Evolutia Sistemului de Asistenta Sociala - factori de natura istorica, administrativa, legislativa, politica, economica

Factori de natura istorica, administrativa, legislativa, politica, economica

acte ale cancelariilor domnesti - hotarari, acte administrative, statute de breasla

influenta bizantina - institutii religioase

Bolnite construite in preajma manastirilor

practica a Occidentului European

comunitati religioase: spital, biserica, asezamant social, cimitir

boieri epitropi - se ocupau de beneficiarii asistentei sociale; existau institutii, servicii, prestatii si cadru organizatoric

printul era garantul legii (doctrina domnului - principele ideal)

dreptatea si justitia sociala functiona

toate activitatile de asistenta sociala ar trebui analizate in contextul istoric in care s-au dezvoltat, integrandu-le judecatii globale a vremurilor in care au existat

EXEMPLE

- sec. XVII - se acorda saracilor orasului o para pe zi din bugetul Visteriei

- sec.XVIII - scutirea de taxe si impozite pt. orbi, schiopi, ciungi fara familie si a celor care nu puteau sa se hraneasca (obicei specific domnilor luminati din Crestinatate)

1792, Mihail Sutu poruncea boierilor epitropi ai Cutiei Milelor

(institutie publica, un fel de buget al DGASPC) sa acorde cersetorilor cate un taler si jumatate pe luna bani de mancare - tara fiind cuprinsa de epidemie de ciuma.

n      Legea Protectiei Copilului (1775) - perioada fanariota cand plateam tribut la Inalta Poarta pentru a avea domni pamanteni

n      asezamintele, serviciile si prestatiile de asistenta sociala s-au dezvoltat in special in perioada despotilor luminati (Mavrocordat, Ghica, Ipsilanti) cand are loc si abolirea servajului (dependenta totala a taranului de stapanul feudal)

n      1775 - Departamentul Epitropiei Obstesti (institutie administrativa de utilitate publica, un fel de consiliu local)

n      Regulamentele Organice (1831-1832) din Valahia si Moldova - asistenta sociala a dobandit un caracter organizat

Perioada Domnitorilor

n      implicarea voievozilor in dezvoltarea operei de asistenta a saraciei (mizeriei)

n      institutii de asistenta sociala - construite si sustinute financiar de catre autoritati

n      voievozii crestini ai provinciilor romanesti erau conectati la ideile de protectie

n      sociala care circulau la acea vreme in intreaga Crestinatate (Europa)

n      alinierea  provinciilor romanești d.p.v. al politicilor sociale la tendintele europene

ale acelor vremuri

La sfarsitul feudalismului s-a resimtit nevoia la nivel european a unui sistem organizat de asistare a saracilor

n      sec. al XVI - masuri explicite in politica de asistenta a saracilor

controlul administrativ al saracilor si vagabonzilor

interzicerea cersitului in cazul cersetorilor valizi (inselatori, rai crestini)

- eliberarea autorizatilor (“carti de pace”) de cersit pentru cei invalizi

plasarea copiilor cersetori ca ucenici pentru a invata o meserie

ajutorul social era destinat saracilor bolnavi sau invalizi,

saracii valizi (care puteau sa munceasca) primeau ajutoare daca dovedeau ca muncesc iar salariul obtinut nu este suficient pentru intretinerea familiei

organizarea funeraliilor celor saraci

EXEMPLE:

n      un document din feudalism (1365) atesta crearea de catre Radu Negru (de la Afumati) langa Campulung,la Mataul de Jos, a unui sat special destinat adapostirii persoanelor aflate in situatie de dificultate (orbi, garbovi, schiopi, ologi) din zona respectiva.

n      referiri la acest sat intalnim si intr-un document din 1639 prin care Matei Basarab scuteste satul respectiv de obligatiile fata de domnie

Negru-Voda - caliciile (bresle sociale, asociatii cu functie sindicala), una la Campulung si alta la Bucuresti sub mlastina Dambovitei (langa dealul Mitropoliei) ce aveau in fruntea lor un staroste de calici

Erau sustinute din taxele vamale, taxele de divort si Cutia Milelor

In Bucuresti, gasim referiri si in sec. XIX (1828) la Podul Calicilor (zona Rahovei)

Mahalaua Caliciilor

n      Caliciile - rol de asanare a locului public; Domnul asigura locatia pentru constructia bordeelor si 10 lei pe luna din vama domneasca. Calicii erau colonizati de regula in Ulita Mare, o intersectie a mai multor drumuri dintr-un sat ca masura de integrare sociala dar si de limitare a cersetoriei fie ea si profesionista.

n      calici (misei) - saraci invalizi, bolnavi fara familie, oameni aflati la marginea societatii urbane, beneficiari ai milei publice (cersetori, leprosi)

Referat: Sociologia deviantei - asistenta Sociala Document online: Comunitatile urbane sarace

n      N. Iorga - mutilatii de razboi proveniti din luptele purtate in perioada lui Mihai Viteazul si care erau incredintati Bisericii pentru a fi ingrijiti - sec.XV

n      intrarea era conditionata de existenta unei boli (schiop, orb, ciung, fulgerat, olog, surd, gura stricata, beteag, gura putintea, nevolnic, stricat, cel ce are acea nevoie)

n      numarul membrilor difera de la 11 la 29  (11 in timpul lui Petru Rares)

n      aveau in fruntea lor un Staroste ales pe viata dintre ei si aprobat de Mitropolit

n      Vlad Tepes i-a inchis intr-o casa si le-a dat foc pentru ca se inmultisera prea mult. Se incaierau intre ei si devenisera delincventi

n      in Moldova, Stefan cel Mare incepe in 1480 marea opera de asistenta a mizeriei (saraciei) prin colonizarea calicilor. Acestia au primit din partea domnitorului anumite privilegii (servicii sociale)

n      Vlad Voevod (1524) saracii erau asistati la Curtea de Arges, primeau locuinta, hrana, imbracaminte si bani

n      - Protopopul de Bucuresti trebuia sa prezinte Vistieriei lista saracilor orasului care primeau zilnic si in mod individual cate o para

n      Spitalul-azil (“casa saracului”): institutie urbana destinata adapostirii saracilor infirmi sau bolnavi, unde stateau pana la sfarsitul vietii (“casa unde zac calicii si oamenii bolnavi”)

Ex. Fiul care-si trimitea tatal la spital era pedepsit ca un “ucigatoriu ce face ucidere grabnica” iar parintele ce-si trimitea fiul bolnav la spital era decazut din drepturile parintesti

n      1695 - primele doua mari institutii complexe de asistenta: manastirile-spital Coltea (foto) si Pantelimon care detineau “spitale” pentru saraci iar Coltea detinea si o scoala

n      saracii bolnavi primeau hrana si cazare, iar medicul era trimis periodic de catre domn pentru evaluare si interventii pe masura vremurilor respective

- ulterior (sec. XIX) a fost infiintat si asezamantul Filantropia (200 de paturi) care avea medic primar, medic chirurg si farmacist

- in 1832 gen. Kiseleff infiinteaza Eforia Spitalelor care unea d.p.v. administrativ cele trei asezaminte

Perioada moderna

n      organizare administrativa, institutii cu atributii de asistenta sociala, servicii sustinute de taxe si impozite, dezvoltarea unui cadru legislativ.

n      constructia moderna a sistemului de asistenta sociala favorizata si de alți factori negativi: cataclisme naturale, recolte proaste, lipsuri alimentare, epidemii de ciuma si holera, foamete, accidente climatice-invazii de lacuste, operatiuni militare.

n      prolifereaza criminalitatea, jaful si talhariile, furtul, haiducia – insecuritate sociala.

n      initiative domnesti materializate prin acte si hotarari ale

Curtii Domnesti:

interzicerea cersitului si vagabondajului,

obligativitatea muncii pentru cei capabili sa munceasca,

instructie gratuita pentru copiii saraci ca mijloc de combatere a saraciei,

acordarea ajutoarelor sociale pe baza testarii mijloacelor,

acordarea si ierarhizarea ajutorului in functie de statutul solicitantului,

- acordarea ajutorului fie de la Epitropie, fie din “camara Domnului” - daca dorea

n      un sistem de asistenta sociala structurat, sustinut legislativ si institutional - Regulamentele Organice (1831-1832) - referiri explicite la organizarea si functionarea sistemului national de asistenta sociala 

n      dupa Unirea Principatelor Romane (1859) apare un cadru legislativ care fixeaza chiar atributii concrete pentru serviciile de asistenta sociala la nivelul judetelor si comunelor

EXEMPLE

n      Alex. Ipsilanti -1775 dijma pentru copiii saraci

n      1782-1785 Alex. Mavrocordat infiinteaza in Moldova Casa Milei iar Mihail Sutu in principatul vecin Cutia Milelor ce depindeau de Obsteasca Epitropie

n      Cutia Milelor (“Lada de Milostire”) - suporta alaturi de Visterie toate ajutoarele sociale (pensii, ajutor pentru “somaj”, ajutor pentru maritat fetele, ajutor de inmormantare, “marea pomana” acordata din mila domnului celor nevrednici)

n      alimentata de diverse taxe: de la mitropoliti, episcopi, boieri, arendasi  ai postei, cumparatori de pasuni, crasmari; amenzi pentru desfrau, divort, rapiri de fete

n      “jeluitorul” primea ajutor numai dupa ce epitropul “cerceta” solicitarea si inainta cererea Domnului care semna si pecetluia actul sau o respingea

n      era interzisa favorizarea solicitantilor precum si acordarea ajutorului fara acordul Domnului

n      beneficiari ai Cutiei Milelor: batrani, bolnavi, vaduve, orfani, familii nevoiase cu ocazia maritisului fetelor

n      solicitari de ajutor pe baza milei domnului - “marea pomana”

n      daca solicitantul era tanar si sanatos, atunci domnul poruncea sa fie “pus in slujba”

Copilul in dificultate  - supravietuirea fizica, instructie si formare profesionala

- nou-nascutii si copiii foarte mici abandonati erau incredintati doicilor

- copiii saraci erau plasati ca servitori in mediul rural sau ca ucenici la oras

n      copiii orfani erau infiati sau incredintati si numai cu acordul Comisiei Epitropicesti - sa ajute copilul sa ajunga “cinstit si vrednic cetatean”, sa-i dea “crestere dupa a lui stare” ceea ce insemna hrana, imbracaminte si “cautare de boala”. Acestia primeau “leafa” de la Cutia Milelor. Comisia pastra inventarierea si supraveghea administrarea averii copilului.

- ex: cazul copiilor preluati de un epitrop cu acordul Comisiei intrucat mama vaduva isi risipea averea dupa moartea sotului

Se infiinteaza institutii moderne de asistenta sociala

azilul Elena Doamna (1862, initiativa privata a dr. Carol Davilla)

orfelinatul Sf. Pantelimon cu o sectie pentru persoanele surdo-mute (1867)

caminul-azil Manea Brutaru (1798) ce adapostea 80 de copii (centru de plasament ce functiona langa biserica cu acelasi nume)

Societatea Tibisorul si Casa Muncii CFR care asigura asistenta functionarilor cailor ferate (1883)

1881 - un serviciu de asistenta sociala in cadrul Primariei Bucuresti

- 1894 - Legea de reorganizare a comunelor urbane se deleaga judetelor si comunelor responsabilitatea protejarii copiilor abandonati, infirmi dar si de a infiinta azile de noapte si ospatarii comunale pentru someri

1897 sunt infiintate Leaganul Sf. Ecaterina din initiativa d-nei Ecaterina Cantacuzino si Societatea Materna

n      alte organizatii formale de ajutorare: Societatea de Binefacere Regina Elisabeta, Societatea Principele Mircea, Societatea Cercurile de gospodine

Perioada contemporana

a)  prima etapa - intervalul in care sistemul de asistenta sociala a cunoscut o dezvoltare deosebita d.p.v. administrativ si organizatoric, dezvoltare sustinuta atat de consecintele celor doua razboaie mondiale cat si initiativele anterioare promulgate timp de secole de catre Curtile domnesti

b)  a doua etapa - perioada comunista cand sistemul de asistenta sociala este distrus aproape in intregime intrucat ideologia de partid si de stat respingea nevoia de asistenta sociala

c)  a treia etapa - reconstructia sistemului de asistenta sociala dupa Revolutia din 1989

a). Prima etapa

n      se dezvolta un cadru legislativ specific sistemelor de asistenta sociala,

n      apar institutii cu atributii si responsabilitati in sfera asistentei sociale precum si institutii specializate,

n      se dezvolta reteaua de asistenta sociala la nivel rural,

n      sunt create servicii specializate pentru persoanele in dificultate,

n      sunt formati la nivel universitar specialistii in asistenta sociala,

n      se dezvolta cercetari sociologice de catre Scoala Sociologica de la Bucuresti (D. Gusti) care fundamenteaza interventiile practice de asistenta sociala,

n      reprezinta perioada in care sistemul national de asistenta sociala era considerat un model la nivel european si international.

EXEMPLE

n      1920 este infiintat Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor Sociale - coordona si activitatea de asistenta sociala prin Directia Asistentei

n      Comitetul judetean - s-au constituit birourile judetene si comunale ce coordonau asistenta sociala la nivel local

n      1929 se infiinteaza Scoala Superioara de Asistenta Sociala Principesa Ileana din Bucuresti, coordonata de Institutul Social Roman

n      Legea sanitara si de ocrotire sociala din 1930 - oficii de ocrotire la nivel judetean  si case de ocrotire la nivel rural

n      1929-1936 revista Asistenta Sociala (“Buletinul Scoalei de Asistenta Sociala Principesa Ileana”)

n      1936 - Asociatia pentru Progresul Asistentei Sociale

n      1952 are loc reducerea invatamantului la nivel postliceal iar in 1969 este desfiintat definitiv de catre regimul comunist

n      Scoala Sociologica – D. Gusti

n      Henri Stahl, Veturia Manuila, Xenia Costa-Foru, Iuliu Moldovan

b. Etapa comunista

n      a fost distrusa reteaua de asistenta sociala comunitara,

n      au fost desfiintate serviciile de specialitate,

n      profesia a fost eliminata din nomenclatorul profesiilor,

n      a fost desfiintat invatamantul de specialitate,

n      specialistii formati in asistenta sociala au fost obligati sa se reintegreze profesional in alte domenii,

n      noul cadru legislativ adoptat elimina complet sistemul de asistenta sociala.

n      s-au infiintat institutii de dimensiuni mari pentru copii abandonati si care functionau in conditii improprii

n      se acordau cateva prestatii universaliste (alocatia pentru copii, ajutor lunar pentru mamele cu multi copii)

c) Etapa de dupa Revolutia din ’89

n      se pun bazele unei noi arhitecturi a sistemului de asistenta sociala

n      se infiinteaza facultati de asistenta sociala

n      apare treptat un nou cadru legislativ

n      se reinfiinteaza reteaua institutionala de asistenta sociala

n      autoritatile locale initiaza si dezvolta servicii sociale,

n      prestatii pentru toate categoriile sociale aflate in situatie de dificultate,

n      colaborarile cu institutiile si agentiile internationale (UNICEF, UNDP, Banca Mondiala)

EXEMPLE:

n      cadrul legislativ necesar dezvoltarii sistemului de asistenta sociala (legea privind sistemul national de asistenta sociala, legea privind venitul minim garantat, legea impotriva marginalizarii sociale, legea administratiei publice locale, legea privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, legea privind protectia si promovarea drepturilor copilului)

n      cateva mii de specialisti cu diploma universitara in asistenta sociala

n      descentralizarea administrativa a sistemului

n      institutii moderne de asistenta sociala

n      deficitari la servicii de asistenta sociala

n      o gama larga de prestatii sociale