COMPORTAREA LA MESE

Reguli generale

Regulile generale ale unei tinute corecte si pe care le-am definit intr-un capitol precedent sunt valabile si la masa

Stam drept , dar nu intepeniti.

Nu punem picioarele nici sub scaun , dar nici prea departe in fata , pentru a nu-i incomoda pe vecini.

Nu ne agatam de scaun.

Pozitia miinilor are o mare importanta la masa. In nici un caz bratele si mai ales coatele nu trebuie sa stea pe masa. Nu tinem cu mainile farfuria din care mincam. Pozitia corecta , de repaos ,este cea cu bratele lipite de corp si cu incheieturile miinilor sprijinite de marginea mesei. Aceasta tinuta se schimba cind mincam , pastrindu-ne insa coatele lipite de trunchi.

Ne vom verifica tinuta inainte de a intra in sufragerie , spalindu-ne miinile in prealabil. Eventualele retusuri necesare dupa masa se vor face numai in baie ca de exemplu improspatarea rujului , sau aranjarea parului. Daca nu avem o baie curata , nu invitam musafiri.

Nu trebuie sa mincam niciodata grabit sau nervos. Este nu numai o regula de politete , ci si o prescriptie medicala.

Mai grave sunt discutiile neplacute din timpul mesei. Sa le evitam si sa ne impunem sa fim calmi. Si asa , viata noastra este destul de stresata. Sa ne bucuram de prilejul pe care ni-l ofera o masa impreuna cu familia.

Sa nu bem si nu vorbim cu gura plina. Este o regula care ar trebui sa fie destul de cunoscuta si n-am reveni asupra ei daca n-ar fi incalcata zilnic. Oamenii care incearca sa manince si sa povesteasca in acelasi timp fac o impresie dezagrabila. Trebuie sa fim atenti ca buzele sa fie mereu inchise in timpul mestecatului. Este de prost gust sa tinem degetul mic usor ridicat cind mincam sau cind bem.

Daca avem caini sau pisici , acesti n-au ce cauta in sufragerie oricit de mult i-am iubi. Este nu numai o lipsa de respect fata de musafiri , ci si prilej de incidente nedorite.

Eseu: PROIECT DIDACTIC Limba romana - propozitia subordonata completiva indirecta Referat: Bune maniere pentru elevi

Un obicei prost , specific romanilor , de care acestia nu se pot debarasa , este acela de a-i obliga pe musafiri sa manince mai mult decat vor.

Repetati si invatati formulele:' Da , va rog ' , ' Nu , multumesc ' . Sa ne gindim bine cind le rostim. Sunt gazde la noi si chiar in alte tari care ne iau in serios. Daca ne imginam ca este de bun gust sa refuzam a doua felie de tort cu toate ca am mai minca o portie , riscam sa raminem fara ea , deoarece a doua oara nu ni se mai ofera daca am spus ' Nu , multumesc '. Masa se transforma intr-un adevarat calvar cind inimoasa gospodina repeta insistent : ' Dar mai luati o sarmaluta , sunt delicioase ! ' Nu ne asezam la o masa ca sa mincam pe saturate. Se poate cere sau lua dintr-un fel care ne-a placut in mod deosebit sau se poate refuza o mincare care ne face rau sau nu ne place. Politicos este sa acceptam sa gustam din felul respectiv , pentru a nu jigni gazda. Tot de politete tine si tactul gazdei de a oferi mincare suficienta - nici prea multa , nici prea putina -fara a-si lauda excesiv preparatele culinare. Musafirii o pot face , cu moderatie insa , spre incintarea gospodinei , dar nu strigind peste masa si nici cerind in acel moment reteta. Cu atat mai mult nu este cazul sa se comenteze asupra procurarii dificile a unui produs.

Masa trebuie sa decurga firesc , fara ostentatie. Am putea spune ca aceasta e norma ideala , greu de atins , la care trebuie sa contribuie si invitatii daca simt ca gazda este in impas datorita tineretii sau a lipsei de experienta.Cu discretie , cu tact ei pot trece peste momentele penibile ivite din te miri ce. Nu vor cere un antinevralgic si un pahar cu apa in momentul in care gazda este foarte preocupata sa nu i se raceasca gustarile calde. Nu vor cere ketchup , piper , smantana sau alte ingrediente daca nu le sunt oferite , pentru ca s-ar putea ca ele sa lipseasca si gazda sa se simta jenata.

Sa manincam asa cum gateste gospodina ! Obligatia ei este sa guste in prealabil din toate bucatele si sa le condimenteze moderat , iar a musafirului sa le accepte ca atare. E foarte neplacut sa dam sfaturi culinare in functie de referintele noastre. Fie ca e o masa festiva , fie ca este una obisnuita , efortul gospodinei trebuie rasplatit cu o remarca de genul : ' Delicioasa supa ! ' , ' Ce frumos arata salata ! ' , ' Ce bine miroase friptura ! '.

Ne vom abtine de la orice discutii sau observatii dezagreabile. Copilului cu care am venit ii vom face observatii acasa , ca si sotului care a depasit numarul de pahare. Ne vom impune sa nu stam cu ochii atintiti asupra membrilor de familie cu care am fost invitati ,aruncindu-le priviri ucigatoare cand gresesc ceva. Educatia nu se face in acel moment , caci atmosfera va deveni insuportabila pentru toti.²

2 Plasamentul la masa

Locul de onoare este asezat totdeauna pe latura care ofera, in functie de incapere, privirii ocupantului fie usa de intrare, fie fereastra daca usa este laterala, fie, in cazul in care si usa si fereastra sunt asezate lateral, perspectiva cea mai larga.

Plasamentul se face intotdeauna dupa ce a fost stabilita ordinea de precadere, atat a barbatilor cat si a femeilor. Ordinea de precadere se face tinand cont de functie. La nivel de reprezentare egal, vechimea in functie, gradul, vechimea la post etc., sunt elemente pe baza carora se poate realiza ordinea de precadere. Femeile vaduve sau divortate au precadere - in principiu - asupra celor necasatorite, atunci cand nu au functie.

^{Munteanu Delia , Politetea si buna cuviinta , Ed. Ramida , Buc. , 1992}

In functie de nivelul la care are loc actiunea, in situatia in care exista, locul translatorului poate fi: in spatele gazdei sau la masa, in stanga ei.

3 Masa Bufet

Se organizeaza cand exista interesul de a se invita un numar mai mare de persoane.       Mancarurile vor fi asezate pe mese lungi, in centrul sau pe laturile salonului. Oaspetii se servesc singuri sau ajutati de cativa ospatari. Se poate manca in picioare in acelasi salon sau saloane alaturate, unde se pot aranja grupuri de masute, pe care se aseaza farfurii si tacamuri. Nu se face plasament.

4 Aranjarea mesei

Aranjarea corecta si cu gust a mesei creeaza o ambianta placuta si usureaza atat serviciul ospatarilor, cat si consumul mancarurilor pregatite.

ˇ        Scaunele trebuie aranjate la distante potrivite: sa nu fie prea aproape pentru ca vecinii sa se jeneze reciproc in timpul manuirii tacamurilor si nici prea departate incat discutiile sa fie stanjenite.

ˇ        Fata de masa clasica este alba sau cu desene discrete de aceeasi culoare (damasc).             Inainte de a fi folosita, este indicat sa fie controlata daca este perfect curata si recent calcata, astfel incat pliurile sa nu impiedice aranjarea mesei. In cazul cand sunt necesare mai multe fete de masa (ceea ce trebuie evitat in masura posibilului) se va observa ca suprapunerea lor sa se faca pe o linie cat mai putin perceptibila. Sub fata de masa se intinde, de obicei, un molton gros, care permite o mai buna fixare a tacamurilor si, totodata, fereste masa de pete.

ˇ        In ultimul timp, se folosesc in mod curent fete mici de masa, individuale, facute dintr-o panza fina, de obicei cu broderie, din pai sau rafie in diferite culori. Fetele de masa individuale se folosesc numai cand gazda dispune de o masa din lemn de calitate superioara si perfect lustruita.

ˇ        Servetelele se aranjeaza in diferite forme, pliate in forma dreptunghiulara sau triunghiulara, fie direct pe farfurie, fie la stanga acesteia. Cel mai practic este aranjarea lui in forma triunghiulara, cu varful in sus, la stanga farfuriei, astfel incat sa mascheze feliile de paine sau chifle.

ˇ        Tacamurile folosite la o masa oficiala trebuie sa fie de calitate buna, de preferinta din argint sau argintarie. Gazda are obligatia sa le controleze inaintea fiecarei mese, spre a se incredinta ca sunt curate si in buna stare. Nu este nimic mai neplacut decat ca, in timpul unei mese, vreunui invitat  sa-i cada, de exemplu, manerul cutitului sau ca acesta sa nu taie. De regula, fiecare fel de mancare se mananca cu tacam separat. De aceea si tacamurile se aranjeaza in ordinea servirii meniului, in jurul farfuriei. Iata, de exemplu, aranjamentul pentru un dineu:

-    la dreapta farfuriei: lingura de supa, cutitul de peste, cutitul de carne;

-    la stanga farfuriei: furculita de peste si cea de carne;

-   in fata paharelor: furculita, cutitul si lingurita de desert.

-    lamele cutitelor vor fi intotdeauna indreptate spre farfurie.

ˇ        Paharele se aranjeaza in fata farfuriei, drept, oblic sau in semicerc, numarul lor depinzand de cel al bauturilor servite; fiecare fel de vin se bea dintr-un pahar separat. La un dineu, de exemplu, la care se vor servi doua feluri de vin si sampanie se vor pune patru pahare, cel mai mare fiind pentru apa. Daca aperitivul se serveste direct la masa, se pune in plus paharelul de tuica (sau alta bautura)care, de obicei, se umple inainte de asezarea oaspetilor la masa. Paharele de lichior sau coniac se pun pe masa odata cu cafeaua sau putin mai inainte.

ˇ        Masa se aranjeaza, de obicei, cu flori, pe mijloc, intre cele doua randuri de tacamuri. Ornamentul cel mai practic consta intr-un aranjament de diferite flori cu tijele taiate scurt, puse intr-o vaza joasa, astfel incat oaspetii plasati fata in fata sa se poata vedea cu usurinta. Ca ornament mai pot servi fructierele pe care se aranjeaza fructe de sezon, bomboniere, precum si diferite bibelouri de calitate superioara. Buchete mai mari de flori se pot pune in vaze speciale pe mobilele din jur.

ˇ        Ca piese accesorii, la o masa mai pot fi aranjate: servicii pentru sare, piper, mustar sau alte diverse condimente, scrumiere etc. In cazul cand la masa se serveste peste sau fructe care necesita folosirea degetelor pentru scoaterea oaselor, respectiv a samburilor, se obisnuieste ca in dreptul fiecarui invitat sa se puna cate un bol cu apa, in care oaspetii isi vor putea clati degetele. In apa se pot pune petale de flori, felii de lamaie.³

Concluzii

In concluzie, atat tinuta cat si modul cum ne comportam la mese sunt foarte imporatnte deoarece ne descriu, fara a folosi cuvinte, personaliatatea si gradul de cultura pe care le avem.

Acest lucru este valabil atat in cazul femeilor cat si in cauzul barbatilor ,indiferent de varsta sau pozitia sociala pe care o ocupa.

^{3. Armes Nicolae , ABC-ul comportarii civilizate , Ed. Cers , Buc. , 1990}

BIBLIOGRAFIE

1) Armes Nicolae , ABC-ul comportarii civilizate , Ed. Cers , Buc. , 1990

2) Baldrige , Letitia , Codul Manierelor in Afaceri , Copy-Printa SRL , Buc. , 1993

3) Dragulanescu , Margareta , Totul despre job , Buc , 1994

G.Alina , Buna cuviinta , prelucrare dupa contesa de Gence , D-na Raymond , Baronesa de Stafe. B.P.T. , Buc. 1934

5) Munteanu Delia , Politetea si buna cuviinta , Ed. Ramida , Buc. , 1992

6) *** Arta de a vorbi in societate si in diferite ocazii, principii oratorice , Buc., Ed. Alcalay , 1943