Etnia roma. Riscuri ale saraciei specifice acestei etnii

Etnia roma. Riscuri ale saraciei specifice acestei etnii

Comunitatea roma reprezinta a doua mare minoritate etnica, dupa populatia de etnie maghiara. Recensamantul din 2002 a inregistrat 535.140 persoane de etnie roma, respectiv cei care si-au recunoscut in mod voluntar apartenenta la etnia roma. Datele furnizate tot de Recensamantul din 2002 arata, de asemenea, ca 60,1% dintre acestia traiesc in zonele rurale. Estimari independente realizate de catre sociologi romani si straini, precum si de catre reprezentanti ai etniei roma arata ca exista o populatie de etnie roma de 1 – 2,5 milioane de persoane. Raportul de monitorizare din 2004, prezentat de catre Comisia Europeana, estimeaza ca numarul celor de etnie roma este de 1,8 – 2,5 milioane de persoane[1].

In conformitate cu studiile sociale realizate, populatia de etnie roma are cel mai scazut respect de sine si constientizare, comparativ cu toate celelalte mari minoritati etnice din Romania. In conformitate cu Barometrul Relatiilor Etnice, publicat in 2002, aproximativ 33% din populatia de etnie roma se considera romani, 37% de etnie roma, in timp ce restul populatiei isi asuma identitatea locala/regionala.

Schimbarile semnificative pentru populatia roma, precum si decalajul existent intre realitate si statisticile oficiale, sunt explicate prin faptul ca multi romi prefera sa se considere ca fiind romani pentru a beneficia de un statut social mai bun si pentru a se diferentia de populatia roma mai putin educata.

Populatia roma traieste in conditii de saracie extrema. Riscul de saracie in cadrul comunitatii roma este de 3 ori mai mare comparativ cu media riscului la nivel national in 2003. Un raport al Bancii Mondiale releva faptul ca in 2000, aproximativ 68,8% din populatia roma traia cu mai putin 4,3 USD pe zi. O parte semnificativa a comunitatilor de romi cumuleaza un spectru larg de dizabilitati sociale: frecventa scolara redusa sau lipsa educatiei, calificari scazute sau lipsa totala a calificarii, neparticiparea la educatia formala, numar mare de copii, conditii de viata precare, experienta scazuta pe piata muncii etc.

Nivelul de saracie inregistrat pentru populatia roma in 2004 se situeaza in continuare peste nivelul inregistrat in 1995 si la o distanta foarte mare de celelalte categorii etnice, 3 din 4 persoane fiind sarace. In 2004, aproximativ 74,3% din populatia roma se confrunta cu un nivel inalt al riscului saraciei, excluziunii sociale si marginalizarii, ca un rezultat al disparitatilor de durata in ceea ce priveste dezvoltarea, sustinut de mentinerea unei atitudini discriminatorii. Evolutia ponderii populatiei roma confruntata cu riscul saraciei a inregistrat o tendinta generala descrescatoare in perioada 2001 – 2004.

1. Ocuparea populatiei roma

Nivelul slab de participare pe piata muncii reprezinta problema principala a populatiei rome. In conformitate cu datele oficiale cuprinse in „Recensamantul populatiei si gospodariilor din anul 2002”, numai 122.573 persoane, reprezentand 22,9% din populatia roma, de 535.140 persoane declarate, sunt parte a populatiei active. Dintre acestia, doar 71,5% reprezinta populatia angajata, restul de aproape 28,5% fiind someri, in cautarea unui loc de munca. Aproximativ 41% dintre persoanele ocupate lucreaza in agricultura (din care o treime sunt femei) si 31% sunt muncitori necalificati[2].

In cadrul populatiei roma, sunt inregistrate deficiente majore in domeniul pregatirii profesionale. Peste 70% din populatia roma nu are nici o calificare sau desfasoara activitati care nu necesita o formare profesionala formala. Ponderea mare a muncitorilor zilieri (41,7%) din totalul populatiei roma indica faptul ca acestia se afla intr-o situatie dificila in ceea ce priveste ocuparea si implicit, asigurarea venitului minim pentru nevoile lor de baza .

O parte importanta din venitul familiilor rome provine din ajutoarele sociale. Potrivit sondajelor recente, rata reala de somaj pentru comunitatea roma este de numai 24%, cea mai mare parte a populatiei roma desfasurand activitati in economia subterana. Potrivit acelorasi sondaje, 16% din populatia roma traieste exclusiv din ajutoarele sociale de stat .

In ceea ce priveste ocuparea femeilor de etnie roma, exista unele disparitati comparativ cu situatia barbatilor romi. Astfel, din numarul total al populatiei roma angajate, femeile reprezinta mai putin de o treime . De asemenea, ponderea femeilor casnice este de patru ori mai mare decat media nationala [3].

2. Educatia copiilor romi

Conditiile sarace de trai si veniturile scazute ale populatiei roma au produs efecte in ceea ce priveste participarea la educatie si frecventa in educatie a acestei comunitati. Astfel, abandonul scolar si neparticiparea in educatie sunt mai frecvente in cazul populatiei roma in comparatie cu media nationala. In cazul comunitatii roma, aproximativ 12% dintre copiii din grupa de varsta 7-16 ani parasesc scoala inainte de a absolvi invatamantul obligatoriu, in timp ce 18% nu sunt inscrisi in nicio forma de invatamant.

In ansamblu, aproximativ 80% din copiii care nu sunt inscrisi in nicio forma de invatamant (in cadrul grupei de varsta 7-16 ani) sunt membri ai comunitatii roma . Din totalul populatiei roma cu varsta cuprinsa intre 7 si 16 ani, 18% nu au fost inscrisi la scoala niciodata si 12% au renuntat la scoala inainte de finalizarea invatamantului obligatoriu. Mai mult de o treime din populatia roma (38,6%) sunt afectati de analfabetism functional . In afara cauzelor materiale , nivelul educational al parintilor si al persoanelor roma varstnice influenteaza puternic participarea in educatie a tinerilor romi. De asemenea, neparticiparea in invatamantul prescolar si deficientele de comunicare in limba romana a multor copii romi, afecteaza performantele in educatie. Unele practici discriminatorii ale cadrelor didactice in relatia cu populatia roma, printre care gruparea romilor in clase separate, produc aceleasi efecte in ceea ce priveste participarea la educatie si integrarea copiilor romi [4].

In 2003/2004, aproximativ 20.528 dintre elevii romi si-au exprimat optiunile pentru o curricula suplimentara la limba romani, literatura, traditii, istorie. Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului a derulat diverse proiecte cu scopul reducerii abandonului scolar si stimularii participarii scolare in randul populatiei de romi. Predarea limbii romani s-a intensificat. Exista estimari care arata ca in anul scolar 2004/2005, aproximativ 18.000 elevi invata limba romani, reprezentand aproximativ 10% dintre elevii romi inscrisi la scoala (in conformitate cu datele oficiale). Spre deosebire de minoritatea maghiara, care si-a exprimat optiunea de a avea scoli separate pentru membrii sai, comunitatea roma a refuzat aceasta forma de organizare a educatiei[5].

Problema sensibila este aceea ca, in general, populatia roma traieste la periferie, in cartiere rau famate, iar scolile din aceste zone in care copiii romi invata, ofera conditii slabe de invatare. In aceste scoli, in care majoritatea elevilor sunt de etnie roma, rata repetentiei este de aproximativ 11,3%, peste indicatorul mediu national.