Concepte fundamentale in psihologia muncii

Concepte fundamentale in psihologia muncii

Initial preocuparile de cercetare psihologica a muncii au fost cunoscute sub numele de psihotehnica sau psihologie aplicata care si-au concentrat eforturile in jurul a doua mari teme:

orientarea profesionala - ulterior studiile asupra psihologiei muncii au inceput sa se constituie intr-un camp autonom. Lucrarile de inceput au fost elaborate de  H. Munsterberg in anii 1913, 1914 care a publicat doua lucrari: Psihologia si eficienta industriala si Fundamente ale psihotehnicii. Pornind de la ideea ca diferite miscari, actiuni, operatii de munca prezinta solicitari psihologice diferite, pentru a stabili gradul de prezenta si dezvoltare a diferitelor aptitudini, au fost inventate si introduse o serie de teste, dispozitive si aparate psihotehnice. Initiatorii acestei inovatii, la indemnul lui H. Munsterberg si J.M. Lahy, au fost : F. Baumgarten, G. Benett, R. Bourdon, H. Ebbinghaus, W. Moede, H. Pieron etc.

Ulterior au aparut probleme legate de: orientarea si selectia profesionala, oboseala si accidentele de munca, mutatiile sistemului om – masina, mediu industrial ceea ce a determinat orientarea interesului si a atentiei catre aspecte ale psihologiei muncii.

Munca reprezinta totalitatea manifestarilor umane constiente, mentale si/ operationale, prin care omul actioneaza asupra mediului, asupra lui insusi si a celorlalti oameni in vederea satisfacerii trebuintelor, intereselor, aspiratiilor, realizarii unor scopuri etc.

Activitatea profesionala este o manifestare utila, o modalitate actionala de baza, desfasurata intr-unul din sectoarele existentei sociale (industrie, transporturi, comert), care asigura sursa principala de venit necesara existentei. Activitatea profesionala nu presupune in mod obligatoriu o calificare profesionala, ea poate sa nu fie organizata si poate sa se desfasoare fara caracter permanent.

Ocupatia este o activitate profesionala sau extraprofesionala caracterizata prin modalitati actionale bine definite. Ea poate avea caracter tranzitoriu sau permanent. Nu presupune calificare profesionala putand fi insusita prin experienta. Nu constituie o sursa permanenta de venit.

Meseria este o activitate mai mult cu caracter practic care nu necesita in mod obligatoriu

calificare superioara.

Profesiunea este o activitate profesionala cu implicatii teoretice necesitand o calificare superioara. Este o activitate profesionala permanenta care presupune pregatire profesionala adecvata, practicarea ei pe intreg parcursul vietii active implicand munca intentionata si organizata. Practicarea unei profesiuni constituie principala sursa de venit si ofera posibilitatea realizarii persoanei pe plan profesional si social.

Psihologia muncii in Romania

Angajatorul are obligatia sa notifice in scris sindicatului sau, dupa caz, reprezentantilor salariatilor intentia de concediere colectiva, cu cel putin 45 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere.

Notificarea intentiei de concediere colectiva se face sub forma unui proiect de concediere colectiva, care trebuie sa cuprinda obligatoriu cel putin urmatoarele elemente:

a)     numarul total si categoriile de salariati;

b)     motivele care determina concedierea;

c)      numarul si categoriile de salariati care vor fi afectati de concediere;

d)     criteriile avute in vedere, potrivit legii si/sau contractelor colective de munca, pentru stabilirea ordinii de prioritate la concediere;

e)     masurile avute in vedere pentru limitarea numarului concedierilor;

f)      masurile pentru atenuarea consecintelor concedierii si compensatiile ce urmeaza sa fie acordate salariatilor supusi concedierii, conform dispozitiilor legale si contractului colectiv de munca aplicabil;

g)     data de la care sau perioada in care vor avea loc concedierile;

h)     termenul inauntrul caruia sindicatul sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot face propuneri pentru evitarea ori diminuarea numarului salariatilor concediati.

Angajatorul are obligatia sa notifice proiectul de concediere Inspectoratului Terit

In Romania dupa primul razboi mondial, au inceput sa apara studii de psihologie a muncii si sau infiintat laboratoare psihotehnice, pentru selectie si orientare profesionala.

J. M. Lahy, specialist francez care a utilizat teste in selectia profesionala, este cel care a infiintat in anii 1930 in Romania, un laborator de psihotehnica. J. M. Lahy a studiat si aspecte referitoare la cauzele si efectele oboselii, elemente ale adaptarii masinii la om ceea ce va constitui mai tarziu obiectul psihologiei ingineresti si ergonomiei.

La Bucuresti se infiinteaza in 1930 sectia de psihotehnica a Laboratorului de Psihologie de la Universitate si se constituie, tot atunci, Societatea Psihotehnica Universitara care editeaza „Revista de Psihologie Experimentala”, sub directia lui C. Radulescu-Motru si M. Moldovan.

In Romania in perioada interbelica s-a dezvoltat o retea de 16 oficii de Orientare si Selectie Profesionala si cate un Institut de Psihotehnica la Bucuresti, Cluj-Napoca si Iasi. Dintre reprezentanti ii amintim in Bucuresti pe C. Radulescu Motru, I. M. Nestor, Ghe. Zapan, G. C. Bontila si la Cluj pe Fl. Stefanescu Goanga, N. Margineanu, Al. Rosca, M. Peteanu, D. Salade. In general, mai toate cercetarile de psihologie a muncii efectuate in Romania in perioada interbelica priveau selectia si orientarea profesionala si se incadrau in limitele psihotehnicii.

Dupa anii 1950, o data cu raspandirea mecanizarii si introducerea automatizarii in industrie, s-au schimbat punctele de vedere asupra psihologiei muncii. Au aparut probleme noi legate de introducerea unor tehnologii moderne si de trecerea treptata la productia automatizata, in numeroase intreprinderi fiind initiate studii si cercetari ergonomice si de psihologie inginereasca. Perioada postbelica ii are ca reprezentanti in domeniu pe: T. Herseni, V. Ceausu, C. Zamfir. I .Holban, P. Pufan, Ghe. Iosif, M. Zlate etc.

In prezent se formeaza si se pregatesc specialisti in domeniul psihologiei muncii si organizationale la universitatile din Bucuresti, Timisoara, Cluj si Iasi, aici functionand si cursuri postuniversitare de masterat, iar la Bucuresti, Cluj si Iasi cursuri de doctorat in acest domeniu.