 30 de mamifere si 20 de pasari, cu un numar total de 310 exemplare. Pe parcursul anului 2009 au intrat in colectie 2 specii (porc spinos si ren) prin preluare de la Gradina Zoologica Resita si respectiv SC Reindeer Adventure Carpatica SRL, jud. Prahova. De asemenea, au iesit din colectie 4 specii prin decesul exemplarelor. Astfel, la sfarsitul anului colectia detinea 48 de specii, din care 30 de mamifere si 18 pasari, cu un numar total de 302 exemplare.

Pe parcursul ultimilor ani numarul de specii detinute a crescut de la 28 in 2005 la 48 in 2009, iar procentul amplasamentelor care indeplinesc conditiile de autorizare de la 30% la 88%.

3. Starea ariilor naturale protejate

3.1. Arii de interes national

Suprafata totala a ariilor naturale protejate de interes national din judetul Braila este de 18368,86 ha (Tabelul nr. 3.1.1.), cea mai mare parte fiind situata in lunca inundabila a Dunarii - Parcul Natural Balta Mica a Brailei (PNBMB). Conform Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national  suprafata parcului natural este de 17529 ha. Potrivit ultimei evaluari facute in decembrie 2005 de catre Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Braila, suprafata a fost recalculata la 20562,39 ha. Ca urmare, suprafata totala a ariilor naturale protejate de interes national din judet rezultata este de 20402,25 ha.

Tabel nr. 3.1.1. Ariile naturale protejate de interes national din judetul Braila

Parcul Natural Balta Mica a Brailei

Amplasament

Parcul Natural Balta Mica a Brailei este situat in lunca cu regim natural de inundatie a fluviului Dunarea, intre Vadu Oii si municipiul Braila, ecoregiunea Romaniei nr. 20, fiind delimitat astfel:

- la sud: ramificatia Dunarii in cele doua brate (la 3 km de Vadu Oii), Dunarea Navigabila (lat. 44°45'102'');

- la est: bratul Valciu de la km 237 pana la km 197, Dunarea navigabila de la km 197 la km 186 (long. 27°59'55.23'') bratul Cravia (Bratusca sau Dunarea Veche) de la km 186 pana unde se intalneste cu Dunarea navigabila (km 174);

- la nord: confluenta bratului Arapu, Cravia si Dunarea Navigabila (km174  lat.45°14a10.36'N)

- la vest: Dunarea navigabila de la km 232 pana la 216 (long. 27°49'12.08''E), bratul Pasca de la km 216 la 209, Dunarea navigabila km 209 pana la km 197, bratul Calia de la km 197 pana la km180 si bratul Arapu de la km 180 pana la km 174.

Parcul integreaza toate cele 10 ostroave situate intre bratele Dunarii: O. Varsatura, O. Popa, O. Cracanel (Chiciul), O.Orbul, O. Calia (Lupului), O. Fundu Mare, O. Arapu, precum si bratele adiacente ale Dunarii.

Se poate spune ca este o delta interioara pe traseul inferior al Dunarii de Jos.

Suprafata

In Legea nr. 5/2000, aceasta arie naturala protejata este mentionata cu o suprafata de 17529 ha. Conform evaluarilor realizate in decembrie 2005 de catre Oficiul Judetean de Cadastru si Publicitate Imobiliara Braila suprafata rezultata este de 20562,39 ha, in diverse forme de proprietate.

Valori naturale protejate

In ciuda modificarilor survenite atat in structura sistemelor ecologice integratoare cat si la nivelul ei, Balta Mica a Brailei conserva importante valori ecologice, fiind o importanta componenta a Sistemului Dunarii Inferioare, situata in amonte de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.

Este singura zona ramasa in regim hidrologic natural (zona inundabila), dupa indiguirea, in proportie de cca. 75%, a fostei Balti a Brailei si crearea incintei agricole Insula Mare a Brailei.

Datorita atributelor sale - zona umeda in regim hidrologic natural, complex de ecosisteme in diferite stadii succesionale si zona tampon, Balta Mica a Brailei reprezinta un sistem de referinta al fostei delte interioare si baza pentru reconstructia ecologica in Sistemul Dunarii Inferioare.

Din suprafata totala, cca 53,6% o ocupa padurile aluviale, 6% pasunile, 12,84% zonele umede si 27, 5% lacurile (iezere si balti).

Jumatate din ecosistemele identificate - balti si paduri specifice de lunca inundabila - sunt naturale, aceasta zona conservand in cea mai mare parte structura si functiile vechii Balti a Brailei din anii '50. Acestea sunt totodata habitate naturale de interes comunitar fata de care s-au stabilit prioritati de conservare.

Aceasta zona este bine cunoscuta pentru importanta ei ornitologica, deoarece se situeaza pe cel mai important culoar de migratie al pasarilor din bazinul inferior al Dunarii de Jos, la jumatatea rutelor de migratie intre locurile de cuibarit din nordul Europei si refugiile de iernat din Africa. Au fost inventariate 207 specii de pasari, acestea reprezentand jumatate din speciile de pasari migratoare caracteristice Romaniei. Dintre speciile observate, 61 sunt conservate la nivel european.

Pentru ca o mare parte dintre acestea sunt pasari acvatice,

in anul 2001 Balta Mica a Brailei a fost declarata sit RAMSAR (pozitia 1074 pe lista Ramsar), al doilea dupa Delta Dunarii, conform Conventiei Ramsar prin care se protejeaza zonele umede de importanta internationala ca habitat al pasarilor acvatice, conventie la care Romania este parte semnatara.

In anul 2007 Balta Mica a Brailei a fost declarata atat ca arie de protectie speciala avifaunistica, cat si ca sit de importanta comunitara, cu o suprafata de 20460 ha.

Zonarea functionala a fost detaliata in Ord. M.A.P.A.M. 552/208.2003 privind aprobarea zonarii interioare a parcurilor nationale si a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice.

Starea ecosistemelor din PNBMB

In Parcul Natural Balta Mica au fost identificate 19 tipuri de habitate, 9 dintre acestea fiind de interes comunitar, prezenta lor stand la baza declararii zonei ca sit de importanta comunitara. De asemenea, au fost inventariate 944 de specii, din care 94 au statut de protectie la nivel european, cele mai multe specii protejate apartinand clasei pasarilor. Aproape jumatate din numarul total de specii (392) sunt reprezentate prin nevertebrate.

Spre deosebire de anul 2007, cand s-a inregistrat o seceta severa, in anul 2009, ca si in anul 2008, manifestarile climatice s-au incadrat in limite apropiate de cele normale, fapt ce a determinat ca ecosistemele sa se mentina intr-o stare buna de conservare. Inundatiile din lunile iunie si iulie 2009 manifestate in bazinul hidrografic al Dunarii, in amonte, au cauzat cresterea nivelului apei fluviului, ceea ce a avut drept consecinta realimentarea lacurilor interioare de pe teritoriul parcului natural.

Aceasta situatie a favorizat dezvoltarea vegetatiei acvatice (nufar, plutica, ciulin de balta, stuf, papura) si mentinerea conditiilor optime pentru avifauna si ihtiofauna. S-a observat in continuare dezvoltarea in execs a amorfei, specie alohtona invaziva si s-a constatat o adaptare in timp a acesteia la un regim hidric ridicat. De asemenea, ca si in anul 2008, coloniile de pasari au fost mai bine populate, intrucat lacurile au fost alimentate cu apa pentru o perioada mai mare de timp.

In scopul reconstructiei ecologice a fostei paduri aluviale, este in derulare substituirea ligniculturilor plopicole clonale cu specii forestiere autohtone in zona inundabila, insa in zona dig-mal s-au realizat in continuare culturi plopicole de mare randament economic. Astfel, in anul 2009 au fost impadurite 682 ha fata de 483,8 ha in anul 2008, din care pe suprafata cea mai mare, 217 ha s-au realizat completari curente, 163 ha au fost refacutate ca urmare a calamitatilor, iar impaduriri integrale au fost constituite pe 226 ha.

Asupra complexelor de ecosisteme acvatice si terestre din Parcul Natural Balta Mica a Brailei s-au exercitat in anul 2009 urmatoarele presiuni antropice :

• braconajul piscicol - ce ar putea avea drept consecinte: diminuarea necontrolata a populatiilor de pesti prin depasirea capacitatii de suport, recoltarea neselectiva a ihtiofaunei (mai ales prin folosirea curentului electric si a plaselor monofilament), dezechilibrul unor lanturi trofice;
• pasunatul abuziv in regim semisalbatic cu cabaline si porcine, efectul principal fiind distrugerea vegetatiei, in special a celei lemnoase prin roaderea scoartei si a varfului lastarilor de plop si salcie; ca urmare a actiunilor de paza efectuate de personalul de teren impreuna cu personalul silvic, precum si a conditiilor meteorologice, in anul 2009 acest fenomen a fost mai redus ca amploare, prin comparatie cu anii trecuti;
• delictele silvice: in anul 2009 s-au inregistrat taieri ilegale pentru un volum total de 44,77 m³, mai redus prin comparatie cu anul 2008 (90 m³), ceea ce nu a pus insa in pericol starea de conservare a habitatelor si speciilor;
• turismul necontrolat este practicat in special la sfarsitul saptamanii si are ca efect acumularea deseurilor in zonele dig-mal.

Fata de potentialul turistic al parcului natural, avizat de catre Consiliul Stiintific si inscris in strategia de vizitare, turismul practicat in anul 2009 a reprezentat doar 10%, fiind insa mai crescut fata de anii precedentii. Dintre tipurile de vizitatori, ponderea cea mai mare au inregistrat-o elevii si studentii, care au practicat un turism ecologic, in scop educational.

Nu s-au semnalat cazuri de braconaj cinegetic, poluare, de amplasare a unor constructii ilegale si nu s-au realizat lucrari hidrotehnice.

Lipsa practicarii unui turism pe scara larga si actiunile administratiei parcului natural de limitare a influentelor antropice negative manifestate prin desfasurarea de catre comunitatile locale limitrofe a unor activitati traditionale (pescuit pe lacuri, pasunat in regim semisalbatic, recoltarea ramurilor de salcie pentru impletituri din nuiele, recoltarea papurei si a stufului pentru amenajari rurale etc) au favorizat mentinerea unor conditii favorabile pentru complexul de ecosisteme acvatice si terestre din aria naturala protejata.

Pe teritoriul Parcului Natural Balta Mica a Brailei s-au desfasurat in anul 2009 urmatoarele activitati de valorificare a resurselor naturale:

- Exploatare forestiera cu respectarea prevederilor amenajamentelor silvice ale ocoalelor silvice Lacu Sarat si Braila, astfel incat nu a fost depasita posibilitatea de volum lemnos anual. In tabelul nr. este redata situatia volumului lemnos exploatat in anul 2009.

Tabelul nr. Volumul lemnos exploatat in 2009 in Parcul Natural Balta Mica a Brailei

- Pescuit comercial - capturile de peste realizate pe bratele Dunarii in anul 2009 sunt redate in tabelul nr.

Tabelul nr. 3.1.3. Cantitati de peste realizate in anul 2009

Prin comparatie cu anul 2008, in anul 2009 a fost pescuita o cantitate aproape redusa la jumatate, ca urmare mai ales a reducerii pescuitului sportiv.

Vanatoare: in perioadele ianuarie-februarie si octombrie-decembrie ale anului 2009 au fost organizate 11 actiuni de vanatoare pe fondurile din insulele Harapu, Popa, Varsatura si Cracanel, gestionate de AJVPS Braila si Directia Silvica Braila. Actiunile s-au realizat in prezenta agentilor de teren ai administratiei parcului natural si au avut ca rezultat vanatoarea de fazani, gaste, sitari si rate, in numar total de 32 de exemplare.

Administrare

Conform Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de incredintare a administrarii sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate Parcul Natural Balta Mica a Brailei (PNBMB) a fost incredintat spre administrare Regiei Nationale a Padurilor "Romsilva" prin contractul incheiat intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Regia Nationala a Padurilor, cu nr. 744/MMGA/22.05.2005 si 65/RNP/21.05.2005. In conformitate cu Ord. MMDD nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare si a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare, in anul 2009 contractul a fost modificat prin incheierea unui act aditional.

Structura de administrare a parcului natural cuprinde 13 posturi conform HG 230/2004 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea administratiilor acestora. Aceasta structura este functionala, indeplinindu-si atributiile conform 'Regulamentului de organizare si functionare al structurii de administrare', avizat de catre R.N.P. In cursul anului 2009, au fost ocupate doar 10 posturi din cele 13, fiind vacante 3 posturi de agent de teren.

Planul de management a fost realizat in cadrul proiectului LIFE 99NAT/RO/006400 si aprobat prin Ord. MAPM nr. 1456/2003. Incepand cu anul 2007 a inceput procesul de revizuire a acestuia, iar in anul 2009 acesta a fost depus la autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in vederea avizarii.

In anul 2009 administratia ariei naturale protejate a realizat urmatoarele activitati:

Paza

In colaborare cu Inspectoratul Judetean de Jandarmi Braila, Inspectoratul Judetean de Politie si Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera, compartimentul de paza al administratiei a realizat 19 actiuni de control in scopul depistarii actiunilor de braconaj piscicol. In cadrul acestor actiuni au fost intocmite 25 de dosare penale si confiscate 8200m plasa monofilament si 18 vintire, care au fost distruse. Impreuna cu personalul silvic ce are atributii pe raza parcului natural au fost efectuate 15 actiuni ce au avut drept scop prevenirea sustragerilor de material lemnos si scoaterea de pe teritoriul ariei naturale protejate a animalelor domestice apartinand comunitatilor din vecinatate si care pasunau in regim semisalbatic. Astfel, au fost scoase 47 de cabaline si intocmite 6 acte contraventionale. Totodata, agentii de teren au intocmit 6 acte de contraventie pentru intrarea fara avizul administratiei in zonele protejate ale parcului natural si au fost confiscate si distruse 2800 m unelte de pescuit monofilament.

Actiuni de informare publica si educatie ecologica

In cadrul protocolului "Impreuna salvam natura" incheiat intre Administratia PNBMB, APM Braila, Inspectoratul Scolar Judetean Braila, Universitatea "Constantin Brancoveanu" si Muzeul Brailei au fost realizate in anul 2009 o serie de actiuni de educatie ecologica, ce au avut drept scop constientizarea elevilor si studentilor cu privire la importanta conservarii biodiversitatii si au constat in:

plantarea unor puieti de stejar in pepiniera Lacul Sarat si amenajarea unui spatiu verde in municipiul Braila;

ecologizare prin strangerea deseurilor de pe teritoriul parcului natural;

realizarea a 6 actiuni de prezentare in scoli a unor materiale informative referitoare la biodiversitatea PNBMB;

organizarea si desfasurarea concursului de reportaje literare, referate stiintifice, fotografii si desene cu numele " Balta Mica a Brailei in constiinta elevilor"; lucrarile realizate au fost prezentate in cadrul unei expozitii cu ocazia Zilei Dunarii;

organizarea simpozionului "Parcul Natural Balta Mica a Brailei-zona umeda de importanta internationala in vederea celebrarii Zilei Zonelor Umede";

organizarea, cu ocazia Zilei Biodiversitatii, a simpozionului "Insulele Brailei, biodiversitate si modificari climatice";

sprijinirea activitatilor de observare si monitorizare a habitatelor si speciilor din PNBMB, desfasurate de cercurile Antipa organizate in scoli;

organizarea in perioada 2-7 iulie a Concursului National de Ecoturism Danubius, editia aIIIa, desfasurat pe teritoriul parcului natural si la care au participat 22 de echipaje;

studierea avifaunei din Insulele Fundu Mare si Harapu in cadrul unei tabere ecologice organizata in parteneriat cu Societatea ornitologica Romana.

In cadrul protocolului "Impreuna salvam natura" au fost transmise in presa locala 21 de articole referitoare la protectia naturii.

Derularea de proiecte cu finantare din fonduri comunitare

Administratia PNBMB este beneficiarul proiectului LIFE 06 NAT/RO/000172 "Conservarea, restaurarea si managementul durabil in Balta Mica a Brailei", care se deruleaza in perioada 1.09.2006-30.10.2010.

Obiectivele proiectului sunt :

refacerea fostei paduri aluviale pe 449 ha;

refacerea regimului hidrologic natural prin decolmatarea a 1.366 ha de lacuri;

indepartarea arbustului exotic Amorpha fruticosa (specie invaziva) de pe o suprafata de 212 ha;

managementul PNBMB, ca o zona pilot pentru dezvoltarea si diseminarea experientei manageriale in Coridorul Verde Dunarean.

In anul 2009 au fost finalizate in cadrul proiectului urmatoarele actiuni:

actiunea E6 Dezvoltarea infrastructurii turistice in parc- in cadrul careia s-au realizat:             - refacerea potecii de lemn de 700 m, realizate in anul 2008, dar care a fost partial distrusa ca urmare a inundarii si sustragerii de bucati din aceasta;

amplasarea a 50 de indicatoarelor turistice si a 25 rutiere de directionare (spre PNBMB), pe drumurile europene, nationale si judetene din zona;                                                              

actiunea E7 Realizarea unui tur informativ in insula Fundu Mare, sub forma unui traseu tematic, actiune inceputa din anul 2008;

actiunea D1 Monitorizarea populatiilor de pasari si a cuiburilor, comparativ in zona de management durabil fata de zona de protectie integrala -realizata de catre Filiala Dropia a Societatii Ornitologice Romane ;

Sunt in curs de desfasurare urmatoarele actiuni din cadrul proiectului :                                

actiunea C6 Realizarea unui gard viu de protectie in jurul pasunii comunei Marasu din Insula Mica a Brailei- gardul viu a fost realizat in primavara anului 2008, insa din cauza secetei severe din perioada 15 iunie-19 septembrie puietii de catina (Hyppophaë rhamnoides) s-au uscat in proportie de 97%, iar Comisia LIFE a recomandat refacerea lucrarii;

actiunea D2 Mentinerea infrastructurii in parc;

actiunea E3 Actualizarea paginii web;

actiunea E4 Realizarea de pliante, brosuri, film documentar, CD cu date informative- in cursul anului 2009 au fost realizate brosurile si filmul documentar.