Factori si masurile de stopare ale poluarii sonore
Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante
sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice
sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele
urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase.
Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii,
tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. In UE cca 28% din emisile de gaze
au efect de sera, 84% dintre acestea provenind din transportul rutier. Poluarea
fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit; disconfort si probleme de
sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres,
dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare,
probleme auditive.
Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. Scala
decibelilor este logaritmica: o crestere a sunetului
cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de 35 de
decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de
65 pana la 70 de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la 90 de
decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul devine dureros pentru
urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv.
Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la
automobile, trenuri si avioane. Echipamentele de constructie si
masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. Unele aparate casnice, instrumente muzicale si jucarii pot fi la
fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. Muzica atunci cand
este ascultata la volum ridicat in casti poate fi
afecta urechea interna.
Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar
zgomotul este mai mult decat un simplu disconfort.
Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea
oamenilor. Supusa la 45 decibeli de zgomot o persoana normala
nu poate dormi. La 120 decibeli urechea inregistreaza durere, dar
afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe
la 85 decibeli. Durata expunerii este de asemenea
importanta. Exista dovezi ca in randul tinerilor americani sensibilitatea
auzului scade cu fiecare an din cauza expunerii
indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata excesiv. In afara de
pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa somnului,
iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli de
inima. O singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se stie
ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi
indivizi; expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul
provocat de zgomot induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la
producerea bolilor psihice.
Zgomotul poate avea mai multe efecte negative asupra
sanatatii noastre, precum perturbari ale somnului, vorbirii si o stare generala
proasta. Expunerea indelungata la zgomot poate duce
chiar la probleme cardiovasculare. Se estimeaza ca mai mut de 100 de
milioane de europeni sunt expusi la o poluare fonica din cauza traficului
rutier de peste 65 de decibeli, un nivel considerat inacceptabil de catre
medici si oameni de stiinta.
Mai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi
ani, o limita a poluarii fonice de 55 de decibeli pe locuinta. Printre
masurile de protejare a mediului se numara reducerea expunerii la zgomot,
planificarea traficului, bariere si un design special
al cladirilor.
Cu toate acestea, nivelul de poluare fonica este cu 10
decibeli mai mare decat limita necesara pentru a proteja mediul de efectele
nocive ale zgomotelor. Un obstacol in reducerea
zgomotului este sursele nu pot fi controlate, ele provenind de la mai multi
factori: producatorul de masini, producatorul de anvelope si proprietarul
masinii.
Un grup de cercetatori suedezi au studiat
posibilitatile tehnice prin care ar putea fi reduc zgomotul produs de trafic.
Ei ai identificat mai multe surse de poluare fonica: zgomotele de propulsie
(motor, sistemul de esapament, echipamentul auxiliar si sistemul de transmisie)
si zgomotele de deplasare (interactiunea dintre anvelope si drum).
Cercetatorii au concluzionat ca poluarea fonica ar putea fi reduca cu 5 decibeli , folosind tehnologia actuala. Pentru a ajunge la o
reducere cu 10 decibeli, este nevoie de mai multe
cercetari si imbunatatiri ale anvelopelor si suprafetelor de deplasare.
Acestia au sugerat mai multe masuri care pot fi luate pentru
reducerea poluarii fonice, printre care cererea de garantii pentru
proprietatile acustice ale suprafetelor de drum sau implementarea la nivel
international si in functie de caracteristicile climatice a unui sistem de
clasificare acustica a masinilor, anvelopelor si suprafetelor de drum. De asemenea, realizatorii studiului au mai propus limitarea
vitezelor si instrumente economice pentru a promova cererea de produse
silentioase.
Cercetatorii mai precizeaza ca in tarile nordice, precum Suedia, un obstacol major in reducerea poluarii fonice este
folosirea pneurilor cu nituri din cauza carora nu se poate profita de
suprafetele silentioase care au fost construite pana acum.
Concluzia studiului este ca exista tehnologie pentru a reduce poluarea fonica,
dar ca este nevoie de carcetari mai detaliate si de actiuni politice pentru un
progres considerabil
Zgomotul avioanelor duce la hipertensiune
Personele care traiesc langa aeroport au o tensiune mai ridicata din cauza
poluarii fonice, sugereaza un studiu suedez. Cercetatorii au urmarit evolutia a
doua mii de barbati care locuiau pe langa un aeroport
timp de zece ani.
S-a constatat ca acesti barbati au cu 19% mai multe sanse sa
faca hipertensiune decat un barbat normal. Cercetatorii banuiesc ca acest lucru
este cauzat de zgomotul constant care duce la o stare
de stres cronica. Aceasta stare de stres duce la cresterea tensiunii arteriale.
Oamenii de stiinta au tinut cont si de alti factori ca varsta
barbatilor, greutatea, salariul si cat de des fac miscare. S-a observat
ca acesti factori nu au schimbat in nici un fel datele
si nu au dus la distrugerea legaturii dintre zgomotul avioanelor si a
hipertensiunii. (S.C.)
'Unul dintre factorii negativi ai dezvoltarii urbane este
un tip de poluare tot mai des intalnit si in orasul nostru: poluarea fonica.
Sunetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabil sa produca o senzatie auditiva. Sunetul se
propaga sub forma unor unde elastice numai in substante (aer, lichide si
solide), dar nu se propaga in vid. In aer, viteza de propagare este de 340 m/s. Zgomotul este o suprapunere dezordonata a
mai multor sunete. Este produs din surse naturale, dar mai ales antropice:
utilaje, mijloace d transport, aparate, oameni. Poluarea fonica sau sonora
produce stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive,
instabilitate psihica, randament scazut si chiar fisurarea cladirilor sau
spargerea geamurilor.
Efectele poluarii sonore sunt:
- infrasunetele ce pot aparea la automobile cu viteza
mare, elicoptere, la apropierea furtunii si in timpul zborului avioanelor
supersonice;
- ultrasunetele ce sunt produse in natura, in industrie, sau de aparatura
electrocasnica. La om ultrasunetele distrug globulele
rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului;
- zgomotul ce actioneaza asupra intregului organism, deoarece senzatia auditiva
ajunge la sistemul nervos central, prin intermediul caruia influenteaza alte
organe.
Efectele resimtite de om (reducerea atentiei, a
capacitatii de munca) cresc riscul producerii de accidente, traumatisme ca:
ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului,
scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului, surditate.
Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea
cladirilor, aparatelor si instrumentelor.
Masurile pentru reducerea poluarii fonice necesita investitii, noi materiale,
noi tehnici in constructiile civile, industriale, in constructia de masini, regandirea
unor procedee, instalatii, mijloace si sisteme de trafic si nu in ultimul rand,
un comportament civilizat al oamenilor intre ei. De aceea, un
mare rol in combaterea poluarii sonore ca si al altor forme de poluare, o are
comunitatea locala. Membrii ei pot determina autoritatile sa elaboreze o
legislatie care sa influenteze pozitiv factorii poluanti de orice fel, carora
le spunem: 'Nu poluati orasul '
Catalin Burciu & Neagu Adela, Clasa a VIII-a D
Profesori coordonatori: Inst. Sorina Victoria Grosu, Prof. Angela Smaranda
Hartile de poluare fonica nu sunt gata
Primariile din sapte mari orase mai au doar putine
zile la dispozitie pentru a finaliza hartile de poluare fonica. Termenul limita pentru intocmirea acestor documente a fost stabilit
impreuna cu reprezentantii Uniunii Europene. Pana acum, doar Bucurestiul
si Ploiestiul au reusit sa realizeze documentele care
ii ajuta oameni sa stie cu exactitate locurile in care pot dormi linistiti,
departe de zgomot si agitatie.
Banii par sa fie problema cea mai mare cu care se
confrunta primariile pentru intocmirea hartilor acustice. Este nevoie de
aproximativ un euro pe cap de locuitor pentru ca
fiecare autoritate locala in parte sa intocmeasca aceste harti. Conform
regulilor Uniunii Europene,
Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile
aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si
drumurile nationale. Vorbim practic despre un soft de
computer care arata, in timp real, nivelul zgomotului din zonele monitorizate.
Cu ajutorul hartilor, autoritatile pot stabili ce
masuri se impun pentru a reduce nivelul de zgomot.
Pana la 1 iulie, hartile trebuie sa fie gata si in Iasi, Cluj, Timisoara, Constanta, Craiova, Galati si Brasov.
Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de
decibeli. Conform datelor publicate in harta acustica, in Bucuresti sunt peste
10 zone in care poluarea fonica depaseste 70 de decibeli. Traficul este principala sursa de poluare. Analistii
imobiliari avertizeaza, insa, ca din cauza acestor harti, pretul imobilelor din
zonele cele mai linistite ar putea creste.
Hartile de poluare fonica vor influenta preturile terenurilor si locuintelor
Primariile din marile orase mai au doar doua saptamani pana la data la care
trebuie sa realizeze hartile de poluare fonica.
Conform regulilor Uniunii Europene,
Romania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile
aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si
drumurile nationale.
Nu va fi vorba de niste harti in forma grafica, ci
despre un soft de computer care va arata in timp real nivelul zgomotului din
zonele monitorizate. Astfel, privind o astfel de harta pe
computer, autoritatile vor putea stabili masurile care se impun.
'Nu va fi vorba de niste harti in forma grafica, ci despre un soft de
computer care va arata in timp real nivelul zgomotului din zonele monitorizate.
Astfel, privind o astfel de harta pe computer, autoritatile
vor putea stabili masurile care se impun', a spus ministrul Mediului si Gospodaririi
Apelor, Sulfina Barbu.
In prima etapa, harti acustice vor fi realizate pentru noua orase mari: Bucuresti, Iasi, Cluj -
Napoca, Timisoara, Constanta,
Craiova, Galati, Brasov si Ploiesti.
Nivelul maxim admis de poluare fonica este de 50 de
decibeli.
Conform Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Bucuresti, in zonele cu
trafic intens, cum ar fi Piata Unirii, Universitate sau Piata Victoriei
valorile de zgomot depasesc insa chiar si 70 de decibeli. Harti acustice vor fi
realizate, tot in aceasta etapa, si pentru drumurile si caile ferate din
sud-estul Romaniei.
Analistii imobiliari sustin ca intocmirea hartilor va
influenta preturile terenurilor si locuintelor. 'Potentialul de crestere
al zonelor cu poluare fonica va fi mult mai mic si
atunci, sigur, cererea indreptandu-se in alta parte, vor creste preturile in
alte zone in care poluarea fonica este mai mica', a spus Ion Radu
Zilisteanu, analist imobiliar.
Potrivit agentiei Regionale de Protectie a Mediului, anul trecut, cele mai
multe sesizari cu privire la poluarea fonica au fost primite de la bucurestenii
care locuiesc in apropierea barurilor, restaurantelor si discotecilor.
Concluzii pe marginea analizarii unei probleme mai putin constientizate
Calitatea sonora a mediului in care locuim, iata o latura a vietii noastre de
zi cu zi, care, intr-un secol XXI expus constant la poluare fonica, incepe
usor-usor sa fie luata in calcul. Implicatiile acestui fenomen asupra vietii de
zi cu zi au determinat initierea de AEG-Electrolux a unui studiu menit sa evidentieze problemele pe care zgomotul le produce
milioanelor de oameni din Europa. Pentru ca raportul este
cea mai mare trecere in revista de acest gen realizata vreodata in Europa, am
ales sa va prezentam dintre concluziile sale cateva dintre cele ce vizeaza
strict domeniul nostru de interes, anume caminul. Studiul poate fi gasit in
intregime la adresa: www.electrolux.com/noisereport.
Rezultatele studiului arata ca activitatile din bucatarie sunt variate: peste
jumatate dintre respondenti asculta muzica in bucatarie; patru din zece oameni
privesc la televizor in bucatarie o data sau de mai multe ori pe saptamana; 44%
dintre cei intervievati chiar lucreaza in propria bucatarie cel putin o data pe
saptamana. 13% fac dragoste in bucatarie cu aceeasi frecventa, desi procentul
variaza in functie de tara, Italia situandu-se pe primul loc, cu 22%
Studiul a scos la iveala faptul ca zgomotul modifica felul in care oamenii
folosesc bucataria. De exemplu, o treime din cei care au hote si masini de
spalat rufe aleg sa nu le foloseasca in anumite
momente. Cand au de ales, aproximativ o jumatate dintre respondenti spun ca ar
alege o varianta mai scumpa, dar mai silentioasa, indiferent daca este vorba despre aspiratoare, masini de spalat rufe sau
masini de spalat vase.
Bucataria este spatiul cel mai zgomotos din casa
pentru peste jumatate din respondenti. Asta este o
problema, deoarece din ce in ce mai multi oameni 'traiesc' in
bucatarie, folosind-o si pentru alte activitati decat gatitul sau mancatul.
Unul din zece participanti la acest studiu spun ca aparatele electrocasnice
zgomotoase au reprezentat o pro-blema in propria casa.
Ambalaje inspirate
Pentru apropiatele sarbatori de Craciun, si nu numai, aveti la dispozitie o
colectie noua de produse pentru ambalarea si accesorizarea cadourilor.
Oferta cuprinde cutii pentru cadouri si bauturi, funde si accesorii grupate pe
trei categorii
Christmas Line Boxes (cutii de cadouri cu design tematic special dedicate
sarbatorilor de iarna);
Bottle Line (cutii ambalare bauturi);
Events Line (colectia de cutii dedicata evenimentelor importante cum ar fi
nunti, botezuri, ocazii speciale) etc. Produsele pot fi personalizate prin
diverse procedee: litografie, serigrafie, in relief, timbru sec. Informatii si
detalii despre produse pot fi obtinute accesand site-ul dedicat
www.cadourisarbatori.ro.
Diagonala de 32 de inci
Segmentul de displayuri cu diagonala de 32 de inci castiga teren, datorita
saturarii pietei in ceea ce priveste televizoarele cu ecrane de mari
dimensiuni. Consumatorii au inceput sa se orienteze
catre televizoare de mici dimensiuni datorita spatiilor reduse in care urmeaza
sa fie amplasate acestea. Conform firmei de cercetare de piata DisplaySearch,
cererea pentru televizoare LCD cu diagonala de 32 de inci a crescut pana la
24,9 milioane de unitati in 2007 si se asteapta o crestere de pana la 33,4
milioane de unitati pentru 2008
Poluarea sonora
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin
vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Zgomotul
este sunetul puternic, necoordonat. Unitatea de masura
a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o
unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre
intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita conventional
ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost
considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de
catre om. Tinind seama de scara logaritmica, inseamna ca
sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de 10, 100, 1000
ori a pragului inferior al intesitatii.
Poluarea sonora.
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului.
Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la
aparatulauditiv.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.
Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este
decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul
raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta,
stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm
si care a fost considerata ca limita de jos a
sunetelor audibile de catre om. Tinind ceama de scara logaritmica,
inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta depasirea de
10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii.
Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu
o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.)
Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de
30 si 60 db.
Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru
organismul uman, acesta este fonul sonic normal.
Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130
decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este
insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot)
In naura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei
de scurta durata.
Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane.
Sunete
precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna
placute omului, ele linistesc, scot stresul.
0x08 graphic
Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite
de zgomotul
provocat de industrie si transport.
Marea majoritate a activitatilor omenesti este
generatoare de zgomote.
Poluarea sonora
poate fi genrata de surse naturale si surse
artificiale.
Sursele naturale sunt eruptile vilcanice, cutremurele, alunecari de
teren, vueitrul unei cascade,etc
Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in
mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul
produs de traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in
special cel
supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele
motoare aviatice se aud de la 30 km.)
Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca
nivelul zgomotului in
orele de virf depaseste cu mult standartele si normele sanitare.
Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru.
In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori
zgomote cu
intensitati intre 90 si 11 dB. Zgomotele din intreprinderi
influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii.
Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu virsta intre 50
si 59 ani au capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii
cu cote inalte ale zgomotului.
Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele
intreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli,
dar si acasa nu
este mai liniste.
In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra
organismului uman.
cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza
negativ, dar si
linistea apsatoare produce reactii patiologice. Sunete de o
anumita
intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule.
Fiecare individ interpereteaza zgomotul in mod diferit.
Foarte mult
depinde de virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi.
Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele
nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul.
Poluarea sonora
provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga
de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice
grave si chiar traumatisme ale organului auditiv.
Sunetele cu o frecventa mai ridicata sunt mai periculoase
decit cele
cu o frecventa joasa.
Durata zgomotului.
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db,
omul poate fi activ
doar 2 minute.
Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea
echilibrului
neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db.
Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric,
afectarea
functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii
sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul poate
genera stari de
teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Traumatismele
provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului
Corti, etc
Experientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca
zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele
echivalente cu cele suprtate de oameni in activitatea lor cotidiana au
produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o
crestere a nivelului glucozei in singe.
Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos
central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al
organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca
diferite forme de imbolnaviri.
Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar
asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee
oboseala. Muzica purenica poate crea stari de depresie.
Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa
se manifesta cu timpul, pe
nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre
maladia zgomotului, cu afectarea sistemului
nervos si auditiv.
Poluarea Sonora
Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a
integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate
functiile sale.El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau
cantecul pasarilor.Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin
intermediul vorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate
cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.
Zgomotul,un sunet nedorit,consista intru-un amestec de
multe frecvente diferite intr-un anumit interval; este astfel comparabil cu
lumina alba,care consta intr-un amestec de lumini de culori diferite.Zgomotele
diferite sunt distinse prin diferente distribuitii ale energiei in mai multe
intervale de frecventa.
CARACTERISTICILE SUNETELOR
Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este
VIBRATIA unei surse sonore. Sunetul se propaa sub forma de unde elastice numai
in substante (gaze,lichide si solide) ,dar nu se
propaga in vid.Ele se propaga cu viteza de 331,/s in aer.Caracteristicile lui
sunt:
1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei;
2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei.
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi
deschisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive:
1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Caliitatea.
Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:
1: Frecventa
2: Amplitudine;
3: Constitutia armonica.
Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe
diferente frecvente,sau note care nu sunt legate armonic.Sunetul de propaga din
aproape in aproape sub forma de unde sonorre. Propagarea sunetului se face cu
viteza constanta,fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a
sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizwaza in functie de trei factori
1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este
expusa la un sunet.
2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in
cicluri pe secunda sau hertzi.Gama de frecvente pentru un auz sanatos si normal
este de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda.
3: Amplitudinea sau Intensitatea - se masoara in dB .
NIVELUL APROXIMATIV DE DRECIBELI AL UNOR SUNETE OBISNUITE:
Respiratia - 10 dB
Soapta - 20 dB
Conversatia - 60 dB
Traficul la orele de varf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Un tren in miscare - 100 dB
Ferastraul cu lant - 110 dB
Un avion in miscare - 120 dB
Zgomotul produs de o pusca - 140 dB
SURSE DE SUNETE SI ZGOMOTE
Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite
Acestea sunt:
-circulatia sau transporturile;
-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB)
-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de
peste 100 dB)
-animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui caine
inregistreaza intentitati sonore de 7080 dB.
Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si
ele sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de
traficul rutier,perdelele forestiere constituite din
arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.
ZONE AFECTATE DE POLUAREA FONICA
Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt
1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Valenii de Munte.
Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. In
Ploiesti,cele mai afectate zone sunt:
1: Bariera Bucurestiului;
2: Piatra Hale;
3: Intersectia de la Maternitate;
4: Cioceanu;
5: Centrul civil.
Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in
oraselew afectate pentru autovehiculelor de peste 3
tone.In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in jurul surselor de
zgomot si cartierelor de locuit.
Urechea este un mecanism fin,mic si minunat.Cu
ajutorul ei putem auzi numeroane sunete frumoase din lumea inconjuratoare.In
mod sigur,merita sa fie ocrotita.
Textul de mai sus este doar un preview al referatului,
pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta
printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!
Poluarea sonora
__________ ______ ____ _________
Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin
vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv.
Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat.
Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este
decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul
raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitatea de referinta,
stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm
si care a fost considerata ca limita de jos a
sunetelor audibile de catre om. Tinind ceama de scara
logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta
depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii.
Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu
o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.)
Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de
30 si 60 db.
Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru
organismul uman, acesta este fonul sonic normal.
Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130
decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este
insuportabil. (in secolele trecute exista termenul de
moarte sub clopot)
In natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este
slab si de obicei de scurta durata.
Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane.
Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor
sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul. Dar aceste
sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul
provocat de industrie si transport.
Marea majoritate a activitatilor omenesti este
generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate fi generata de surse
naturale si surse artificiale. Sursele naturale sunt eruptiile vilcanice,
cutremurele, alunecari de teren, vuietul unei cascade,etc?
Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul
ambient: sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul
auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel supersonic
prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele
motoare aviatice se aud de la 30 km.)
Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca
nivelul zgomotului in orele de virf depaseste cu mult standartele si normele
sanitare.
Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru.
In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori
zgomote cu intensitati intre 90 si 110 dB. Zgomotele din intreprinderi
influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii. Se
apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu virsta intre 50 si 59 ani au
capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii cu cote inalte ale
zgomotului.
Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar si acasa nu este mai
liniste.
In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman,
cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea
apsatoare produce reactii patiologice. Sunete de o anumita
intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule.
Fiecare individ interpreteaza zgomotul in mod diferit.
Foarte mult depinde de virsta, temperament, starea de
sanatate, factori externi.
Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase,
pot produce reactii dureroase si chiar socul.
Poluarea sonora
provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepind cu
usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale
organului auditiv.
Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase
decit cele cu o frecventa joasa.
Durata zgomotului
Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db,
omul poate fi activ doar 2 minute.
Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea
echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60
db.
Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric,
afectarea functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale
presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. Zgomotul
poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta.
Traumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea
timpanului, lezarea organului Corti, etc?
Experientele efectua de catre cercetatori pe maimute au
aratat ca zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente cu cele suprtate de oameni in activitatea lor
cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o
crestere a nivelului glucozei in singe.
Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central,
diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice
celula sau formatiune intracelulara si pot provoca diferite forme de
imbolnaviri.
Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra
urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala. Muzica purenica poate crea stari de depresie.
Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta
cu timpul, pe nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre
maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.
Situatia poluarii sonore
Habitatul modern se caracterizeaza prin deteriorarea continua a mediului sonor
urban.
Rezultatele actiunii de monitorizare a poluarii sonore urbane, desfasurate de
catre Institutul de Sanatate Publica Bucuresti, in colaborare cu compartimentele
de specialitate din teritoriu, au evidentiat o dinamica continuu ascendenta a
nivelurilor expunerii de la valori medii de 50 de dB(L) la inceputul anilor 80
la aproximativ 70 de dB(L) in 1999.
Mai grav, este faptul ca o dinamica ascendenta
inregistreaza valorile din toate punctele monitorizate, semnaland generalizarea
fenomenului poluarii sonore care cuprinde orasul in totalitatea sa. Astfel,
nivelurile medii anuale ale zgomotului diurn la limita locuintelor situate pe
arterele cu trafic intens, bulevardele marilor orase, depasesc frecvent 70
dB(L), maximele inregistrandu-se constant in municipiile Brasov, Braila,
Galati, Bucuresti, s.a. Climatul sonor al zonelor rezidentiale obisnuite, din
cartiere, in care locuiesc majoritatea populatiei urbane, in conditiile
actualei zonari tinde si el spre niveluri cuprinse intre 60 si 70 dB(L),
semnaland pericolul aparitiei efectelor expunerii la zgomot excesiv.
Indicatorii psihofiziologici calculati, indicele de deranj si TNI (trafic noise
index) marcheaza si acestia o evolutie paralela, de la valori de zgomot
moderat, in urma cu un deceniu, la foarte zgomotos si chiar traumatizant pentru
ultimii ani, confirmand posibilitatea initierii proceselor patologice pentru
populatia expusa.
Perceptia riscurilor, consemnata de studiile epidemiologice, confirma
rezultatele masuratorilor climatului sonor si il
situeaza alaturi de poluarea atmosferica, lipsa dotarilor edilitare si
managementul inadecvat al deseurilor pe unul din primele locuri privind
ingrijorarea comunitatii in privinta riscurilor de mediu de viata. Principalele surse de deranj identificate sunt traficul,
comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale si cele
industriale. In privinta gradului de deranj, cel sever predomina in
cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidentiale.
Volumul populatiei expuse, estimat cu ajutorul unui studiu epidemiologic
efectuat la nivelul intregii tari, este de 45% din totalul rezidentilor din
apartamentele tip bloc care au acuzat niveluri de deranj moderat si sever
datorate poluarii sonore, semnaland necesitatea interventiei pentru reducerea
nivelurilor expunerii.
Solicitarea continua a sistemului nervos de catre un stimul lipsit de
informatie utila, cum se intampla in cazul unui climat sonor zgomotos, duce la
manifestari nespecifice de tipul diminuarii atentiei, instalarii unei stari de
oboseala, cefalee, ameteli, tulburari de somn, irascibilitate, proportionale cu
nivelurile si durata expunerii. In anumite conditii, dependente atat de
receptor cat si de caracteristicile stimulului, persistenta expunerii duce la
depasirea capacitatii functionale de adaptare a organismului depasind sfera
psihica si antrenand modificari afective si comportamentale dar si raspunsuri
generale adaptative care pot duce la initierea de procese patologice de tipul:
tulburarilor nevrotice, hipertensiunii arteriale, infarctului acut de miocard,
tulburarilor de secretie si motilitate digestiva, confirmate de studiile
epidemiologice de specialitate.
Rezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu ajutorul specialistilor
din Inspectoratele de Sanatate Publica, finalizat in 2000, semnaleaza in
general manifestari superioare ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic
intens, pentru grupa de varsta de 15-64 de ani, pentru tulburarile de somn
(maxim 49%), cefalee (maxim 56%), ameteli (maxim 25%), pe un fond ridicat
prezent si pentru zona rezidentiala, care inregistreaza niveluri de zgomot
superioare celor de confort destul de frecvent. In privinta
frecventei afectiunilor potential asociate expunerii excesive la zgomot cea mai
mare prevalenta o inregistreaza hipertensiunea arteriala (maxim 16%).
Caracteristicile descrise ale expunerii, perceptia riscurilor, volumul
populatiei expuse, frecventa ridicata a efectelor sunt criterii care sustin
necesitatea interventiei conjugate, atat din partea autoritatilor locale cat si
a specialistilor din sanatatea publica si promovarea sanatatii pentru reducerea
nivelurilor de zgomot, dar si constientizarea efectelor si modificarea
comportamentelor individuale care influenteaza negativ nivelul poluarii sonore
urbane
Feriti-va de zgomot!
Poluarea sonora
a aparut relativ recent in cadrul ordinii juridice moderne, pe fondul cresterii
numarului factorilor ce aduc atingere aparatului auditiv (si nu numai) si care
ne-au invadat viata si linistea.
Intensificarea transporturilor de toate tipurile (rutier, feroviar, aerian),
cresterea numarului de unitati industriale, precum si dotarea locuintelor cu
tot mai multe aparate electrocasnice s-au rasfrant negativ asupra existentei
noastre, producand asa-numita poluare sonora (sau fonica).
Adesea ne auzim spunand ca este prea mult zgomot in
jurul nostru, ca suntem bruiati de ceva sau de cineva sau ca e prea mult zgomot
pentru nimic.
Zgomotul reprezinta orice senzatie auditiva dezagreabila,
jenanta si nociva, in functie de durata, intensitate si repetabilitate.
Exista si nuante ale acceptiunii de zgomot, in sensul ca sunt situatii cand
ceea ce deranjeaza o persoana pentru alta este o
adevarata placere auditiva. De pilda, ascultarea unor melodii cu sonorul dat la
maximum de catre un pasionat de muzica rock este o
relaxare pentru subiectul in cauza; in schimb, pentru un meloman, ceea ce
asculta rockerul e un zgomot care ii creeaza disconfort fonic.
In categoria zgomotelor intra o serie de fenomene, unele naturale, dar cele mai
multe produse de om, care afecteaza in special mediul
urban. Este vorba de trepidatii, sunete, infrasunete si
vibratii care polueaza mediul de viata al oamenilor.
Pentru a evita momentele nedorite de genul 'placerea unuia, necazul
altuia', au fost instituite o serie de obligatii si pentru persoanele
fizic, si pentru cele juridice, in sensul de a lua masuri speciale pentru
izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de vibratii. De asemenea,
au fost stabilite minimele si maximele valorilor intensitatii zgomotelor,
calculate in decibeli, dupa cum urmeaza: intre 55-60 decibeli - prima treapta
si peste 65 decibeli - ultima treapta admisibila, ce
poate avea ca efect chiar tulburari de comportament.
Existenta sanctiunilor cu aplicabilitate in caz de poluare sonora denota
faptul ca zgomotul de orice natura este un factor de stres al omului.
Cu toate acestea, poluarea sonora nu reprezinta capul de afis
pe lista problemelor de rezolvat a autoritatilor centrale, statul deplasand
responsabilitatea la nivelul administratiei locale.
Fie ca e muzica data la maximum, fie ca e claxon de masina sau scartait de
tren, sesizam imediat pentru ca urechea - parte a complexului anatomic uman -
nu este niciodata in vacanta. Ea
lucreaza chiar si cand dormim, distingand aproape orice tip de zgomot.
Privitor la 'vigilenta' urechii, sa nu uitam
ca ea ne ajuta sa auzim, sa distingem sunete, dar tot ea poate suferi in caz de
poluare fonica (sonora).
Oboseala auditiva, deficitul de auz, tulburarile sistemului cardiovascular,
digestiv sau psihic, randamentul scazut sau chiar pierderea definitiva a auzului sunt efectele nedorite asupra corpului omenesc pe
care le pot avea decibelii in plus.
Sa nu uitam ca buna vecinatate inseamna, printre
altele, fara zgomot. Sa ne respectam unii pe altii si
sa ne facem auziti in liniste!
POLUAREA SONORA
Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.Sunetul s-a
integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate
functiile sale.El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau
cantecul pasarilor.Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin
intermediul vorbirii.Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne
atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna
sirena unui vapor.
Zgomotul,un sunet nedorit,consista intru-un amestec de
multe frecvente diferite intr-un anumit interval; este astfel comparabil cu
lumina alba,care consta intr-un amestec de lumini de culori diferite.Zgomotele
diferite sunt distinse prin diferente distribuitii ale energiei in mai multe
intervale de frecventa.
CARACTERISTICILE SUNETELOR
Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este
VIBRATIA unei surse sonore. Sunetul se propaa sub forma de unde elastice numai
in substante (gaze,lichide si solide) ,dar nu se
propaga in vid.Ele se propaga cu viteza de 331,/s in aer.Caracteristicile lui
sunt:
1: Inaltimea - exprimata in frecventa vibratiei;
2: Intensitatea - exprimata in energia vibratiei.
Orice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi
deschisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive:
1: Inaltimea;
2: Intensitatea;
3: Caliitatea.
Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice:
1: Frecventa
2: Amplitudine;
3: Constitutia armonica.
Zgomotul este un sunet complex,o mixare de multe
diferente frecvente,sau note care nu sunt legate armonic.
Sunetul de propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonorre. Propagarea
sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a
sursei sonore.
Sunetul se mai caracterizwaza in functie de trei factori
1: Durata - se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este
expusa la un sunet.
2: Frecventa sau Tonalitatea - este exprimata in
cicluri pe secunda sau hertzi.Gama de frecvente pentru un auz sanatos si normal
este de 20 pana la 20000 de cicluri pe secunda.
3: Amplitudinea sau Intensitatea - se masoara in dB .
NIVELUL APROXIMATIV DE DRECIBELI AL UNOR SUNETE
OBISNUITE:
Respiratia - 10 dB
Soapta - 20 dB
Conversatia - 60 dB
Traficul la orele de varf - 80 dB
Mixerul de alimentare - 90 dB
Un tren in miscare - 100 dB
Ferastraul cu lant - 110 dB
Un avion in miscare - 120 dB
Zgomotul produs de o pusca - 140 dB
SURSE DE SUNETE SI ZGOMOTE
Sursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite
Acestea sunt:
-circulatia sau transporturile;
-industria;
-constructiile si montajele;
-comertul;
-copiii in terenurile de joaca (tipetele lor inregistreaza 70-80 dB)
-terenurile sportive si stadioanele (zgomotele provenite de la acestea fiind de
peste 100 dB)
-animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea.Latratul unui caine
inregistreaza intentitati sonore de 7080 dB.
Masurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si
ele sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de
traficul rutier,perdelele forestiere constituite din
arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB.
ZONE AFECTATE DE POLUAREA FONICA
Cele mai poluate fonic orase din Romania sunt
1: Comarnic;
2: Azuga;
3: Valenii de Munte.
Ele sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. In
Ploiesti,cele mai afectate zone sunt:
1: Bariera Bucurestiului;
2: Piatra Hale;
3: Intersectia de la Maternitate;
4: Cioceanu;
5: Centrul civil.
Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in
orasele afectate pentru autovehiculelor de peste 3
tone.In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in jurul surselor de
zgomot si cartierelor de locuit.
Urechea este un mecanism fin,mic si minunat.Cu
ajutorul ei putem auzi numeroane sunete frumoase din lumea inconjuratoare.In
mod sigur,merita sa o protejam!
