Castanul-de-alee - castan-porcesc (Aesculus hippocas-tanum)

Castanul-de-alee - castan-porcesc (Aesculus hippocas-tanum)

- arbore exotic = originar din Peninsula Balcanica; 25-30 m inaltime, 1,50 m diametru; tulpina usor rasucita scoarta groasa, negricioasa, se desface in solzi ;

- coroana =mare, globuloasa, deasa; mugurii sint mari (2 cm), umflati, cu solzi de culoarea aramei sau negri, opusi, lipiti cu un fel de clei protector, se trezesc la viata activa numai dupa ce primavara se instaleaza timpul calduros;

- frunzele = mari, palmat-compuse (5-7 foliole), au marginile dublu-dintate; dupa ce s-au indepartat solzii acoperitori ai mugurilor, ele cresc repede; petiolul este lung de 15-20 cm;

- florile = poligame, albe, patate cu galben sau rosu, grupate in panicule (mari pina la 30 cm) piramidale sau cilindrice in pozitie verticala (ascendenta); infloreste in mai-iunie; sint melifere;

- fructele = capsule carnoase, cu tepi moi, la maturitate se desfac in 3 valve; in fiecare capsula se gasesc cite 2-3 seminte (castanele salbatice) brune, gust amar, nu sint comestibile.

Putin pretentios fata de clima.

Pretinde semiumbra si un climat mai rece, cu precipitatii abundente; nu are pretentii fata de sol; cu cit inainteaza in virsta, cu atit are nevoie de mai multa lumina. Cerintele sale ecologice explica faptul ca se afla situat in partile superioare ale muntilor.

Este cel mai raspindit arbore dintre rasinoasele din tara noastra (19%), formind paduri intinse, pure (molidisuri).

Longevitate, 600 de ani; unii cercetatorii sint de parere ca poate atinge virsta maxima de 1 200 de ani.

Lemnul sau drept, moale, usor, elastic etc, este foarte mult intrebuintat ca material de cherestea, mobila, celuloza, hirtie etc. Unele exemplare de elita, cu inele anuale apropiate (inguste), cunoscute sube denumirea de lemn de rezonanta sint folosite la confectionarea instrumentelor muzicale de coarde.

Fiind un arbore care are amplitud

Suporta bine aerul poluat. Datorita aspectului sau frumos-mai ales cind este inflorit-precum si umbrei dese pe care o face, castanul-de-alee este mult cultivat prin parcuri, alei, strazi etc, din toata tara.

Din seminte se extrag substante folosite in industria farmaceutica in tratarea varicelor, hemoroizilor, eczemelor si in prevenirea bolilor circulatorii, iar din coaja se prepara medicamente folosite in dermatologie si cosmetica, ca protectoare ale pielii contra razelor solare. Continind saponina semintele sint intrebuintate si in industria chimica, la curatatul stofelor.

Trebuie retinut ca nici una din materiile prime oferite de castanul-de-alee nu se va folosi decit sub forma de preparate farmaceutice, altfel sint toxice.

De semnalat ca prin parcurile de la noi din tara (Timisoara, Oradea, Arad, Bucuresti), se cultiva si o alta specie de castan-de-alee (Aesculins pavia), care are florile rosii.