Bancile si moneda

Bancile si moneda

Am ales aceasta tema deoarece consider ca este atins unul dintre cele mai importante aspecte ale vietii si anume banii cu ajutorul carora incercam sa ne facem viata mai frumoasa si mai imbelsugata. In ciuda faptului ca unele persoane sustin faptul ca banii nu aduc fericirea dar nici fara ei nu se poate.

O intrebare importanta: De ce muncim? Muncim pentru a castiga bani si incercǎm sǎ castigǎm bani pentru a putea avea la dispozitie o locuinta, un automobil si tot ceea ce este necesar pentru a trǎi. Pentru toate acestea avem nevoie de bani. Bilete de bancǎ pentru a plǎti "cash" sau cont in bancǎ pentru a plǎti prin cec.

Conturile in bancǎ constitue monedǎ, ca de altfel si biletele de bancǎ. Cu un cont in bancǎ iti poti achita, cu o simplǎ semnaturǎ, cumpǎrǎturile imediate. Indiferent de situatie, ce exceptia sumelor mici care se acopera cu bani lichizi, se poate plǎti cu cec sau cu carte de credit. Aceasta pentru cǎ este mai comod sǎ dai o semnaturǎ, decat sa porttsau sa expediezi o cantitate importanta de bilete de bancǎ, de aceea plǎtile prin cec sau prin carte de credit s-au dezvoltat mult in toate tarile, gratie initiativei bǎncilor.

Bǎncile adunǎ la un loc sigur banii clientilor lor. Ele le executa ordinele si le tin conturile.

In agentiile bancare ti se poate vira salariul, poti depune si retrage bani, poti beneficia de un imprumut pentru locuinta, poti obtine devize pentru o cǎlǎtorie, poti cumpara obligatiuni, poti deschide un cont pe libret si poti face tot felul de operatiuni si plasamente.

Bǎncile sunt angrenaje esentiale ale economiilor noastre. Dar cu toate acestea, rolul lor este putin cunoscut. In general sunt intelese constrangerile productiei: constrangeri fizice privitoare la substanta si la orele de muncǎ. Sunt intelese insǎ mult mai putin, si adesea deloc, constrangerile monedei.

Multǎ vreme economistii au crezut ca pot face din moneda un instrument comod care sǎ permita schimburile. In aceastǎ conceptie, moneda ar fi ca uleiul in angrenajele economiei reale: le-ar facilita functionarea, dar nu ar juca decat un rol secundar. Astǎzi se stie cǎ bǎncile si moneda constitue importante elemente ale mecanismului economiei.Viata noastra cotidianǎ depinde direct de functionarea sistemului bancar si de modul in care tǎrile respective si cele vecine isi administreazǎ moneda. Gestiunea monedei este o problemǎ dificilǎ.

De unde vine moneda?

Pentru bancnotele Bǎncii Centrale, rǎspunsul este simplu: ele vin de la "rotativa de bancnote". In Franta, aceasta este situata la Chamalieres. Ea este o tipografie specializata in fabricarea bancnotelor, care produce 600-700 milioane de bancnote franceze anual, adicǎ cupiuri legale, bine imprimate si cu bonul filigranat. Ea este sigur supravegheata si controlatǎ indeaproape. Desenul este realizat de un artist si trebuie sǎ fie greu de imitat. Imprimarea este facutǎ conform procedeului "tǎieri fine", pentru a face reproducerea mai putin usoarǎ. Pentru mai multǎ securitate, Banca Frantei fabricǎ ea insǎsi hartia bancnotelor sale, hartie in care este inserat un filigran vizibil in transparenta. Bancnotele trebuie verificate cu grijǎ, pentru a se elimina cele care ar putea prezenta un defect. Bancnotele vechi sunt triate de fiecare datǎ cand trec pe la Banca Frantei. Peste douǎ miliarde de bancnote sunt astfel verificate in fiecare an, din care un sfert este distrus.

Dar o bancnotǎ nu reprezintǎ decat o bucatǎ de hartie cat timp nu este pusǎ in circulatie. Este mai putin important sa stim cum sunt fabricate bancnotele si mai mult cum ies ele de la tipografia Bǎncii Centrale. Moneda nu incepe sǎ existe din punct de vedere economic decat atunci cand iese din casele de bani ale Bǎncii Centrale. Or bancnotele nu pot iesi decat in trei cazuri bine precizate: Pentru satisfacerea nevoilor statului, pentru a plǎti devizele strǎine( dolari,mǎrci) procurate din exporturi, sau in ultimul rand atunci cand o bancǎ comercialǎ are nevoie de bancnote pentru retragerea clientelei sale.

Banca Centrala gestioneazǎ, la sediu si la filialele sale din provincie cate un cont in numele fiecǎreia dintre institutiile bancare locale. In acest cont sunt inscrise toate operatiunile de depozit si de retragere de bancnote si operatiile de compensare cu celelalte bǎnci. Dar dacǎ totul se poate cumpǎra cu bancnote, cum se plǎtesc bancnotele insesi? Ce se poate oferi in schimbul bancnotelor? Ei bine, nimic. Sau cel putin nu se poate oferi nimic imediat. Nu se pot oferi decat promisiuni de rambursare ulterioarǎ. Banca comercialǎ cere deci credit fie colegilor mai bine situati, fie Bǎncii Centrale. Si cum creditul nu este niciodata gratuit, banca va plǎti o dobanda pentru banii pe care ii va lua cu imprumut.  

Bancherii au pus la punct mai multe tehnici pentru a obtine credite. Metoda scontarii a fost multa vreme cea mai frecventa, simpla ca principiu dar destul de costisitoare in practica. Pentru a-si procura bancnote, banca comercialǎ "vinde" Bǎncii Centrale trate asupra clientlor sǎi, adicǎ titluri care reprezintǎ un credit pe care ea insǎsi l-a acordat clientilor sǎi. Trata este o promisiune de platǎ, in general in nouǎzeci de zile semnatǎ de cumpǎrǎtorul unei intreprinderi. Banca Centralǎ nu va plǎti cu 100 de franci o tratǎ de 100 de franci. Nu va plǎti decat 100 de franci diminuati cu rata scontului. Ea va obtine beneficial trei luni mai tarziu, atunci cand, la scadentǎ, trata va fi rambursatǎ pentru 100 de franci.

Astǎzi practica cea mai rǎspanditǎ constǎ in recurgerea la "piata monetarǎ" sau "piata interbancarǎ". Pe piata interbancarǎ se aflǎ un reprezentant al marilor organisme financiare: Tresoria Publica, bǎncile( B.N.P), institutii precum Credit Foncier sau Credit Nacional, pe scurt mari manuitori de bani care, in functie de moment, pot avea un excedent sau nevoie de bani. Si fireste, Banca Frantei intervine cand crede de cuviintǎ.

Banca Centralǎ poate decide sǎ intervina pe piata monetara pentru evitarea socurilor care provoaca o deruta inutila in economie. Pentru sǎrbǎtorile de la sfarsitul anului, de exemplu, toata lumea va solicita bani bancii pentru a face cumparaturi.Toate bancile au atunci nevoie de bancnote. Dobanda pe piata monetara ar putea creste in mod brutal pentru a scadea tot atat de brutal cateva zile mai tarziu, atunci cand magazinele, ale caror case pline de bani, cu ocazia cumparaturilor, predau la banca bancnotele incasate. Este mai simplu pentru toti ca Banca centrala sa dea cu imprumut banii necesari pentru a trece fǎrǎ necazuri peste ultimele zile ale anului. Astfel, Banca Centralǎ regularizeazǎ piata.

Dar Banca poate decide de asemenea cresterea ratei dobanzii. Pentru aceasta ii este suficient sǎ refuze imprumut si sa "asaneze" piata monetara. Bǎncile comerciale care au nevoie de bani vor trebui sǎ plǎteascǎ mai mult, iar rata dobanzii va creste.

Masina bancarǎ

Bǎncile oferǎ clientelei lor o foarte mare varietate de servicii. Ele gereazǎ conturile de depozit, inregistreaza ordine de bursa, propun conturi sau planuri de economii in scop imobiliar( locuinte), librete de economii, conturi de economii in actiuni, plasamente diverse. Ele schimbǎ devize, acordǎ credit persoanelor fizice si intreprinderilor, instrumenteaza dosare pentru diferite case specializate, dispun de seifuri. Activitatea bancara corespunde numeroaselor nevoi ale particularilor si intreprinderilor. Aceastǎ activitate cere multǎ manǎ de lucru si biroticǎ. De exemplu intr-o tara ca Franta, bǎncile folosesc aproximativ tot atatia angajati ca si industria de automobile.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

Nu putem descrie aici fiecare din activitǎtile bancare. Am putea descoperi fǎrǎ indoialǎ universuri nebǎnuite tot atat de utile functionǎrii economiei precum tesǎtoria de bumbac, dar care nu sunt perceptibile persoanelor obisnuite. Cu titlu de exemplu vom ridica valul de pe un singur aspect al activitǎtii bancare si anume prelucrarea cecurilor.

Dacǎ primiti un cec de la un partener, va puteti prezenta la bancǎ sa pentru a cere plata in bancnote sau viramentul in contul vostru bancar. Totusi in general cecurile circula prin corespondentǎ. Atunci cand se primeste un cec beneficiarul il remite bancii sale pentru a face ceea ce este necesar incasarii in numele sau. Pentru a obtine plata, bancherul beneficiarului, cel care a primit cecul trebuie sa-l prezinte bancherului trǎgǎtorului, cel care a semnat cecul. Astfel, zilnic, bancherii sunt posesorii cecurilor a cǎror sumǎ trebuie incasata de la confratii lor, prezentandu-le efectiv agentiilor acestora. Pentru a evita aceste miscǎri permanente, lucrǎtorii londonezi insǎrcinati cu incasǎrile se obisnuiserǎ sǎ se reuneascǎ si sa schimbe cecurile. Acest obicei s-a generalizat si astǎzi existǎ peste tot camere de compensatie. De exemplu, camera de compensatie a bancherilor din Paris centralizeaza cecurile provenind de la aproxiomativ 3000 de ghisee din Paris si aici sunt schimbate trei milioane de cecuri zilnic.

Limitele crearii de moneda

Bancile sunt intreprinderi. Ele au ca si intreprinderile industriale incasari si cheltuieli, un cont de exploatare de echilibrat, riscul insolvabilitatii si falimentului si necesitatea de a face fata concurentei.

Patru mecanisme intrinseci contribuie la limitarea creatiei de moneda de catre banci. Un al cincilea vine din afara, este politica monetara impusa de Banca Centrala

Si ministrul de finante. In acest paragraf vom examina primele patru mecanisme si maniera in care ele limiteaza crearea de moneda.

Prima limita: cererea de credit. Pentru ca banca sǎ dezvolte creditul este necesar ca acesta sǎ fie solicitat de clienti.. Cererea de credit depinde de ritmul afacerilor si de rata dobanzii. Afacerile nu sunt intotdeauna rentabile. Atunci cand perspectivele sunt proaste, intreprinderile ezita sa se angajeze in proiecte noi, mai ales daca rata dobanzii este ridicata. Cererea de credit stagneaza. Bancile ar putea acorda imprumuturi, dar le lipsesc clientii.

A doua limitǎ: "scurgerea". Atunci cand un cont este deschis unei intreprinderi, aceasta va face plati altor intreprinderi, cliente ale altor banci. Aceasta este "scugerea".

Exemplu: Creditul Imobiliar de Vest a deschis un cont de 8 milioane de franci pentru Intreprinderea Imobiliara de Vest. Aceasta isi plateste furnizorii si salariatii prin cec sau virament in contul lor bancar. Daca furnizorii si salariatii sunt clientii Creditului Imobiliar, totul e in regula. Dar ce se intampla daca unii dintre ei sunt clientii Creditului Mutual? Creditul Imobiliar va trebui sa vireze o sumǎ Creditului Mutual. El nu poate face aceasta printr-un cec asupra lui insusi, caci Creditul Mutual n-ar putea face nimic cu el si nu l-ar accepta. Bancile nu pot sa-si regleze intre ele conturile decat printr-o monedǎ acceptatǎ de toate iar aceasta este moneda Bǎncii Centrale. In toate marile orase reprezentantii bancilor se reunesc in fiecare zi cu toate cecurile remise de clientii lor pentru o sedinta de compensare. Daca Creditul Imobiliar datoreaza 3 milioane Creditului Mutual, iar Creditul Mutual datoreaza 2 milioane Creditului Imobiliar nu va ramane decat un million de virat. Daca in contul Creditului Imobiliar la Banca Centrala exista bani, ii va fi suficient sa dea un ordin de virament de 1 milion in favoarea Creditului Mutual. Daca in schimb soldul Creditului Imobiliar la Banca Centrala este insuficient, Creditul imobiliar trebuie sa-si procure bani prin orice mijloace, scont sau piata monetara, ceea ce implica plata unei dobanzi.

Moneda ocupa un loc important in viata noastra si la fel si mijlocul prin care aceasta ajunge la noi si anume banca care ii modifica structura facand-o utila. Functiile principale ale monedei sunt de masura a valorii si de mijloc de schimb; de obicei ele sunt cumulate: "In general, aceeasi marfa care serveste de numerar serveste, de asemenea, de moneda si joaca rolul de intermediar de schimb. Etalonul numerar devine atunci etalon monetar. Acestea sunt doua functii care, chiar cumulate, sunt distincte". De asemenea, moneda mai indeplineste si functia de mijloc de economisire.

Moneda are un rol semnificativ in viata economica si sociala. Evolutia monedei, de la concret la abstract, demonstreaza valabilitatea celor doua acceptiuni date monedei, calitatea sa de marfa si de creanta. Moneda care este instrumentul si tehnica de plata reprezinta un domeniu de pregnanta importanta in desfasurarea operatiunilor economice si financiare in economia de piata..

In concluzie ,politica monetara la fel ca si cea fiscala ,ca cea bugetara, sau ca cea valutara si ca multe alte politici este de fapt si o politica distributiva.Toate sunt distributive si tocmai din acest motiv ele pot influenta intr-un fel sau altul evolutia productiei.Drept urmare unul din "mecanismele care functioneaza chiar in interiorul sistemului economic"-cum se exprima Samuelson-este in mod sigur repartitia.

In raport cu leul, dolarul si, la fel ca acesta din urma, orice alta moneda straina este o valuta, iar pe teritoriul unei alte tari o valuta este si leul.

Forintii pe care rezidentii din Romania ii obtin din comertul lor cu vecinii unguri sau din alte surse sunt o valuta, la fel ca leii pe care rezidentii din Ungaria ii obtin din comertul lor cu romanii sau din alte surse.

Introducerea monedei EURO este considerata a fi cea mai insemnata realizare din istoria monetara a lumii, survenita dupa indelungate eforturi de depasire a tot felul de obstacole.

Infiintarea unei monede comune a fost un  deziderat al Europei postbelice, acela de unificare pe cale economica si politica, in locul celei militare, presupusa a veni de la sine, dupa infaptuirea celei dintai.

Dreptul de a emite bancnote euro apartine Bancii Central Europene.

Piata monetara nu este o piata localizata , tranzactiile acestei piete se incheie prin telefon , telex , fax . Piata monetara se deruleaza in principal la bancile care creaza moneda , de la care se pot procura disponibilitatile necesare pentru a face fata fluxurilor de plati . De aceea se poate spune ca piata monetara este o piata a monedei centrale , adica a biletelor de banci , a numerarului in general si a disponibilitatilor in cont create la banca de emisiune . Piata monetara este o piata de lichiditati pe termen scurt pentru toate organismele de credit bancare . Participantii la aceasta piata sunt banci , case de economii , societati financiare , banca de emisiune , trezoreria statului , casele de titluri , etc. Unele dintre aceste organisme apar cu predilectie excedentare creditoare , cum sunt de regula casele de economii , casele de pensii , in timp ce altele , printre care bancile comerciale , institutiile de credit specializate sunt predominant debitoare . Piata monetara redefineste functia de compensare a excedentului si deficitului de lichiditati . Operatia pe piata monetara cu termenul cel mai scurt este acordarea unui titlu de imprumut a unei sume de bani pana la ora 12 a zilei urmatoare . Termenele pentru care se acorda creditele s-au prelungit de la 24 de ore pana la 18 luni , cum rezulta dintr-o practica mai veche italiana pana la perioade cuprinse intre o zi si 7 ani sau chiar 10 ani , cum atesta practica si literatura franceza mai recenta .

Piata monetara a devenit in Franta , dupa 1986 , o piata deschisa agentilor nefinanciari care doresc fie sa acorde credite , fie sa se imprumute cu lichiditati .

Piata monetarǎ este un mecanism important in sistemul monetar si financiar al unei tǎri . Ea este locul interventiilor bancii de emisiune asupra lichiditǎtilor bancare .

In procesele economice apar numerosi factori interesati in vanzarea sau cumpararea capitalurilor disponibile pe o perioada mai scurta sau mai indelungata si ca in realizarea dezideratelor lor privind fructificarea capitalurilor ei negociaza , se confrunta si se pun de acord in cadrul unor relatii specifice de piata .

Totalitatea relatiilor dintre diferitele subiecte economice , intreprinderi si persoane , intre acestea si intermediarii bancari , precum si a raporturilor dintre banci si alte institutii de credit privind transferul de disponibilitati monetare ca formǎ specificǎ de creante si fructificare a capitalului , formeaza pietele de capital sau pietele creditului .

Bibliografie

G.A. Frois - Economia politica

Jinga, Victor - Moneda §i problemele ei contemporane

Aurel Negucioiu - Economie politica

Gheorghe Postelnicu -Economie politica

Daniel Daianu - Functionarea Economiei si Echilibrul Extern

Claude Simon - Bancile

Cerna Silviu - Banii si creditul in economiile contemporane'