Structurile limfoide ale mucoaselor

Mucoasele contin un numar mare de celule care participa la inducerea si evolutia raspunsului imun, prcum: macrofagele, limfocitele, plasmocitele. Aceste celule pot fi organizate in structuri distincte sau pot fi raspandite difuz in mucoase. Mai bine studiate sunt structurile limfoide din mucoasele cailor digestive si ale cailor respiratorii, desi in toate mucoasele exista formatiuni limfoide.

Structurile limfoide asociate cailor digestive sunt reprezentate de: amigdale, placi Peyer, diverticulul vitelin, amigdale (placi)cecale si din colon. Formatiunile limfoide asociate aparatului respirator formeaza sistemul limfatic BALT (bronchus associated lymphoid tissue).

Structurile limfoide din intestin formeaza sistemul limfatic GALT (gut associated lymphoid tissue). Aceste structuri nu prezinta capsula si nici vase limfatice aferente. Ele sunt acoperite de un epiteliu diferit de restul epiteliului zonal , prezentand o «porozitate» destul de mare, care favorizeaza patrunderea antigenelor, incat lichidul care trece spre foliculi prin acest epiteliu inlocuieste limfa aferenta. Materialul antigenic provenit din lumenul organului este, astfel, preluat de macrofage si de foliculii limfoizi.

Placile Peyer sunt prezente la toate mamiferele, intre duoden si illeon, aparand mai dezvoltate in jumatatea distala a intestinului. Ele sunt cantonate in corion si in submucoasa intestinului subtire. Se formeaza prin agregarea mai multor foliculi limfoizi, dar pot aparea si foliculi limfatici izolati. Epiteliul situat deasupra foliculilor formeaza regiunea domului, bogat infiltrata cu limfocite. Epiteliul domului este simplu cubic prismatic si contine o serie de celule modificate, celule asociate cu foliculii  sau celule "M" (microfolds cells). Celulele M prezinta microvilozitati scurte si neregulate. In citoplasma polului apical se gasesc numerosi tubuli, vezicule si vacuole. Au rolul de a transporta virusurile, microorganismele si particulele straine spre stratul subepitelial

Stratul subepitelial contine numeroase macrofage, celule reticulare dendritice, limfocite T si B, ce pot reactiona cu antigenii. Foliculii (nodulii) limfatici si centrii germinativi contin in special celule B, in timp ce cordoanele interfoliculare contin celule T si venule post-capilare cu endoteliu inalt, ce reprezinta calea de intrare a limfocitelor T si B circulante .

Apendicele cecal, prezent la leporide si hominide, prezinta structuri limfoide cu organizare asemanatoare cu a placilor Peyer. Au domul bine organizat, cu epiteliu foarte poros, iar agregatele de celule B se organizeaza in foliculi (noduli). O zona cu limfocite T este plasata ca un "sandwich" intre 2 foliculi adiacenti.

Amigdalele sunt primele organe limfo-epiteliale care vin in contact cu materialele ingerate la nivelul cavitatii bucale. Au suprafata acoperita cu un epiteliu pluristratificat, infiltrat cu limfocite (fig. 10.7.)

Fig. Amigdala bucala - schema

1 - cripta amigdaliana; 2 - epiteliu stratificat necheratinizat; 3 - infiltratie limfocitara a epiteliului; 4 - noduli amigdalieni; 5 - Infiltratie difuza internodulara; 6 - condensare conjunctiva periamigdaliana

La pasari, diverticulul vitelin (Meckel) devine posteclozional un organ limfo-plasmocito-formator. In corion sunt prezenti noduli limfatici, cu tendinta de a se organiza pe 2 zone, devenind noduli (foliculi) secundari. Este sursa imunogammaglobulinelor imediat in perioada posteclozionala.