Economie
Piata mondiala - formarePiata mondiala - formare Economia mondiala cum se prezinta in zilele noastre, este rezultatul unui proces evolutiv, al dezvoltarii schimbului reciproc de activitati de la forme inferioare la, la forme superioare, de la simplu la complex. In acceptiunea sa cea mai larga, ,,economia'' sau schimbul reciproc de activitati constituie ansamblul de actiuni ale unei comunitati umane care are drept scop producerea si consumul bunurilor. Realizarea acestui scop presupune, in primul rand, o actiune constienta asupra mediului ambient, dar si activitati cum sunt repartitia si schimbul . ,,Economia'' nu poate fi conceputa in afara umanului, a socialului. Ea este unul dintre domeniile universului uman, avand rolul fundamental in transformarea omului insusi. O perioada relativ indelungata de timp (de la inceputurile societatii umane - pana la prima revolutie industriala din anul 1857, secolul al XVIII- lea - XIX- lea) acest schimb reciproc de activitati s-a desfasurat cu precadere la nivelul micro - economic (la nivel de gospodarire individuala, la nivel de unitate economica). In consecinta, vorbim despre o economie cu caracter inchis ce avea drept principal scop autoconsumul. La sfarsitul secolului al XV - lea si inceputul secolului al XVI - lea situatia avea sa schimbe semnificativ. Evenimentele care s-au petrecut in acea perioada de timp (marile descoperiri geografice, importante cuceriri coloniale) au determinat includerea in circuitul economic a unor noi si vaste teritorii de pe glob. Sfera economica si geografica se va extinde considerabil astfel incat putem numi secolul al XVI - lea ca fiind secolului aparitiei pietei mondiale. Piata a aparut ca urmare a diviziunii muncii si schimburilor dintre diferiti agenti economici si a evoluat odata cu formarea si dezvoltarea economiilor nationale si amplificarea mijloacelor de comunicatie. Pe plan international schimburile economice au cunoscut de la inceput forma de comert international cu marfuri (matase, mirodenii, tesaturi etc.) rezultate din productia agricola si mestesugareasca. Piata mondiala nu este o notiune geografica, ci una economica; ea reprezinta ansamblul tranzactiilor care au loc intre agentii economici de pe glob. Piata mondiala este eterogena, fiind alcatuita din segmente specifice tranzactiilor cu diferite bunuri sau servicii. In practica, exista o piata mondiala a cafelei, a zaharului, a petrolului, a automobilelor, a cartii etc. Pe aceste piete, preturile se formeaza in raport cu o serie de factori specifici, economici sau politici. Intre diferitele segmente ale pietei mondiale exista o interconexiune. Ca urmare a progresului tehnic, segmentele pietei mondiale se inmultesc. Constituirea pietei mondiale a stimulat considerabil activitatea la nivel microeconomic, apar manufacturi. Multe manufacturi nu puteau functiona decat pe baza importului de materii prime. Semnificativa este si crearea de comerciantii mai bogati a unor manufacturi in alta tari decat cele de origine, indeosebi in colonii. Stimulate de dezvoltarea comertului exterior, manufacturile au contribuit la impulsionarea acestuia. Tara care a dominat piata mondiala in perioada manufacturiera a fost Olanda. Orasele din Tarile de Jos, ca Anvers, Bruges, Grand, devin centre ale comertului international.
Odata cu crearea marilor manufacturi, devine evident ca ,,economia inchisa'' trebuie sa cedeze locul in favoarea ,,economiei deschise'', orientate catre piata. Tot mai mult se acumuleaza premisele pentru saltul de la nivel microeconomic la cel macroeconomic. Piata mondiala contribuie si ea la acest proces. Si totusi, despre o economie mondiala, in adevaratul sens al cuvantului nu poate fi inca vorba.(Economie mondiala, autori Dr Sterian Dumitrescu, Dr Ovidiu Puiu, Dr George Marin, ed Independenta Economica, 2006,pg. 18, 19) Pe de o parte, in Europa regiunea cea mai dezvoltata a globului in acea perioada - manufacturile nu reuseau sa puna stapanire pe productia nationala decat intr-un mod foarte fragmentar. Ca urmare procesul de formare a pietei interne nu era incheiat, un obstacol il reprezenta lipsa centralizarii puterii politice. Pe de alta parte, ,,partenerii'' de dincolo de ocean nu dispuneau de forta economica necesara pentru a avea relatii stabile cu restul lumii. O diviziune a mondiala muncii, o tendinta bine conturata de specializare in internationala in productie inca nu exista. Relatiile marfa - bani nu devenisera atotcuprinzatoare. Adevaratul salt la nivel macroeconomic avea sa se produca in perioada marii industrii masiniste - rezultat al primei revolutii industriale. Revolutionarea factorilor de productie se traduce printr-o crestere impresionanta a productivitatii muncii. Piata interna se dezvolta intr-un ritm impetuos. Tara care a dominat piata mondiala in perioada masinista a fost Anglia. Treptat se contureaza o tendinta de specializare internationala in productie. Din acest moment se poate vorbi despre o ,,explozie'' a schimbului reciproc de activitati, care nu se mai limiteaza la nivelele micro sau macro-economic, ci face un salt la nivelul mondial. Economia mondiala devine un fapt implinit.
|