Glandele cutanate - sudoripare si sebacee

In structura pielii exista doua tipuri de glande cutanate (glandulae cutis): glande sudoripare si glande sebacee.

Glandele sudoripare

Glandele sudoripare (glandulae sudorifera) sunt glande tubulo-glomerulare, formate dintr-o portiune glomerulara secretorie si o portiune canaliculara de eliminare a secretiei. Pe baza caracteristicilor morfologice si functionale se deosebesc doua tipuri de glande sudoripare, unele apocrine si altele merocrine sau ecrine .

Glandele sudoripare apocrine (glandula sudorifera apocrina) sunt mai vechi din punct de vedere filogenetic, fiind inlocuite treptat de glandele merocrine. Au un adenomer mai voluminos, mai putin sinuos, cu un lumen mai larg. Canalul de excretie este relativ rectiliniu. Lumenul adenomerului este delimitat de un epiteliu simplu, cubic sau prismatic, dupa momentul functional surprins. Celulele secretorii au citoplasma bazofila, cu granule de glicogen, lipide sau pigmenti. Suprafata polului apical prezinta prelungiri neregulate, cu aspect de muguri, ce ar putea indica modul apocrin de eliminare a secretiei. Intre polul bazal si membrana bazala se gaseste un strat discontinuu de celule mioepiteliale (myoepitheliocytus fusiformis).Canalul de excretie parcurge un traiect intradermic rectiliniu, avand un lumen ingust, delimitat de doua randuri de celule cubice. In mod frecvent, canalul se deschide in teaca epiteliala a firului de par, aproape de suprafata pielii.

La animalele domestice, glandele sudoripare apocrine sunt raspandite pe cea mai mare suprafata a pielii, in contrast cu distributia lor la hominide, unde se gasesc numai in regiunile axilara, pubiana, perineala si perimamelonara.

La cabaline sunt foarte active si produc o secretie evidenta in timpul efortului fizic sau in zilele calduroase. La alte specii, secretia este redusa, abia perceptibila. La canide si felide, glandele sudoripare apocrine sunt glomerulare sau sinuoase, in timp ce la rumegatoare au aspectul unor alveole largi. Glandele apocrine au activitate redusa la caprine si ovine. La hominide, glandele sudoripare apocrine nu sunt functionale pana la pubertate, iar la femeie activitatea lor este modulata ciclic sub influente hormonale. Sunt omoloagele glandelor odorante de la multe mamifere.

Glandele sudoripare propriu-zise, merocrine sau ecrine (glandula sudorifera merocrina), sunt glande independente de foliculii pilosi (atrichiale). Se gasesc numai in anumite zone ale pielii, precum pernitele digitale la carnivore, furcuta la cabaline, planul nazal la suine, planul nazolabial la bovine, regiunea carpiana la suine. Au adenomerul situat la limita dintre derm si hipoderm, cu aspect tubulo-glomerular. Epiteliul glandular simplu cubic, sprijinit pe o membrana bazala, cuprinde doua tipuri distincte de celule: celule dense (exocrinocytus densus) si celule clare (exocrinocytus lucidus).

- Celulele dense contin multi ribozomi si numeroase vezicule la polul apical. Celulele clare nu prezinta bazofilia citoplasmei si sunt implicate in transportul componentelor lichide de transpiratie.

Lumenul tubului glandular apare neregulat, prelungindu-se spre membrana bazala sub forma de canalicule intercelulare, delimitate de doua celule invecinate. Celulele mioepiteliale sunt dispuse pe un rand,discontinuu, in jurul unitatilor secretorii.

Canalul sudoripar este relativ rectiliniu in portiunea intradermica,are peretele compus dintr-un epiteliu bistratificat, sprijinit pe o membrana bazala. Portiunea intraepidermica are un traiect sinuos si este lipsita de perete propriu. Se deschide la suprafata pielii printr-un orificiu sau por.

Glandele sudoripare merocrine produc o secretie fluida, apoasa hipotonica. Sudoratia joaca un important rol in termoreglare. Lichidul sudoral contine cantitati semnificative de ioni de sodiu si clor, uree si metaboliti cu greutati moleculare mici, incat sudoratia constituie o modalitate de excretie. La nivelul tubului glandular se resorb unele glicoproteine si ioni de sodiu incat excretia sudorala devine hipotonica in raport cu plasma. Prin eliminarea de substante nocive si metaboliti, functia de excretie a glandelor sudoripare echivaleaza cu circa jumatate din functia renala. In caz de insuficienta renala, creste cantitatea de uree eliminata prin transpiratie, iar secretia glandelor sudoripare capata miros de urina.

La cabaline, ovine, suine si felide, adenomerul glandelor sudoripare are aspect glomerular. La bovine, caprine si canide, adenomerul are aspect de tub sinuos, fara a fi glomerular. Felidele au foarte putine glande sudoripare, dispuse numai in vecinatatea buzelor, anusului, in regiunea mandibulei, in pernitele digitale. Canidele au glande sudoripare foarte mici, mai numeroase pe spate, in vecinatatea gurii, anusului si in pernitele digitale. Ca regula generala, cele mai dezvoltate glande sudoripare se gasesc in regiunile in care pielea acoperita de par se invecineaza cu pielea glabra sau cu mucoasele, in vecinatatea buzelor, narinelor si pe fata ventrala a cozii (la ovine). Prezenta glandelor sudoripare pe planul nazal sau nazolabial contribuie la imbunatatirea simtului tactil pe epiderma umeda. Nivelul scazut al secretiei sudorale la nivelul pernitelor digitale este legat de faptul ca tocirea (abraziunea) creste o data cu hidratarea epidermei.

Glandele sudoripare lipsesc la pasari.

Datorita unor caracteristici topografice si histostructurale se descriu o serie de glande sudoripare cu aspect particular precum glandele: ceruminoase, ciliare, glandele planului nazal sau nazoepitelial, glandele regiunii anale, glandele carpale.

Glandele ceruminoase se gasesc in pielea conductului auditiv extern .Sunt formate dintr-un glomerul si dintr-un canal care se deschide la suprafata epidermului sau intr-un folicul pilos. Secreta si elibereaza prin apocrinie un produs care se condenseaza prin evaporare, formand o materie pastoasa, cerumenul

Glandele ciliare ( Moll) sunt glande sudoripare apocrine, care se deschid in foliculii genelor. Prezinta un adenomer ampular si unul glomerular, iar canalul este lung  si sinuos. Au un epiteliu tipic secretor si celule mioepiteliale sprijinite pe o membrana bazala. Dispunerea si structura lor este asemanatoare la toate animalele domestice, iar functionarea este putin cunoscuta.

Analiza: ADN-ul exista in genomul uman Analiza: Dezvoltarea prenatala si nasterea - factorii ce influenteaza dezvoltarea

Glandele planului nazal sau nazolabial, prezente la ovine, caprine,taurine si suine, au aspectul unor glande sudoripare merocrine, cu numeroase canalicule secretoare.

Glandele carpale, specifice suinelor, au aspectul unor aglomerari de glande sudoripare merocrine, dispuse pe fata mediala a regiunii carpiene.EIe se deschid pe suprafata pielii prin 3 - 5 canale largi, cu aspect de diverticule, delimitate de un epiteliu stratificat pavimentos. Portiunea lor secretoare este localizata in tesutul conjunctiv subcutanat si consta din numerosi lobuli, formati din pachete dense de unitati tipice de glande sudoripare modificate. Contin celule secretorii clare si dense (precum si celule mioepiteliale). Fiecare lobul este drenat de un conduct sinuos intradermic, captusit de un epiteliu bistratificat cubic. Conductele se deschid in cavitatile diverticulelor.

Glandele sudoripare ale regiunii anale pot fi incadrate in doua grupe: glande anale si glande ale sinusurilor paraanale.

- Glandele anale (glandula analis), prezente la canide, felide si suine, sunt dispuse in zona columnara si intermediara a canalului anal.

Sunt glande sudoripare tubulo-alveolare si produc materiale lipidice la carnivore si mucoide la suine. Pot cuprinde tesut limfoid difuz sau organizat in noduli.

- Glandele sinusurilor paraanale (glandula sinus paranalis) sunt glande sudoripare tubulare apocrine, ce se deschid la nivelul gatului sinusului paraanal.

Glandele sebacee

Glandele sebacee (glandula sebacea) sunt glande alveolare simple,ramificate sau compuse, cuprinse in grosimea dermului. Se formeaza prin evaginarea tecii epiteliale externe a foliculului pilos. Produc sebum pe care il elibereaza prin holocrinie. In cele mai multe cazuri sunt asociate foliculilor pilosi in care se deschid printr-un scurt canal pilosebaceu.Fiecare folicul pilos este in legatura cu una sau mai multe glande sebacee, dispuse in coroana, care isi descarca secretiile pe radacina firului de par. Ele sunt situate in interiorul tecii conjunctive a foliculului pilos.Sunt cuprinse in unghiul de insertie a muschilor arectori care ajuta la evacuarea secretiei glandulare. Un folicul pilos, impreuna cu glandele sebacee adiacente si cu muschii arectori, formeaza o unitate pilosebacee. In zonele in care pielea este lipsita de par, glandele sebacee se deschid direct pe suprafata pielii printr-un canal delimitat de un epiteliu stratificat scuamos.

Adenomerul cu aspect de alveola este format dintr-o membrana bazala pe care se sprijina un strat generator, format din celule cu nuclei bogati in cromatina cu numeroase mitoze. Spre centrul alveolei se gasesc celulele stratului mijlociu care sunt mai mari, cu nuclei turtiti,cu tendinta la carioliza si cu numeroase picaturi de grasime. Centrul alveolei este ocupat de celule aflate in diferite stadii de degenerescenta grasa, care prin holocrinie se transforma in sebum. Alveolele glandulare sunt delimitate de o teaca conjunctiva care este continua cu teaca foliculului pilos si cu tesutul dermic adiacent .

Intensitatea activitatii glandelor sebacee depinde de frecventa celulelor din stratul generator si de capacitatea fiecarei celule de a sintetiza si acumula componentii sebumului. Sebumul protejeaza cutisul impotriva apei, mentine finetea si elasticitatea pielii, diminueaza mitoza microorganismelor si contine precursori ai vitaminei D.

La mamiferele domestice, glandele sebacee au o forma ovoidala in regiunile in care parul este des si sunt sferoidale in pielea slab acoperita cu par. Cu cat parul este mai scurt, cu atat glandele sebacee sunt mai mari si mai numeroase. Cabalinele si canidele au cele mai mari glande sebacee, in timp ce la suine, glandele sebacee sunt rudimentare. La cabaline, intr-un folicul pilos se deschid 2 - 6 glande sebacee, iar la carnivore, numarul de glande este egal cu numarul de peri dintr-un folicul pilos compus. Perii tactili prezinta o coroana de glande sebacee. La nivelul liniilor cuto-mucoase, glandele sebacee sunt mari. Glandele sebacee lipsesc in unele regiuni lipsite de par, ca pernitele digitale,buzele, aripile narinelor, mamelonul la bovine, ovine, caprine si carnivore.

In anumite regiuni de pe corpul mamiferelor exista aglomerari de glande sebacee, cu aspect particular precum: glandele tarsale, organul submental, glandele sinusurilor infraorbitar, inghinal si interdigital, glandele cornuale, glandele sinusurilor paraanale, circumanale, glande preputiale, si supracoccigiana. La pasari exista glanda uropigiala.

Glandele tarsale sunt mai dezvoltate in pleoapa superioara. Ele sunt glande sebacee multilobulare, cu un conduct central, care se deschide pe fata cutanata a pleoapei, in apropierea fantei palpebrale. Glandele tarsale sunt  inconjurate de un strat compact de fibre de colagen si elastice.Aceste glande sunt mai dezvoltate la felide si slab dezvoltate la suine.

Glandele sinusului infraorbitar sunt glande sebacee voluminoase,care formeaza un strat continuu la periferia sinusului, fiind insotite de glande sudoripare apocrine.

Organul submental, prezent la felide in spatiul intermandibular, este format din lobuli, constituiti din glande sebacee. Fiecare lobul prezinta un spatiu central de colectare, care se deschide la suprafata cutisului. Lobulii sunt inconjurati de muschi seheletici, care favorizeaza eliminarea sebumului.

Glandele sinusului interdigital sunt caracteristice ovinelor. Portiunea lor secretorie este formata din grupuri de adenomere sebacee, simple sau ramificate, ce se deschid la suprafata pielii din spatiul interdimital. In profunzimea dermului din sinusul interdigital se gasesc si glande sudoripare apocrine.

Glandele sinusului inghinal sunt numeroase glande sebacee mari, grupate in regiunea inghinala la ovine. Ele sunt asociate cu mari glande sudoripare apocrine.

Glandele sinusurilor paraanale, prezente in peretii cutanati ai sinusurilor, sunt atat glande sebacee, cat si glande sudoripare apocrine.

Glandele circumanale (glandula circumanalis) sunt glande sebacee modificate, prezente la canide in zona cutanata a canalului anal, unde formeaza un inel in dermul zonal. Ele se extind de la nivelul jonctiunii cutaneomucoase pe unul pana la trei centimetrii in toate directiile, fiind formate din lobuli ce cuprind mase compacte de celule poligonale, cu aspect "hepatoid". Se disting trei tipuri de celule: celule bazale sau periferice, care sunt cuboidale, cu putina citoplasma eozinofila granulara si nucleul intens bazofil; celule clare si celule dense, care au o citoplasma eozinofila granulara si constituie masa principala in fiecare lobul. Intrucat nu exista un sistem canalicular care sa dreneze lobulul, ele pot fi considerate "glande endocrine" (Calhoum si Stinsom - 1987).

Totodata, numeroase capilare sunt localizate in tesutul conjunctiv ce inconjoara lobulii. Investigatii recente indica o posibila implicare a glandelor circumanale in metabolismul hormonilor steroizi. Intre glandele circumanale si suprafata pielii se gasesc glande sebacee care se deschid in foliculii pilosi sau direct pe suprafata pielii. Glandele circumanale sunt mici la nou-nascuti si tineret, apoi cresc la adult si involueaza,atrofiindu-se, la animalele batrane.

Glandele circumanale sunt importante din punct de vedere clinic, intrucat detin locul trei in localizarea tumorilor la canide.

Glanda supracoccigiana, intalnita la canide si felide, este situata pe fata dorsala, la 3 - 9 cm de la baza cozii. Apare formata dintr-o aglomerare de mai multe glande sebacee care se deschid intr-un singur folicul pilos. Produce o seeretie ceroasa care determina o decolare a parului in aceasta regiune, in cazul unei hipersecretii. Acest fapt poate constitui o problema clinica pentru pisicile de rasa, unde degradeaza imbracamintea piloasa a cozii.

Glanda mamara este tot o glanda cu origine ectodermica, a carei dezvoltare si functionare sunt corelate cu fiziologia aparatului genital femel, unde va fi prezentata.

La unele mamifere (castor, mosc, cervidee), glandele sebacee din anumite regiuni ale cutisului sunt foarte dezvoltate si produc o secretie grasa, ce contine diverse substante odorante, utilizate in industria parfumurilor.

Glanda uropigiala, specifica pasarilor, este o glanda sebacee puternic  ramificata. Apare mai dezvoltata la pasarile acvatice. Este formata dinnumeroase adenomere sebacee alveolare, dispuse in lobuli, delimitati de travei ce se desprind din capsula. In cadrul adenomerelor, epiteliul glandular cuprinde mai multe tipuri de celule: celule bazale, cu nuclei bogati in cromatina; celule centrale, poligonale, cu citoplasma incarcata cu lipide. Eliberarea produsului de secretie se realizeaza prin holocrinie. Din alveolele glandei pornesc canalicule care se deschid intr-un sinus glandular, care se continua cu un conduct sinuos, care se deschide la suprafata pielii, pe o papila. Papila contine fibre musculare netede care inconjoara canalul excretor. la pasarile acvatice, unde este complet dezvoltata, glanda uropigiala apare formata din doi lobi cu aspect de saci ovoizi.

la pasari, in restul cutisului nu exista glande sebacee.