Procesul bologna si influenta lui asupra cresterii competitivitatii absolventului pe piata muncii, inclusiv cea militara

PROCESUL BOLOGNA SI INFLUENTA LUI ASUPRA CRESTERII COMPETITIVITATII ABSOLVENTULUI PE PIATA MUNCII, INCLUSIV CEA MILITARA.

Abstract

The Bologna Process dates back to the Bologna Declaration, whose groundwork had been laid a year before by the Sorbonne Declaration. Its underlying goal is the implementation of an overarching framework of qualifications in the European Higher Education area through a three cycle education system (bachelor, master, doctorate) based on generic descriptors for each cycle and credit ranges in the first and second cycles. Thus, its ultimate aim is to facilitate students’, graduates’, teachers’, researchers’ mobility by creating opportunities for personal growth, developing the international cooperation between individuals and institutions, and enhancing the quality of higher education and research. Hence, this article is focused on the direct consequences of the Bologna Process upon the performance and competitiveness of graduates in general, and military graduates in particular on labour market.

Unul dintre cele mai importante momente in evolutia invatamantului superior european, deci si al celui romanesc, a fost fara indoiala cel consumat la Bologna , la 19 iunie 1999, in urma caruia a fost lansata cunoscuta Declaratie, care marcheaza debutul celor mai profunde modificari in evolutia actului educational (comparabile cu cele ale lui Comenius , raportate bineinteles la epoca acestuia, respective secolul al-XVII-lea), cunoscut drept Procesul de la Bologna. Acesta a inceput odata cu amintita Declaratie, semnata de 29 tari, formulata la un an dupa Declaratia de la Sorbona si are drept principale obiective : adoptarea unui sistem unitar de diplome si a unui sistem de invatamant cu doua cicluri principale (studii universitare de licenta si post-licenta: master si/sau doctorat), stabilirea unui sistem de credite ca mijloc potrivit pentru extinderea mobilitatii studentilor; promovarea mobilitatii studentilor, profesorilor, cercetatorilor si personalului administrativ prin 'depasirea obstacolelor' ce impiedica libera circulatie, a cooperarii europene in asigurarea calitatii, precum si a dimensiunilor europene necesare pentru invatamantul superior.

Romania a semnat Declaratia de la Bologna in 1999 , angajandu-se astfel sa includa obiectivele stabilite in prioritatile invatamantului superior romanesc.

La urmatoarea conferinta care a avut loc la Praga pe data de 19 mai 2001, numarul obiectivelor a crescut de la 6 la 9, iar statele semnatare si-au reafirmat obligatiunile de a forma Spatiul European al invatamantului superior pana in 2010.

Pe data de 19 septembrie 2003, ministrii responsabili pentru invatamantul superior din 33 de tari ale Europei s-au intalnit la Berlin cu scopul de a analiza progresele obtinute in domeniu si de a stabili prioritatile si noile obiective pentru anii urmatori cu scopul de a accelera formarea Spatiului european al invatamantului superior. La Berlin, ministrii au stabilit necesitatea ca Spatiul European al invatamantului superior sa beneficieze de sinergiile cu Spatiul European al cercetarii, consolidand astfel o Europa bazata pe cunoastere. Scopul acestei actiuni este de a pastra bogatia culturala si diversitatea lingvistica a Europei, precum si de a educa potentialul de inovatie, de dezvoltare economica si sociala prin cooperarea intre institutiile europene de invatamant superior. Conferinta ministrilor de la Bergen[5] din 2005, a adus pe agenda ministrilor europeni pentru invatamant superior implementarea cadrelor nationale pentru calificari, acordarea si recunoasterea diplomelor comune, inclusiv la nivel doctoral si crearea de oportunitati pentru trasee educationale flexibile in invatamantul superior, inclusiv prin proceduri de recunoastere a invatarii anterioare.

In mai 2007, ministrii prezenti la Londra au luat in discutie caracteristicile Spatiului european al invatamantului superior, stabilind ca prioritati pentru urmatorii doi ani: mobilitatile, dimensiunea sociala, culegerea de date statistice si conceptul de 'Employability'[6] al diplomelor.

In 28 si 29 aprilie 2009, ministerele responsabile cu educatia superioara din 46 de tari semnatare ale Procesului Bologna s-au intalnit la Leuven[7] si Louvain-la-Neuve pentru a stabili prioritatile pentru Spatiul European al Invatamantului Superior pana in 2020. Acestia au evidentiat in principal importanta invatamantului pe tot parcursul vietii, largirea accesului la educatie si mobilitatea. Pana in anul 2020 cel putin 20% dintre absolventii din Spatiul European al Invatmantului Superior trebuie sa fi studiat sau sa fi participat la un program de formare in strainatate.

In urma desfasurarii acestor importante intalniri, s-au elaborate documente care sintetizeaza problematica lor, precum si principalele cai de urmat, pana la viitorul meeting, pe care le enumeram :

Declaratie comuna a Ministrilor Educatiei din Europa ,
convenita la Bologna, 19 iunie 1999

Comunicatul Ministrilor Europeni responsabili cu invatamantul superior , Praga, 19 mai 2001

Comunicat al Conferintei Ministrilor responsabili pentru invatamantul superior  , Berlin, 19 septembrie 2003

Comunicat al Conferintei Ministrilor Europeni responsabili cu Invatamantul Superior, Bergen, 19-20 mai 2005

Comunicatul de la Londra , Londra, 18 mai 2007

Comunicatul Conferintei Ministrilor Europeni responsabili cu Invatamantul Superior, Leuven/Louvain-la-Neuve, 28 – 29 aprilie 2009

Asa cum rezulta din simpla lor enumerare, conferintele privind Procesul Bologna, au avut loc odata la doi ani, perioada considerata semnificativa pentru acumlarea de noi elemente care, dupa ce sunt analizate, devin parametric ai continuarii procesului. La Conferinta de la Leuven, s-a stabilit ca intervalul dintre doua meetinguri sa fie de trei ani. Articolul 29 din Declaratia de la LEUVEN, prevede : „Urmatoarea sedinta ordinara a Conferintei ministeriale va fi gazduita de Romania in Bucuresti, in aprilie 2012. Urmatoarele Conferinte ministeriale vor avea loc in 2015, 2018 si 2020.” Desfasurarea in Romania a viitorului summit, reprezinta recunoasterea rezultatelor deosebite obtinute de tara nostra in implementarea Procesului Bologna.

Sesizam ca numarul tarilor semnatare a crescut in zece ani, de la 29 la 46 si facem sublinierea ca Romania a fost in primele 29, care au semnat Declaratia in 1999, la Bologna.         Este remarcabil faptul ca la fiecare summit, Romania a prezentat rapoarte detaliate asupra stadiului Procesului Bologna in tara noastra si pentru argumentare, prezentam in Anexa 1, un extras din Raportul de la Leuven, din 1999.

Cunoastem cu totii stradaniile diferitelor factori de decizie de a elabora noi reglementari pentru continua imbunatatire a educatiei in Romania si in context, dorim sa insistam ca ele sunt concordante cu hotararile luate la intalnirile vizand Procesul Bologna si pentru a-i da afirmatiei noastre credibilitate, prezentam in Anexa 2, Declaratia de la Leuven.

Pentru a onora realizarile actiunilor comune si contributia sa la cresterea calitatii si diversitatii invatamantului superior, o Conferinta ministeriala aniversara va avea loc si va fi co-gazduita de Ungaria si Austria, in perioada 11-12 martie 2010, la Budapesta si Viena[9]. Ministrii responsabili de invatamantul superior din Austria si Ungaria i-au invitat pe colegii lor din 46 de tari participante la Procesul Bologna - la momentul prevazut initial pentru infiintarea Spatiului European al Invatamantului Superior - sa revizuiasca si sa evalueze progresele inregistrate in directia realizarilor acestui parteneriat unic. In traditia onorata in timp a Procesului Bologna, actorii interesati vor participa la Conferinta, ca parte a delegatiilor oficiale, si vor evalua rezultatele eforturilor comune impreuna cu ministrii.

Nu putem incheia comunicarea noastra, fara a evidentia unele rezultate practice obtinute in doua tari semnatare inca din 1999, respectiv Romania si Franta.

Astfel, in Romania, aproximativ 30.000 de educatori si invatatori din invatamantul primar si prescolar, absolventi ai ciclului Bologna I (invatamant superior) vor beneficia de o crestere salariala cuprinsa in medie intre 13-14% incepand din data de 1 ianuarie 2010, potrivit unui ordin de ministru.

In Franta, asa cum am mai aratat intr-o precedenta comunicare stiintifica , in ultima perioada se sesizeaza un ton optimist privind viitorul absolventilor, mizandu-se pe mai buna lor pregatire in urma aplicarii Procesului Bologna, despre care sunt exprimate, dominant urmatoarele opinii (pe care le voi prezenta si in limba franceza, pentru sesizarea fidelitatii traducerii):

«  La France a introduit le processus de Bologne avec les vagues de contractualisées successive a partir de la rentrée 2003. En 2007 les premières universités contractualisées sont évaluées et un premier bilan peut être dressé »[12] .

„Franta a introdus procesul de la Bologna treptat, in etape succesive incepand cu anul 2003. In 2007, primele universitati care au pus in practica acest proces, au fost evaluate si s-a facut un bilant.”

« En France, un Rapport de l’Inspection Générale de l’Administration de l’Education Nationale et de la Recherche (2005) 5 montre des progrès réels dans la mise œuvre de cette réforme malgré des disfonctionnements liés a la « formation » au processus de Bologne des responsables pédagogiques et au couts engendres. Une recherche qualitative menée par S. Mignot-Gérard et C. Musselin (2005) montre que les universitaires se sont appropriés cette réforme en innovant. »[13]

„In Franta, un raport al Inspectoratului General al Administrarii Educatiei Nationale si al Cercetarii (2005) arata progrese reale in ceea ce priveste punerea in aplicare a acestei reforme in ciuda tuturor disfunctionalitatilor legate de pregatirea responsabililor pedagogi ce se ocupa de procesul de la Bologna precum si de costurile implicate. Un studiu calitativ condus de S. Mignot-Gérard et C. Musselin (2005), arata ca universitarii si-au insusit aceasta reforma aducand noutati in domeniu.”

Coroborand cresterea nivelului de pregatire al absolventilor, in urmatorii ani, ca o consecinta fireasca a aplicarii Procesului Bologna, cu depasirea crizei, a carei prime semne sunt deja prezente in Franta, consideram ca perspectiva absorbtiei absolventilor pe piata muncii, este imbucuratoare. Pornind de la axioma ca piata muncii franceza poate fi un model si pentru cea din tara noastra, avem motive sa fim optimisti, cu atat mai mult cu cat extinderea pietii muncii este o realitate de necontestat si in pofida unor piedici, inerente perioadei de inceput a apartenentei la UE, romanii, intre care si multi tineri, sunt prezenti intr-un numar semnificativ pe piata muncii europeana si chiar in afara acesteia.

Fara a mai aduce si alte argumente, credem ca rezulta cu suficienta consistenta, ca prin Procesul Bologna, se creaza premizele unor performante notabile in invatamantul nostru universitar, care asigura nemjlocit cresterea competitivitatii absolventului pe piata extinsa a muncii europene, inclusiv cea militara, careia i se adauga si zonele de actiune ale NATO.

BIBLIOGRAFIE

1. Declaratia de la Bologna, 19 iunie 1999

2. Declaratia de la Sorbona, 25 mai 1998

REFERAT: Modul - asistenta Sociala - manualul utilizatorului REFERAT: Notiunea de asistenta sociala

3.Declaratie comuna a Ministrilor Educatiei din Europa ,
4. Convenita la Bologna, 19 iunie 1999

5. Comunicatul Ministrilor Europeni responsabili cu invatamantul superior , Praga, 19 mai 2001

6. Comunicat al Conferintei Ministrilor responsabili pentru invatamantul superior  , Berlin, 19 septembrie 2003

7.Comunicat al Conferintei Ministrilor Europeni Responsabili cu Invatamantul Superior, Bergen, 19-20 Mai 2005

8. Comunicatul de la Londra , Londra, 18 mai 2007

Comunicatul Conferintei Ministrilor Europeni Responsabili cu Invatamantul Superior, Leuven/Louvain-la-Neuve, 28 – 29 Aprilie 2009

9. https://www.edu.ro/index.php/articles/c788/

10. Ronald W. McQuaid and Colin Lindsay, The Concept of Employability

Employment Research Institute, Napier University, Edinburgh, EH14 IDJ, Scotland, UK,

11. https://www.bologna.ro/

12. HotNews.ro , Marti, 9 februarie 2010,

13.Sesiunea de comunicari stiintifice din noiembrie 2009, a Departamentului Regional de Studii pentru Managementul Resurselor de Aparare Brasov

14. 204 Revue de l'IRES n_ 31 - 1999/215.https://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_16166/Dosar-Romania-si-reforma-europeana-in-educatie-de-la-Bologna-la-Leuven.html

Anexa 1

Reforma educatiei in Romania[14] (Extras)

Romania este participanta la Procesul Bologna inca de la momentul lansarii sale in 1999. De atunci si pana in prezent a fost adoptat un cadru legislativ complex pentru ca sistemul de educatie sa se alinieze la cerintele diverselor initiative la nivel european, pentru a creste mobilitatea studentilor, a sanselor lor pe piata muncii, pentru a reduce numarul de specializari universitare si pentru a creste participarea la programele de masterat si doctorale.

Romania se confrunta pe de o parte cu niveluri scazute de participare la educatie, la toate nivelurile, in special in zonele rurale, iar pe de alta parte cu incapacitatea structurilor de educatie si de angajare de a se adapta rapid la nevoile in schimbare ale pietei muncii, de aceea initiativele pentru o reforma profunda in domeniul educatiei sunt binevenite. Mai mult, conform statisticilor demografice disponibile, populatia de varsta scolara va inregistra o scadere de aproximativ 20% in perioada 2005-2013, de aceea restructurarea retelei scolare si a managementului resurselor umane din educatie si formare profesionala sunt conditii necesare pentru obtinerea unui sistem educational de calitate.

Obiectivele Strategiei de la Lisabona in domeniul educatiei se pot atinge prin cresterea participarii la educatia pe tot parcursul vietii, la educatie superioara si prin intarirea capacitatii sistemelor educational si de formare de a oferi competentele cerute pe piata muncii.

Reforma structurii invatamantului superior din Romania, care se desfasoara in prezent, vizeaza cresterea mobilitatii studentilor, cresterea sanselor lor pe piata muncii, reducerea numarului de specializari universitare si cresterea participarii la programele de masterat si doctorale.

Pachetul legislativ adoptat in domeniul educatiei aduce universitatile romanesti mai aproape de Spatiul European al Invatamantului Superior.

In anul 2004 s-a adoptat Legea nr. 288 cu privire la organizarea invatamantului superior pe 3 cicluri (licente, master, doctorat). Incepand cu anul universitar 2005-2006 a demarat efectiv organizarea invatamaantului superior pe cele 3 cicluri de studii. La acest moment sunt adoptate prin hotarari ale guvernului elementele de cadru metodologic si principial privind organizarea studiilor universitare de masterat si de doctorat. In anul 2008 a absolvit prima promotie de studenti ai ciclului de studii de licenta in conformitate cu principiile Procesului Bologna, iar incepand cu anul universitar 2008-2009 au dat admitere primii candidati la ciclul de studii de masterat ca studii universitare.

Prin HG 1175/2006 s-a adoptat o noua structura a primului ciclu (de licenta) pe domenii de studiu, in concordanta cu principiile Procesului Bologna. Decizia cuprinde 15 domenii generale de studiu si specializarile corespunzatoare si se aplica tuturor institutiilor de invatamant superior de stat si particulare. Reducerea numarului domeniilor de studiu permite o mai buna coordonare intre oferta de programe de studii a institutiilor de invatamant superior romanesti si cea specifica sistemelor de invatamant superior din viitorul SEIS.

O.M.Ed.C. 3235/2005 privind organizarea ciclului de studii universitare de licenta garanteaza ca reforma din curricula programelor primului ciclu in acelasi domeniu de studii include definirea limpede a cunostintelor si abilitatilor dobandite de absolvent, diferite de cele dobandite prin ciclurile masterale si doctorale.

HG 404/2006, privind organizarea masteratelor, si HG 567/2005, care defineste obiectivul principal al programelor doctorale, constituie cadrul legislativ care defineste structurile ciclului doi si trei.

Dupa intrunirea de la Bergen, in invatamantul superior romanesc s-a acordat o atentie speciala dezvoltarii programelor post-doctorale. Aceste programe de cercetare avansata cu o durata de doi ani au fost introduse prin O.M.Ed.C. 3861/2005. Activitatile specifice acestor programe sunt cercetarea fundamentala si avansata, mobilitatea, dezvoltarea infrastructurii programelor de cercetare si de management.

O.M.Ed.C. 3617/16.03.2005 generalizeaza aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile (European Credit Transfer and Accumulation System – ECTS) in universitatile romanesti. ECTS a fost introdus in 1998, dar era folosit mai ales pentru schemele de mobilitate cu partenerii straini. Acest nou Ordin stipuleaza folosirea generala a ECTS, care stimuleaza studentii in mobilitatea lor in cadrul aceleiasi institutii de invatamant superior si/sau intre programele oferite de diferite universitati romanesti, in mod similar cu libertatea de miscare promovata de ECTS dincolo de hotare.

O.M.Ed.C. 4868/2006 privind introducerea Suplimentului la diploma pentru a certifica absolvirea unui ciclu de studii, stipuleaza ca, incepand din anul universitar 2005-2006, toate institutiile de invatamant superior trebuie sa elibereze, gratuit, Suplimentul la diploma.

Una dintre principalele realizari ale invatamantului superior din Romania, a fost adoptarea Legii 87/2006 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei. Aceasta lege abordeaza asigurarea calitatii in mod trans-sectorial, vizand toate organizatiile furnizoare de educatie care opereaza pe teritoriul Romaniei.

Legea prevede si crearea Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior, o institutie de stat independenta cu competente de acreditare, evaluare academica si asigurare a calitatii.

Universitatile si-au elaborat propunerile privind programele de studii universitare de masterat de tip nou, si-au creat institutii organizatoare de doctorat si le-au inaintat catre Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior spre evaluare si autorizare. Totodata, a fost demarat si se afla in studiu avansat procesul de adoptare a cadrului national al calificarilor obtinute in invatamantul universitar.

Pana acum, Romania s-a implicat activ in initiativele Uniunii Europene de a aduce sistemele educationale si de formare mai aproape unele de altele, iar intalnirea din aprilie de la Leuven si Louvain-la-Neuve consituie un nou punct de referinta pentru Romania, intrucat raportul prezentat de tara noastra la conferinta ministeriala va marca evolutiile inregistrate in ultimii doi ani in domeniul educatiei si formarii.

Anexa 2

Comunicatul Conferintei Ministrilor din Europa responsabili pentru invatamant superior, Leuven si Louvain-la-Neuve, 28-29 aprilie 2009 [15] (Extras)
Noi, ministrii responsabili pentru invatamant superior din cele 46 tari ale Procesului Bologna, ne-am convocat in Leuven / Louvain-la-Neuve, Belgia, pe 28 si 29 aprilie 2009, pentru a examena realizarile in cadrul Procesului Bologna si stabili prioritati pentru Spatiul European al Invatamantului Superior (EHEA) in urmatorul deceniu.

Preambul
1. In zece ani pana la 2020, invatamantul superior european urmeaza sa contribuie esential la realizarea unei Europe a cunoasterii, care este extrem de creativa si inovativa. Confruntand cu provocarea imbatranirii populatiei, Europa poate realiza acest obiectiv doar daca dezvolta la maximum talente si capacitati ale tuturor cetatenilor sai si ii angajeaza in procesul de invatare continua („pe parcursul intregii vieti”), precum si in extinderea participarii in invatamantul superior.

2. Invatamantul superior european, de asemenea, se confrunta cu cea mai mare provocare, urmare aparitiei noilor oportunitati de globalizare si de dezvoltare tehnologica prezenta a furnizorilor noi, contingentului studios nou si tipurilor noi de invatare. Invatarea centrata pe elev si mobilitatea vor ajuta studentilor sa dezvolte competentele de care au nevoie pe piata muncii si vor contribui ca acestea sa devina cetateni activi si responsabili.
3. Societatile noastre se confrunta in prezent cu consecintele unei crize financiare si economice globale. Pentru a redresa si dezvolta durabil economia existenta, invatamantul superior european, dinamic si flexibil, va conta pe inovarea bazata pe integrare intre educatie si cercetare la toate nivelurile. Recunoastem ca invatamantul superior joaca un rol cheie in confruntarea cu provocarile curente si promovarea dezvoltarii culturale si sociale a societatilor noastre. Prin urmare, consideram ca cea mai mare prioritate consta in investitii publice in invatamantul superior.
4. Sustinem integral obiectivele Spatiului European al Invatamantului Superior, care este spatiul unde invatamantul superior este o responsabilitate publica, si unde toate institutiile de invatamant superior raspund nevoilor extinse ale societatii prin diversitatea misiunilor sale. Scopul este de a asigura institutiile de invatamant superior cu resursele necesare pentru continuarea indeplinirii intregii game de scopuri, cum ar fi pregatirea studentilor pentru viata ca cetateni activi intr-o societate democratica; pregatirea studentilor pentru cariera si dezvoltarea lor personala; crearea si mentinerea unei largi si avansate baze de cunostinte si stimularea cercetarii si inovatiei. Reformare curenta a sistemelor si politicilor in invatamantul superior va continua sa fie ferm incorporata in valorile europene de autonomie institutionala, libertate academica si echitate sociala, si va necesita participarea deplina a studentilor si a cadrelor didactice.

 ..
II. Studiu pentru viitor: prioritatile in invatamant superior pentru urmatorul deceniu

8. Optand pentru excelenta in toate aspectele invatamantului superior, ne adresam la provocarile unei ere noi. Acest lucru necesita o concentrare permanenta pe calitate. Mai mult decat atat, sustinerea diversitatii sistemelor noastre de invatamant, a politicilor publice vor recunoaste valoarea diferitor misiuni ale invatamantului superior, de la invatamant si cercetare pana la servicii comunitare precum si angajamentul in coeziune sociala si dezvoltare culturala. Toti studenti si cadrele didactice din institutiile de invatamant superior vor trebui sa fie echipati pentru a corespunde cerintelor tranzitorii ale societatii ce evolutioneaza extrem de rapid.

• Invatarea continua („pe parcursul intregii vieti”)

10. Extinderea participarii, de asemenea, urmeaza sa fie realizata prin intermediul invatarii pe parcursul intregii vieti, ca parte integranta a sistemelor noastre de invatamant. Invatarea continua este conditionata de principiul responsabilitatii publice. Accesibilitate, calitatea prestarii si transparenta informatiilor trebuie sa fie asigurate. Invatarea continua implica obtinerea calificarilor, extinderea cunostintelor si a intelegerii, obtinerea unor noi abilitati si competente sau crestere personala. Invatarea continua presupune ca calificarile pot fi obtinute prin cai flexibile de invatare, inclusiv studii cu frecventa redusa, precum si trasee de studii bazate pe munca individuala (practica).

11. Implementarea politicilor de invatare continua necesita stabilirea parteneriatelor stranse intre autoritatile publice, institutiile de invatamant superior, studenti, angajatori si salariati. Carta Universitatilor Europene privind invatarea continua elaborata de catre European University Association ofera o introducere utila pentru definirea unor astfel de parteneriate. Politicile de succes privind invatarea continua vor include principiile si procedurile de baza de recunoastere a studiilor anterioare, pe baza rezultatelor, indiferent daca cunostintele, aptitudinile si competentele au fost capatate prin cai de studii formale, non-formale sau informale. Invatarea continua va fi promovata de catre structurile organizatorice si de finantare adecvate. Invatarea continua incurajata de politicile nationale ar trebui sa fie caracteristica practicii institutiilor de invatamant superior.
12. Dezvoltarea Cadrelor Nationale ale Calificarilor este un pas important in implementarea invatarii continue. Scopul nostru este sa le implementam si pregatim pentru autocertificare conform Cadrului General al Calificarilor pentru Spatiul European al Invatamantului Superior pana in 2012. Acest lucru va necesita coordonare continua la nivelul Spatiului European al Invatamantului Superior si Cadrului European al Calificarilor pentru invatare continua. In contextul national, Calificarile intermediare in cadrul primului ciclu pot servi drept mijloc de a extinde accesul la invatamant superior.
• Angajarea pe piata muncii

13. In situatia cand piata muncii din ce in ce mai mult se bazeaza pe nivele mai inalte de calificare si competente transversale, invatamantul superior ar trebui sa ofere studentilor cunostinte, aptitudini si competente avansate de care au nevoie pe parcursul intregii lor vieti profesionale. Angajarea pe piata muncii imputerniceste pe indivizi sa profite pe deplin de oportunitatile existente pe piata. Scopul nostru este de a spori nivelul de calificare initiala, precum si de a mentine si reinnoi contingentul fortei de munca calificata, prin o colaborare intensa intre guverne, institutiile de invatamant superior, partenerii sociali si studenti. Acest lucru va permite institutiilor de a fi mai receptive la nevoile angajatorilor si angajatilor - de a intelege mai bine perspectiva in invatamant. Institutiile de invatamant superior, impreuna cu guvernele, agentiile guvernamentale si angajatorii, vor imbunatati furnizarea, accesibilitatea si calitatea serviciilor de ghidare in cariera a studentilor si absolventilor si ocupare pe piata muncii. Incurajam plasamente la serviciu integrate in programe de studii, precum si invatare la locul de munca.
• Invatare centrata pe student si misiunea de predare in invatamantul superior
14. Reafirmam importanta pe care o are misiunea de predare in institutiile de invatamant superior si necesitatea sa continuam reformarea curriculara orientata spre dezvoltarea rezultatelor invatarii. Invatarea centrata pe student presupune abilitarea indivizilor studiosi, noi abordari ale predarii si invatarii, sprijin si structuri de orientare eficace si un curriculum centrat pe student in toate cele trei cicluri. Reforma curriculara, astfel, va fi un proces continuu, care sa conduca la o inalta calitate, cai educationale flexibile si mai mult adaptate la individ. Cadre universitare, in stransa cooperare cu reprezentantii studentilor si ai angajatorilor, vor continua sa dezvolte rezultatele procesului de invatare si punctele de referinta internationale pentru un numar sporit de domenii.
• Educatie, cercetare si inovatie

15. Invatamant superior trebuie sa se bazeze la toate nivelurile pe cercetare si dezvoltare artistica, astfel, promovand inovatie si creativitate in societate. Recunoastem potentialul programelor de invatamant superior, inclusiv al celor bazate pe stiinte aplicate, pentru a promova inovatia. Ca rezultat, numarul de persoane cu competente de cercetare ar trebui sa creasca. Programele de doctorat ar trebui sa ofere o cercetare disciplinara de inalta calitate si din ce in ce mai mult sa fie completate de programe inter-disciplinare si inter-sectoriale. Mai mult decat atat, autoritatile publice si institutii de invatamant superior vor spori atractivitatea activitatii de cercetare la treptele initiale.

• Deschiderea internationala

16. Facem un apel catre institutiile de invatamant superior europene sa continue sa internationalizeze activitatile lor si sa se angajeze intr-o colaborare la nivel global pentru o dezvoltare durabila. Atractivitatea si caracterul deschis al invatamantului superior european vor fi evidentiate prin actiuni comune europene. Concurenta la nivel mondial va fi completata de dialogul politic imbunatatit si cooperarea bazata de parteneriat cu alte regiuni ale lumii, in special prin organizarea Forumurilor Procesului Bologna la nivel politic, ce implic o gama larga de parti interesate.
17. Educatia transnationala ar trebui sa fie reglementata de Standardele si Ghiduri Europene pentru Asigurare a Calitatii, astfel cum se aplica in cadrul Spatiului European de Invatamant Superior si in conformitate cu Ghidul UNESCO / OCDE pentru Asigurarea Calitatii Transfrontaliere in Invatamant Superior.

29. Ne vom convoca din nou la Conferinta de Aniversare Bologna, gazduita in comun de Austria si Ungaria, in Budapesta si Viena, la 11-12 martie 2010. Urmatoarea sedinta ordinara a Conferintei ministeriale va fi gazduita de Romania in Bucuresti, in aprilie 2012. Urmatoarele Conferinte ministeriale vor avea loc in 2015, 2018 si 2020.