Cauze legale de revocare a donatiilor

CAUZE LEGALE DE REVOCARE A DONATIILOR

SECTIUNEA I

PRELIMINARII

70.Consideratii generale . Partile pot stipula in contract , cu respectarea principiului irevocabilitatii , anumite clauze , care pot duce la desfiintarea contractului .

Independent de aceste clauze prevazute expres de partile contractante , legea prevede trei clauze de revocare , numite clauze legale de revocare , deoarece opereaza fara a fi prevazute in contract si anume: revocarea pentru neindeplinirea sarcinilor , pentru ingratitudine si pentru survenienta de copil .

Desi Codul civil francez le-a intitulat „ exceptii de la principiul irevocabilitatii ” (formula ne preluata de codul nostru ) , aceste cazuri nu reprezinta , in realitate , exceptii de la principiul consacrat de art. 810 C . civ. , intrucat revocarea nu este rodul vointei donatorului , ci are loc datorita unor cauze independente de vointa acestuia .

Principiul irevocabilitatii donatiilor comporta insa doua exceptii : donatia de bunuri viitoare [1] si donatia intre soti [2] . Legiuitorul utilizeaza pentru donatii termenul de revocare si nu de „rezolutiune” si aceasta , intrucat , in unele cazuri , revocarea produce efecte diferite fata de rezolutiune . Astfel , daca in primul caz de revocare , care priveste neindeplinirea sarcinilor de catre donatar , revocarea este sinonima cu rezolutiunea conventiilor sinalagmatice , producand aceleasi efecte ( art. 1020 , 1021 C . civ. ) , in cazul prevazut de art. 831 C . civ. ( ingratitudinea donatarului ) revocarea produce efecte numai pentru viitor , si nu pentru trecut , deosebindu-se astfel esential de rezolutiune .

Cat priveste revocarea donatiei pentru nasterea ulterioara de copii donatorului , revocarea are loc de drept , in puterea legii , producand aceleasi efecte ca si rezolutiunea , fara a exista in conventie o conditie rezolutorie propriu-zisa .

SECTIUNEA a II –a

REVOCAREA DONATIILOR PENTRU

NEINDEPLINIREA SARCINILOR

71.Revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinilor . Desi testul de lege foloseste cuvantul „conditii ” , este unanim admis ca legiuitorul face referire la sarcinile impuse donatarului , fie in folosul unui tert , fie chiar in folosul donatarului .

In limita sarcinii impuse donatarului , donatia devine un contract sinalagmatic . Ca in orice contract sinalagmatic , in cazul neexecutarii culpabile a obligatiilor contractuale de catre una din parti , cealalta parte poate solicita executarea silita a obligatiilor , fie rezolutiunea contractului ( art. 1020, 1021C civ).

72.Aplicara principiului potrivit caruia conditia rezolutorie in contractele sinalagmatice este intotdeauna subinteleasa . Revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinilor nu este decat aplicarea principiului general prevazut de art. 1020 C. civ. potrivit caruia conditia rezolutorie este intotdeauna subintelesa in contractele sinalagmatice , daca una din parti nu isi executa obligatiile .

Astfel , in orice contract sinalagmatic , in cazul neindeplinirii totale sau partiale a sarcinii , donatia va fi supusa regulilor consacrate de art. 1021 C . civ. si donatorul va putea alege intre a solicita fie executarea silita a sarcinii , fie rezolutiunea ( revocarea ) contractului cu daune- interese .

In consecinta , art. 830 C civ. reprezinta aplicarea in materia donatiilor a regulilor care carmuiesc conditia rezolutorie tacita in contractele sinalagmatice .

Mai mult , art. 832 C . civ. dispune ca revocarea donatiei pentru neandeplinirea sarcinii „ nu se face de drept niciodata ” , ci trebuie pronuntata de instanta judecatoreasca . Dispozitia generala continuta de art. 1021 C . civ. se aplica si acestui caz de revocare a donatiei , astfel ca instanta judecatoreasca investita cu solutionarea cererii de revocare va putea acorda , la cerere , dupa circumstante , un termen de gratie donatarului pentru indeplinirea sarcinii .

73.Pactul comisoriu expres . Partile pot stipula in contract un pact comisoriu expres in temeiul caruia neindeplinirea sarcinilor de catre donator conduce de drept la revocarea donatiei , fara somatie sau cerere de chemare in judecata , caz in care instanta nu va putea acorda un termen , ci se va margini numai a constata ca donatia este de drept revocata prin neexecutarea sarcinii [3] . Pe de alta parte , partile sunt libere sa stipuleze in contract renuntarea donatorului la dreptul de a cere revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii [4] .

74.Situatia tertului . Potrivit art. 1021 C . civ. , in masura in care executarea sarcinii este inca posibila , donatorul poate solicita instantei de judecata executarea contractului si nu revocarea . Executarea sarcinii va putea fi solicitata si de tertul in folosul caruia sarcina a fost impusa . Ne fiind parte in contractul de donatie , tertul nu va putea cere revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii in favoarea lui , acest drept apartinand numai donatorului , mostenitorilor sai sau creditorilor .

Donatarul nu se poate elibera de executarea sarcinii , renuntand la beneficiul liberalitatii intrucat donatia este un contract si nu poate fi revocata decat prin consimtamantul ambilor parti . Obligatia donatarului de a-si executa sarcinile impuse prin contract subzista si in cazul pieirii fortuite a bunului ce a facut obiectul liberalitatii , caci riscul pieirii bunului ii apartine in calitatea sa de proprietar , de la data perfectarii conventiei .

Urmand acelasi regim juridic ca si rezolutiunea conventiilor sinalagmatice , revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii va opera numai in cazul neexecutari culpabile din partea donatarului .

Daca neexecutarea sarcinii este imputabila donatorului , sau nu este imputabila nici uneia dintre parti , revocarea donatiei este inadmisibila [5] .

75.Persoanele care pot cere revocarea donatiei sau executarea sarcinii . Revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii sau , dupa caz , executarea sarcinii , poate fi ceruta in primul rand de donator , indiferent ca sarcina a fost stipulata in folosul sau , al unui tert sau chiar al donatarului .

Daca sarcina este stipulata in folosul unui tert , acesta nu poate solicita revocarea donatiei , ci numai executarea sarcinii .

Revocarea donatiei sau executarea sarcinii poate fi solicitata si de mostenitorii donatorului si , in temeiul art. 974 C . civ. , fiind o actiune patrimoniala , revocarea poate fi ceruta si de creditorii donatorului pe calea actiunii oblice .

Creditorii mostenitorilor pot introduce si ei actiunea in revocarea donatiei , daca debitorul lor nu a renuntat la actiune [6] .

76.Efectele revocarii . Articolul 830 C . civ. prevede efectele admiterii actiunii in revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii : „ Cand donatiunea este revocata pentru neindeplinirea conditiilor , bunurile reintra in mana donatorului , libere de orice sarcina si ipoteca ” .

Prin urmare , revocarea donatiei produce efectul sau imediat si contra donatarului si contra tertilor dobanditor , si desfiinteaza definitiv si retroactiv donatia , in raport cu orice persoana .

76.1.Efectele revocarii intre parti . Asadar , dupa cum se stie , revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii este similara rezolutiunii si produce aceleasi efecte . Rezolutiunea (revocarea ) are drept efect desfiintarea cu efect retroactiv a donatiei si repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului , bunurile donate reintorcandu-se in patrimoniul donatorului .

In ceia ce priveste restituirea fructelor de catre donatar , au fost exprimate mai multe pareri cu privire la momentul de la care donatorul datoreaza restituirea fructelor bunului donat . Impartasim opinia potrivit careia donatarul este obligat la restituirea fructelor de la data cererii de chemare in judecata intrucat donatorul , pe langa vointa de a-si vedea sarcina indeplinita , si-a exprimat si intentia liberala de a-l gratifica pe donatar , de a-i marii patrimoniul ori , aceasta intentie liberala nu si-ar mai gasi justificare daca donatarul ar fi obligat la restituirea tuturor fructelor percepute de la data incheierii contractului [7].

Daca donatarul a executat partial sarcina ce i-a fost impusa prin contract , in cazul revocarii donatiei , el are dreptul la restituirea prestatiilor de la donator , partile fiind repuse in situatia anterioara incheierii donatiei ( art. 1019 C . civ. ) .

De asemenea , donatorul este obligat sa restituie donatarului toate cheltuielile necesare pe care acesta din urma le-a facut cu bunul donat .

76.2 Efectele revocarii fata de terti . Asa cum dispune art.830 C . civ. , bunul donat reintra in patrimoniul donatorului liber de orice sarcina si ipoteca . Textul are in vedere numai sarcinile pe care donatarul le-a consfintit dupa incheierea contractului , nu si sarcinile existente anterior donatiei care vor subzista si dupa revocare .

Revocarea donatiei are drept efect desfiintarea tuturor instrainarilor cu titlu gratuit sau oneros ale bunurilor donate , facute de donatar , cat desfiintarea tuturor drepturilor reale pe care donatarul le-a consfintit unor terti [8] .

Impotriva tertului dobanditor al bunului , donatorul , dupa admiterea actiunii in revocarea donatiei, are deschisa calea actiunii in revendicare .

Tertul dobanditor al bunului mobil , obiect al donatiei , poate opune donatorului dispozitiile art. 1909 C . civ. cu privire la prescriptia instantanee pentru posesorul de buna-credinta .

In cazul donatiei imobiliare , actiunea in revendicare a donatorului , desi imprescriptibila , va putea fi paralizata prin invocarea prescriptiei achizitive ( uzucapiunea ) de catre tertul posesor .

Donatorul va fi obligat sa restituie tertului dobanditor toate cheltuielile pe care acesta le-a facut pentru conservarea si imbunatatirea bunului .

Tertul dobanditor nu va fi obligat sa restituie fructele decat de la data cererii de chemare in judecata .

Regulile cu privire la revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinilor sunt aplicabile tuturor formelor de donatie , inclusiv darului manual afectat de sarcini [9] .

SECTIUNEA a III –a

REVOCAREA DONATIEI PENTRU INGRATITUDINE

77.Origine . Donatiile au devenit revocabile pentru ingratitudine inca din dreptul roman . Institutia ingratitudinii , privita ca opusul recunostintei donatarului fata de donator , a fost extinsa de Justinian    ( in anul 530 d Chr ) la toate donatiile [10] . Revocarea donatie pentru ingratitudine nu aducea atingere instrainarilor si celorlalte drepturi reale constituite de donator in favoarea tertilor [11] .

In vechea legislatie romana , Codul Calimach a prevazut revocarea donatiei pentru ingratitudine , aceasta imbracand forma „ nemultumirii donatorului catre donatar ” prin atentat la viata donatorului , „ vatamarea lui la trup , la cinste ,la slobozenie sau la avere ” .

Legiuirea Caragea prevede de asemenea, revocarea pentru ingratitudine care se produce pentru fapte similare .

78.Notiune . Codul civil de la 1864 dispune prin art.829 ca donatia este revocabila pentru ingratitudine fata de donator .

In acest sens , in doctrina , in majoritatea cazurilor , sa vazut prin ingratitudine , opusul recunostintei . Fundamentul revocarii donatiei pentru ingratitudine nu este decat pedeapsa cuvenita ingratitudinii , motiv pentru care dispozitiile legale care reglementeaza aceasta materie sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin analogie si la alte cazuri .

Exista o mare asemanare intre institutia ingratitudinii care face donatia irevocabila si institutia nedemnitatii succesorale care inlatura de la mostenire pe succesorul nedemn . Legiuitorul este mult mai sever fata de donatar decat fata de succesorul ab intestat si aceasta deoarece donatarul a dobandit dreptul sau prin vointa si intentia liberala a donatorului , pe cand dreptul la mostenirea ab intestat al succesorului este conferit de lege [12] .

Toate donatiile sunt supuse revocarii pentru ingratitudine cu o singura exceptie , si anume , donatiile facute viitorilor soti in vederea casatoriei , potrivit art. 835 C . civ. Astfel cum sa precizat in literatura juridica ^[13] , aceste donatii profita nu numai sotilor dar si copiilor acestora, iar revocarea s-ar rasfrange si asupra intereselor lor fara ca acestia sa fie culpabili de fapta parintilor lor .

79.Cauze de revocare . Enumerare . Articolul 832 C . civ. arata ca donatiile sunt revocabile pentru ingratitudine in urmatoarele cazuri :

daca donatarul a atentat la viata donatorului ;

daca donatarul este culpabil fata de donator de delicte , cruzimi sau injurii grave ;

refuzul de alimente ;

80.Atentatul la viata donatorului savarsit de donatar . Acest caz de revocare , cel mai grav dintre toate , presupune intentia donatarului de a-l ucide pe donator . Este astfel irelevant daca fapta donatarului a avut sau nu drept urmare moartea donatorului , dupa cum este lipsit de importanta daca , pentru fapta sa donatarul a fost sau nu condamnat penal .

Acest caz de ingratitudine , este asa cum am aratat , asemanator cazului de nedemnitate succesorala prevazut de art. 655 C . civ. potrivit caruia este exclus de la succesiunea ab intestat mostenitorul condamnat care a omorat sau a incercat sa-l omoare pe de cuius .

Spre deosebire de acest caz de nedemnitate succesorala in care succesorul culpabil este exclus de la mostenire numai daca a fost condamnat penal pentru fapta sa , la revocarea donatiei pentru acest caz de ingratitudine , legiuitorul nu pretinde o condamnare a donatarului pentru fapta sa , fiind suficient ca acesta sa fi manifestat in mod neindoielnic intentia sa criminala .

Donatia va fii revocabila pentru ingratitudine chiar daca donatarul nu ar fi pedepsit penal pentru fapta sa din diferite motive cum ar fii , moartea donatarului sau prescriptia raspunderii penale .

Intrucat legea civila sanctioneaza prin acest caz de revocare intentia criminala asupra donatorului, donatia nu va fi revocata pentru ingratitudine in cazul uciderii din culpa a donatorului , in cazul in care donatarul pune in pericol viata donatorului din neglijenta sau imprudenta sau in cazul in care fapta de omor a fost savarsita de donatarul lipsit de discernamant[14] .

Loviturile cauzatoare de moarte , ne fiind savarsite cu intentia de a ucide , nu constituie caz de ingratitudine in intelesul art. 831. pct. 1 C . civ. dar pot constituii o cauza legala de revocare pentru ingratitudine conform art. 831 pct. .2 C . civ .

In ceia ce priveste intentia donatarului de a atenta la viata donatorului manifestata prin acte exterioare urmate de un inceput de executare , nu constituie o cauza de revocare pentru ingratitudine daca actele exterioare au fost sistate din propria initiativa a donatarului [15] .

81.Revocarea donatiei pentru delicte , cruzimi sau injurii grave . De mentionat , ca legea civila nu precizeaza ce se intelege prin delicte sau cruzimi . In sensul Codului penal si a celorlalte legi speciale , prin delicte se inteleg fapte infractionale , iar prin cruzimi se inteleg actele de lovire , de vatamare fizica a donatorului .

Injuriile presupun fapte de insulta , de ofensa , jignire , aduse persoanei donatorului , onoarei , demnitatii sau reputatiei acestuia . Pentru ca injuriile sa duca la revocarea donatiei , trebuie sa fie grave, gravitate lasata la aprecierea suverana a instantei de judecata [16] .

82.Refuzul de alimente . Donatia este revocabila pentru ingratitudine si in cazul in care donatorul , fiind in nevoie , donatarul refuza „ fara cuvant ” sa-i serveasca alimente .

Acest caz de revocare are in vedere imprejurarea ca donatorul se afla in stare de nevoie , fara ca alte rude sau persoane sa fie legal obligate la intretinerea lui , iar donatarul , avand posibilitatea , refuza nejustificat sa-i acorde ajutorul alimentar impus de obligatia de recunostinta .

Instanta de judecata este cea care va aprecia daca refuzul donatarului de a acorda ajutor alimentar donatorului a fost sau nu justificata , tinand cont de faptul ca legea pedepseste numai acel refuz al donatarului cu caracter de ingratitudine .

Donatia nu va fi revocata pentru ingratitudine daca , donatorul are rude sau alte persoane obligate legal sa-i acorde intretinere .

In toate cazurile , valoarea alimentelor nu poate depasi valoarea bunului donat , iar in cazul in care bunul piere fortuit , donatarul poate refuza ajutorul alimentar [17] .

Referat: Abordare integrata a riscurilor pentru corporatiile transnationale Referat: Stilul personal de negociere

Singurul instrument juridic la donatorului aflat la nevoie , in cazul refuzului nejustificat al donatarului de a-l ajuta , este revocarea donatiei , acesta ne avand actiune in justitie pentru a solicita intretinere de la donatar .

Asa cum s-a precizat in practica judiciara , obligatia donatarului de a-i acorda cele necesare donatorului aflat in nevoie , inceteaza atunci cand acesta a dobandit mijloacele necesare pentru a se intretine singur sau , in caz contrar , la moartea acestuia .

Revocarea pentru acest caz de ingratitudine nu poate opera daca donatorul este cel care refuza ajutorul alimentar oferit de donatar [18] .

83.Actiunea in revocare pentru ingratitudine .

83.1.Caracter judiciar . Potrivit art. 832 C. civ. , revocarea pentru ingratitudine „ nu se face de drept niciodata ” .Revocarea pentru ingratitudine este deci judiciara , ea va trebuii ceruta instantei de judecata , prin intermediul actiunii in revocare pentru ingratitudine , instanta apreciind de la caz la caz gravitatea faptelor imputate .

83.2.Motivele actiunii in revocare . Motivele care au stat la baza solutiei legiuitorului sunt urmatoarele ^[19] :

a)fiind un „ ultraj al carui judecator ” trebuie sa fie insusi donatorul , revocarea pentru ingratitudine ar putea fi invocata de orice persoana interesata , nu numai de catre donator , daca ea s-ar produce de drept ;

b)avand caracter reparatoriu pentru donatorul ofensat si sanctionator pentru donatarul culpabil , donatorul trebuie sa aiba posibilitatea de a ierta pe donatar , iar acest lucru nu ar fi posibil daca revocarea ar avea loc ipso iure ;

83.3.Reclamantul . Articolul 833 alin (2 ) C . civ. instituie caracterul strict personal al actiunii in revocare pentru ingratitudine , dispunand ca numai donatorul poate cere revocarea donatiei , fiind singurul carte a suferit de pe urma ingratitudinii donatarului si care poate decide iertarea acestuia .

Pe cale de exceptie , mostenitorii donatorului pot exercita aceasta actiune in doua cazuri :

a)cand actiunea a fost introdusa de donator , iar acesta a decedat pe parcursul procesului , actiunea va putea fi continuata de mostenitorii sai ;

b)cand donatorul a decedat anterior expirarii termenului pentru introducerea actiunii in revocare. Aceasta exceptie isi gaseste justificarea in prezumtia ca daca donatorul ar fi fost in viata pana la expirarea termenului , ar fi introdus el insusi actiunea ;

Aceste exceptii , fiind de stricta interpretare , actiunea in revocare pentru ingratitudine nu va putea fi introdusa de creditorii donatorului si nici macar continuata de acestia.

Intrucat revocarea nu se produce de drept , donatorul sau , mostenitorii acestuia , il pot ierta pe donatarul vinovat .Iertarea se prezuma daca titularul actiunii , avand cunostinta de ingratitudinea donatarului, nu introduce actiunea inauntrul termenului prevazut de art. 833 alin (1 ) C . civ. pentru a cere revocarea .

Nu reprezinta o iertare a donatarului ingrat renuntarea la efectele hotararii judecatoresti de revocare a donatiei , daca hotararea a fost executata in fapt de parti , benevol sau in mod silit . In asemenea situatie renuntarea echivaleaza cu o noua transmisiune de bunuri catre fostii donatari si necesita incheierea unui nou contract de donatie [20].

83.4.Paratul . Articolul 833 alin ( 2) C. civ. instituie si caracterul de pedeapsa [21] al revocarii pentru ingratitudine aratand ca „ actiunea in revocare nu se poate intenta si contra erezilor donatarului ” .

In consecinta , actiunea in revocare poate fi introdusa numai impotriva donatarului vinovat . Actiunea nu va putea fi introdusa impotriva mostenitorilor donatarului culpabil , acestia ne fiind vinovati de fapta de ingratitudine a autorului lor , iar pe de alta parte , avand caracterul unei pedepse , actiunea in revocare nu poate sanctiona decat persoana vinovata de ingratitudine .

Actiunea in revocate pentru ingratitudine nu va putea fi indreptata impotriva mostenitorilor donatarului ingrat nici atunci cand acestia ar fi comis fapta ce constituie ingratitudine , intrucat ei nu au calitatea de donatari .

In doctrina s-a nascut o controversa cu privire la chestiunea de a sti daca actiunea , pornita impotriva donatarului , va putea fi continuata impotriva mostenitorilor in cazul in care donatarul ar deceda pe parcursul procesului . Unii autorii precum D. Alexandresco au raspuns afirmativ , sustinand ca donatorul si-a manifestat vointa de a revoca donatia , urmand a se pronunta hotararea judecatoreasca de revocare . O seria de alti autori [22] , la a caror opinie ne raliem ,apreciaza ca , odata decedat donatarul decedat , actiunea nu va putea fi continuata impotriva mostenitorilor sai din mai multe considerente : pe de o parte , legea , prin art. 833 C . civ. , nu autorizeaza aceasta solutie ( spre deosebire de cazul mostenitorilor donatorului ) , iar pe de alta parte , revocarea , avand caracterul unei pedepse , nu se poate indrepta impotriva mostenitorilor nevinovati de ingratitudine autorului lor .

Daca dreptul ce a facut obiectul contractului a fost donat mai multor donatari , dar vinovati de ingratitudine sunt vinovati numai unii donatari , revocarea pentru ingratitudine se va indrepta numai impotriva celor vinovati , donatia ramanand valabila pentru donatarii nevinovati[23] .

83.5.Termenul actiunii in revocarea donatiei pentru ingratitudine . Potrivit art. 833 alin (1) C .civ. , „ cererea de revocare pentru ingratitudine trebuie facuta in termen de un an din ziua faptului , sau din ziua in care donatorul a cunoscut faptul ” .

Asa cum s-a decis in doctrina , termenul de un an nu este un termen de prescriptie , ci un termen de decadere , neputandu-i fi aplicabile regulile cu privire la suspendare , intrerupere sau repunerea in termen

Avand in vedere posibilitatea iertarii donatarului vinovat , legea instituie un termen scurt de decadere in care donatorul , avand cunostinta de fapta de ingratitudine , poate solicita revocarea donatiei . Dupa implinirea termenului de 1 an , se prezuma de drept ca donatorul l-a iertat pe donatar , iar dreptul lui de a cere revocarea se stinge , actiunea introdusa urmand sa fie respinsa ca tardiva [24] .

Legea stabileste doua momente de la care curge termenul de 1 an :

fie de la data producerii faptei de ingratitudine ;

fie de la data la care donatorul a cunoscut producerea faptei ;

Daca donatarul a comis mai multe fapte de ingratitudine succesive , termenul de un an va curge de la data comiterii ultimei fapte sau de la data la care donatorul a cunoscut comiterea faptei [25] . Cat priveste actiunea in revocare a donatiei intemeiata pe refuzul donatarului de a acorda alimente donatorului , practica judiciara [26] a decis ca obligatia donatarului este o obligatie continua , astfel ca nu pot fi aplicabile dispozitiile art. 833 alin (1 ) C. civ. in privinta termenului de un an . Cum s-a sustinut in literatura de specialitate , aceasta teza nu trebuie absolutizata deoarece , dupa o perioada de nevoi , donatorul dobandeste mijloacele necesare pentru a-si asigura intretinerea , termenul pentru actiunea in revocare va fi cel stabilit de art. 833 alin . ( 1 ) C . civ [27].

Pentru ca termenul de un an sa inceapa sa curga , nu este suficient ca donatorul sa aiba cunostinta de comiterea faptei care atrage ingratitudinea , ci trebuie sa stie ca donatarul este autorul faptei [28] .

Daca donatorul a decedat fara a cunoaste fapta de ingratitudine sau pe autorul ei , mostenitorii acestuia vor putea introduce actiune in revocare in termen de un an care curge de la data la care acestia cunosc fapta .

83.6.Efectele revocarii donatiei pentru ingratitudine intre partile contractante . Articolul 834 alin ( 2 ) C . civ. arata care sunt efectele actiunii in revocare , si anume , „donatarul se condamna a intoarce valoarea obiectelor instrainate , dupa estimatia ce li s-ar face in timpul cererii ; se condamna de asemenea a intoarce veniturile din ziua cererii ” .

Astfel , revocarea pentru ingratitudine nu are efect retroactiv , ci se realizeaza ex nunc   daca: bunul donat se afla in stapanirea donatarului , acesta este obligat sa-l restituie integral cu toate accesoriile sale donatorului ; donatorul va restituii donatarului contravaloarea imbunatatirilor aduse bunului donat de catre donatar . La randul sau , donatarul este obligat sa-l despagubeasca pe donator pentru degradarile sau deteriorarile aduse bunului prin faptele sale .

Daca bunul donat nu se mai afla in posesia donatarului , acesta este obligat sa restituie donatorului contravaloarea acestuia si nu pretul obtinut din instrainarea bunului . Donatarul este obligat sa despagubeasca pe donator atat pentru instrainarile totale cat si pentru cele partiale ale bunului donat precum si pentru eventualele sarcini ce s-ar fi constituit asupra bunului ( ipoteca , servitute ) .

Valoarea pe care o va restituii donatarul va fi cea din momentul introducerii cererii de revocare .

Pe langa bun sau valoarea acestuia , donatarul , fata de care a fost admisa actiunea in revocare ,va fi obligat si la restituirea fructelor sau veniturilor produse de bunul donat din ziua cererii de chemare in judecata . Donatarul dobandeste fructele pe care le-a perceput sau putea sa le perceapa pana la acea data in virtutea calitatii sale de proprietar .

Consideram ca solutia legala nu este cea corecta intrucat , asa cum s-a precizat in doctrina [29], donatarul ingrat ar trebuii sa restituie si fructele percepute anterior cererii de revocare , intocmai ca si mostenitorul nedemn obligat la restituire de la data deschiderii succesiunii , astfel ca dispozitiile legale favorizeaza in aceasta privinta pe donatar care , desi vinovat , pastreaza fructele pana la revocare cand , de fapt , el ar trebui considerat posesor de rea-credinta de la data comiterii ingratitudinii .

Daca bunul donat se afla in stapanirea donatarului , el va fi restituit donatorului in starea in care se gasea la data introducerii cererii . Donatarul nu va raspunde de pieirea fortuita a bunului produsa anterior cererii de revocare .

83.7.Efectele revocarii donatiei pentru ingratitudine fata de terti . Revocare donatiei pentru ingratitudine nu produce nici un efect fata de tertii ce au contractat cu donatarul : „ revocarea pentru ingratitudine nu poate infirma nici instrainarile facute de donatar , nici ipotecile sau alte sarcini reale , cu care el ar fi putut greva obiectul daruit ” .

Solutia legiuitorului se justifica prin aceia ca revocarea este o pedeapsa civila pentru donatarul vinovat de ingratitudine , astfel ca ea nu trebuie sa se rasfranga asupra tertilor nevinovati .

Prin urmare , instrainarile oneroase sau cu titlu gratuit sau drepturile reale constituite in favoarea tertilor anterior cererii de revocare si , in cazul imobilelor , anterior indeplinirii publicitatii cererii de revocare , raman valabile .

Lipsind conditia rezolutorie ( ca in cazul revocarii donatiei pentru neindeplinirea sarcinilor ) , revocarea pentru ingratitudine este o „ actiune in restituire esentialmente personala[30]” , care produce efecte numai pentru viitor , lasand pe donatar proprietar pana in momentul revocarii , astfel ca si actele realizate de el vor fi respectate , ca emanand de la un proprietar .

SECTIUNEA a IV – a

REVOCAREA DONATIEI PENTRU

SURVENIENTA DE COPIL

84.Notiune . Preluata din dreptul roman , revocarea donatiei pentru nasterea ulterioara a unui copil , este prevazuta de art. 836 C. civ.

Revocarea priveste donatorii care , la data incheierii contractului , nu aveau descendenti si carora li se naste ulterior un copil , caz in care revocarea se produce de drept .

Acest caz de revocare se justifica prin prezumtia legii ca daca donatorul ar fi avut descendenti , nu ar fi facut liberalitatea . Asa cum se exprima Cantacuzino „ este o rezolutiune impusa de lege in folosul , nu atat al donatorului cat al familiei si care nu poate fi inlaturata prin nici o stipulatie contrara din contractul de donatiune ” .

Per a contrario , pentru donatorul care , la data contractarii , avea un descendent donatia este irevocabila .

85.Donatiile supuse revocarii . Articolul 836 C . civ. arata ca sunt supuse revocarii toate donatiile , indiferent de valoarea lor si de titlul sub care au fost facute , inclusiv donatiile facute sotilor in vederea casatoriei , exceptand donatia facuta sotului de ascendentul sau . Sunt astfel revocabile pentru aceasta cauza donatiile in forma autentica , donatiile deghizate , donatiile indirecte , darul manual etc. .

De asemenea sunt exceptate de la revocare donatiile intre soti in timpul casatoriei (art. 973 alin (3) C . civ. ) , intrucat pentru copii este indiferent in patrimoniul caruia dintre parinti se gaseste obiectul donatiei .

86.Conditiile revocarii donatiei . Enumerare . Pentru a avea loc revocarea donatiei pentru aceasta cauza se cer indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii :

donatorul sa nu aiba un copil sau un descendent nascut la data incheierii contractului ;

donatorului i se naste ulterior un copil sau descendent , chiar postum ;

86.1.Donatorul sa nu aiba un copil sau un alt descendent nascut la data incheierii contractului . Imprejurarea ca un copil al donatorului era conceput la data contractarii nu impiedica revocarea de drept a donatiei prin nasterea ulterioara a copilului . Textul legal deroga de la principiul infanus conceptus pro nato habetur nu este in interesul copilului conceput sa fie considerat in viata .

Daca in momentul contractarii , donatorul avea un copil declarat disparut , art. 19 din Decretul nr. 311954 prezuma ca acesta este in viata , prezumtie instituita in interesul copilului . Cu toate acestea , revocarea de drept a donatiei se va produce daca , dupa incheierea contractului, donatorului i se naste un copil si aceasta deoarece „ cel declarat disparut are o existenta putin probabila , ceia ce il poate determina pe donator sa faca donatia ”[31] . Pe de alta parte , prezumtia instituita de Decretul nr. 311954 urmareste protejarea interesului celui disparut , ori in acest caz nu este in interesul acestuia sa fie prezumat in viata .

86.2.Donatorului i se naste ulterior un copil sau descendent , chiar postum . Conditia este indeplinita , daca copilul nascut dupa incheierea contractului a fost conceput la acea data . Durata vietii copilului este indiferenta , revocarea producandu-se de drept prin nastere, chiar daca el moare inainte de intentarea actiunii in restituire .

De asemenea , este indiferent daca copilul nascut dupa incheierea contractului de donatie este din casatorie sau din afara casatoriei ( art. 63 C . fam ) . In acest din urma caz , evident , filiatia trebuie stabilita pe cai legale , dar ceia ce intereseaza nu este data stabilirii filiatiei , ci data nasterii copilului . Inseamna ca stabilirea filiatiei unui copil nascut dupa incheierea contractului atrage revocarea donatiei. In schimb , stabilirea filiatiei ( dupa incheierea contractului ) fata de un copil nascut anterior nu atrage revocarea , asa cum –in acest caz – nici nasterea unui alt copil , fie si din casatorie , dupa incheierea contractului , nu are ca efect revocarea donatiei , nefiind indeplinita prima conditie a revocarii .

86.3.Problema adoptiei . In ceia ce priveste conditiile de revocare , pentru survenienta de copil, au fost elaborate opinii diferite cu privire la consecintele adoptiei unui copil de catre donator .

Pornind de la premiza ca rudenia civila dintre adoptat si adoptator este asimilata rudeniei firesti , producand aceleasi efecte , o prima opinie ^[32] , considera ca textul art. 836 C . civ. include si copilul adoptat de catre donator . Astfel , daca la data incheierii donatiei , donatorul avea un copil adoptat , nu mai este indeplinita prima conditie a revocarii ( ca donatorul sa nu aiba un copil sau descendent in momentul facerii donatiei ) si donatia este deci irevocabila. Daca ,dimpotriva , donatorul nu avea un copil sau descendent la data contractarii si ulterior adopta un copil , donatia este revocabila de drept la data adoptiei .

Potrivit , unei alte opinii exprimata atat in majoritatea doctrinei [33] cat si in practica judiciara [34] textul art.836 C. civ. nu are in vedere copilul adoptat .

Daca donatorul a adoptat un copil ulterior incheierii donatiei , donatia este irevocabila intrucat art. 836 C . civ. are in vedere „ nasterea ” unui copil firesc , si nu a unui copil adoptat , dupa cum existenta unui copil adoptat al donatorului la data contractarii nu impiedica revocarea donatiei , textul mentionat fiind de stricta interpretare .

Revocarea donatiei prin adoptie contravine principiului irevocabilitatii donatiilor , adoptia depinzand in mare parte de vointa donatorului si implicit donatia ar devenii revocabila tot prin vointa acestuia .

Cat priveste raporturile dintre parinte si copilul sau firesc adoptat de o alta persoana , acestea produc o serie de efecte . Daca adoptia a fost realizata sub incidenta dispozitiilor art. 66-85 C . fam . care reglementeaza doua tipuri de adoptie , efectele difera dupa cum adoptia este cu efecte depline sau cu efecte restranse . In cazul adoptiei cu efecte depline , a incetat legatura de rudenie a adoptatului cu parintii firesti , astfel ca daca parintele firesc realizeaza o donatie dupa adoptie , donatia este revocabila in conditiile art. 836 C . civ. Daca adoptia a fost cu efecte restranse , copilul adoptat pastreaza legatura de rudenie cu parintii firesti , astfel ca donatia incheiata de parintele firesc este irevocabila . Daca adoptia s-a realizat sub incidenta O.U.G. nr. 251997 cu privire la regimul juridic al adoptiei , a incetat legatura de rudenie a adoptatului cu parintii firesti , astfel ca donatia incheiata de parintele firesc dupa realizarea adoptiei se revoca de drept in conditiile art. 836 C . civ.

Revocarea donatiei are loc de drept si in cazul in care copilul sau descendentul donatorului se naste dupa moartea acestuia .

87.Natura juridica a revocarii . Potrivit art. 836 C. civ. , revocarea donatiei pentru aceasta cauza opereaza de drept . In momentul nasterii copilului sau a descendentului , donatia este revocabila , iar donatarul nu mai are nici un titlu asupra bunurilor donate .

Este o revocare absoluta ce se realizeaza independent de vointa donatorului si fara interventia instantei de judecata .

Fiind instituita in interesul copilului , revocarea donatiei nu poate fi inlaturata nici macar prin vointa donatorului , art.839 C . civ. dispunand ca „ orice clauze sau conventii , prin care donatorul ar renunta la revocarea donatiunii pentru nastere de fiu , este nula si fara nici un efect ” .

Donatia , desfiintata de drept la nasterea copilului , nu se poate confirmata ulterior nici prin moartea copilului , nici prin moartea donatorului , nici prin executarea sa voluntara . Donatorul redevine proprietarul bunului donat si singura posibilitate juridica pentru gratificarea donatarului cu aceiasi liberalitate intre vii este incheierea unui nou contract de donatie .

Donatarul pierde dreptul dobandit prin donatie si are obligatia restituirii bunului . In caz de refuz , instanta de judecata , sesizata cu solutionarea litigiului se va limita numai a constata revocarea donatiei in conditiile art. 836 . C . civ.

Actiunea donatorului nu va fi o actiune in revocare , intrucat revocarea s-a produs de drept prin nasterea copilului , ci o actiune in restituirea bunului , obiect al donatiei , actiune care , potrivit are . 840 C . civ. si art. 21 din decretul nr. 1671958 privitor la prescriptia extinctiva , este prescriptibila in termen de 30de ani de la data nasterii copilului .

Revocarea donatiei operand de drept , chiar si dupa moartea donatorului , actiunea in restituire poate fi promovata si de mostenitorii si creditorii sai pe calea actiunii oblice .

Dupa implinirea prescriptiei extinctive a actiunii in restituire , donatarul posesor va dobandi proprietatea bunului prin efectul prescriptiei achizitive de 30 de ani ( daca a posedat neintrerupt ) si nu ca donatar , donatia fiind desfiintata de drept la nasterea copilului , fiind considerata ca nu a existat niciodata .

88.Efectele revocarii de drept a donatiei . Legea a stabilit ca donatia incheiata de donatorul care nu are descendenti este facuta sub conditia rezolutorie a nasterii unui descendent donatorului . Intrucat conditia rezolutorie s-a implinit la nasterea copilului , donatia este desfiintata cu efect retroactiv de la data incheierii sale , partile fiind repuse in situatia anterioara contractarii .

In consecinta , bunurile ce formeaza obiectul donatiei reintra in patrimoniul donatorului libere de sarcini , ipoteci sau servituti . Daca la data revocarii , donatarul se gaseste in posesia bunului donat , el va trebui sa-l restituie , iar daca bunul nu i-a fost inca predat de donator , el nu va mai putea cere predarea .

Avand un caracter retroactiv , revocarea donatiei produce efecte atat impotriva donatarului si a mostenitorilor sai ce au dobandit bunurile donate la moartea sa , cat si impotriva tertilor dobanditorii ai bunurilor respective , socotiti ca au contractat cu un non dominus . Desfiintarea drepturilor dobandite de terti asupra bunurilor donate , prin acte intre vii incheiate cu donatarul , nu reprezinta decat aplicarea cunoscutului principiu resoluto iure dantis , resolvitur ius accipiens , contractul de donatie fiind socotit ca nu a existat niciodata .

Impotriva tertilor dobanditorii ai bunului donat , donatorul are la indemana actiunea in revendicare pentru recuperarea bunului , ca orice proprietar , In cazul donatie mobiliare , tertul dobanditor de buna credinta va opune donatorului prescriptia instantanee prevazuta de art. 1909 –1910 C . civ.

In cazul donatiei imobiliare , tertul dobanditor este obligat sa restituie imobilul liber de orice sarcina . Desi actiunea in revendicare imobiliara a donatorului sau mostenitorilor sai este imprescriptibila , ea poate fi paralizata prin invocarea uzucapiunii , fie cea scurta de 10-20 de ani ( daca tertul dobanditor indeplineste conditiile art. 1895 si urm . C . civ. ) , fie uzucapiunea de 30 de ani .

Actele de administrare efectuate de donatar sau tertul dobanditor raman valabile .

Odata cu restituirea bunului , donatarul sau , dupa caz , tertul dobanditor , este obligat si la restituirea fructelor produse de bun de la data la care a fost notificat de nasterea copilului [35]. Prin urmare , donatarul dobandeste fructele pana la data notificarii , el fiind considerat posesor de buna-credinta . Pe de alta parte , atribuirea fructelor donatarului pana la data notificarii se justifica si prin intentia legiuitorului de a respecta vointa partilor si in special pe cea a donatorului care a urmarit gratificarea donatarului ori , obligarea acestuia la restituirea tuturor fructelor produse de bun ar reprezenta pentru el o „ paguba ” si nu o binefacere [36] .

Cat priveste fructele de orice natura percepute de tertul dobanditor , acesta va avea aceleasi drepturi ca si donatarul , pastrand fructele percepute pana la data notificarii si fiind obligat sa le restituie pe cele percepute dupa aceasta data .

Atat donatarul cat si tertul dobanditor vor pastra fructele pana la data notificarii lor , chiar daca au cunoscut nasterea copilului anterior notificarii .

SECTIUNEA a V –a

REVOCAREA DONATIILOR DINTRE SOTI

89.Consideratii generale . Codul civil de la 1864 admite valabilitatea donatiilor intre soti . Ratiunea acestei solutii este pe de o parte , dreptul fiecarei persoane de a dispune liber de avutul sau , iar pe de alta parte , afectiunea reciproca ce exista intre soti . Tocmai datorita acestei afectiuni care determina donatii exagerate , captatiei pe care o poate exercita sotul interesat , legiuitorul nu ar fi trebuit sa opreasca aceste donatii . Acest lucru se datoreaza faptului , ca legiuitorul a avut in vedere toate aceste situatii si , drept consecinta , desi sotii au deplina libertate de a-si face donatii unul altuia , restrictii importante caracterizeaza aceste donatii .

90.Donatiile care sunt permise intre soti . Sotii isi pot face orice fel de donatii cum ar fi donatie de bunuri prezente , donatie de bunuri viitoare , daruri manuale , o donatie cu sarcini, o donatie supusa unei conditii potestative din partea donatorului , o donatie cu sarcina catre donatar de a achita un pasiv nedeterminat al sotului donator sau o donatie prin care donatorul si-ar rezerva dreptul de a dispune de bunul donat .

Potrivit art. 938 C . civ. „ Sotii nu pot , in timpul maritagiului , sa-si faca , nici prin acte intre vii , nici prin testament , vreo donatiune mutuala si reciproca printr-unul si acelasi act ” Donatia mutuala reprezinta o dubla donatie conditionala , validitatea unei donatii depinzand de predecesul donatorului . Legiuitorul a instituit aceasta interdictie , urmarind sa asigure revocarea unilaterala a donatiei , insa interdictia este inutila de vreme ce revocarea unei donatii se poate face prin act unilateral .

Donatiile intre soti sunt supuse conditiilor de forma si celorlalte conditii de fond ce guverneaza incheierea valabila a contractului de donatie . Astfel , donatia va trebuii incheiata in forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute , va trebuii acceptata de sotul donatar , va trebuii sa respecte regulile cu privire la capacitatea partilor . Donatia de bunuri imobiliara , pentru a devenii opozabila tertilor , va trebuii supusa formelor de publicitate prevazute de Legea 71996 , iar donatia mobiliara se va face cu respectarea dispozitiilor art. 827 C . civ. ( referitoare la intocmirea actului estimativ al mobilelor ) .

Cat priveste exceptiile de la forma autentica a donatiei , donatiile intre soti pot imbraca forma darului manual , nu si pe cea a donatiei deghizate sau facuta prin interpunere de persoane , in ambele cazuri donatia fiind nula absolut . Potrivit art. 941 C. civ. , sunt prezumate persoane interpuse copiii sotului donatar dintr-o alta casatorie , din afara casatoriei sau rezultati din adoptie cat si acele rude ale donatarului la a caror mostenire el ar avea vocatie succesorala concreta in momentul incheierii contractului , precum : ascendentul sotului donatar , bunicul sotului donatar daca acesta nu ar avea copii in viata , sora sotului donatar care nu are descendenti etc.

Bunurile care pot face obiectul donatiei intre soti sunt bunurile proprii ale sotului donator , si nu bunurile comune dobandite in timpul casatoriei , orice conventie prin care s-ar micsora comunitatea de bunuri fiind nula absolut asa cum dispune art. 30 alin . ( 2 ) C . fam .

91.Principiul revocabilitatii . Donatiile intre soti sunt supuse anumitor restrictii , cea mai importanta dintre ele fiind revocabilitatea acestor donatii . In acest sens , art. 937 alin ( 1 ) C. civ. dispune :   „ Orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila ” .

91.1.Donatiile intre soti – exceptie de la principiul irevocabilitatii donatiilor . Revocarea acestor donatii va opera indiferent de donatie ( donatie autentica , dar manual , donatie indirecta , donatie cu sarcina ) . Sunt exceptate de la revocabilitate darurile obisnuite , facute cu diferite ocazii , daca sunt proportionale cu starea materiala si nivelul de trai al sotilor .

Facultatea de revocare este de esenta acestor donatii si apartine donatorului , fiind conferita chiar prin lege de norme imperative , de ordine publica . Donatarul nu poate renunta la dreptul de revocare nici prin contractul de donatie , nici printr-o conventie ulterioara . Aceasta facultate va exista indiferent de stipularea vreunei clauze contrare .

91.2.Natura dreptului de a revoca donatia . Dreptul de a revoca donatia este un drept personal al sotului donator si nu va putea fi exercitat de mostenitorii sau creditorii sai .

Donatorul poate revoca oricand donatia , in timpul casatoriei , dupa desfacerea casatoriei , chiar si dupa moartea donatarului [37], caz in care revocarea se indreapta impotriva mostenitorilor acestuia [38] . Dreptul donatorului incetand odata cu moartea , donatia devine irevocabila la moartea acestuia .

In timpul vietii donatorului , revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii si pentru ingratitudine [39] nu-si gaseste aplicare devreme ce donatorul poate revoca oricand donatia dupa bunul sau plac , fara o cauza legala de revocare . Donatia intre soti nu va putea fi insa revocata de drept pentru nasterea ulterioara a unui copil pentru ca , pe de o parte , legiuitorul avand in vedere copii din casatorie , este indiferent pentru acestia in patrimoniul carui parinte se gaseste bunul , iar pe de alta parte , pentru ca donatorul isi poate exercita oricand dreptul sau de revocare .

Prin revocarea donatiei , ca urmare a manifestarii vointei unilaterale a donatorului , donatia intre soti deroga nu numai de la principiul irevocabilitatii donatiilor , dar si de la regulile de drept comun ce consacra principiul fortei obligatorii a contractului potrivit careia un contract se incheie prin acordul de vointa al partilor si inceteaza tot prin acordul comun al partilor .

Dupa moartea sotului donator , donatia devine irevocabila si , in cazul ingratitudinii sau al neindeplinirii sarcinii , mostenitorii donatorului sau creditorii sai pot solicita revocarea donatiei in conditiile legii .

91.3.Forma revocarii . Cat priveste forma revocarii , aceasta poate fi atat expresa cat si tacita .

Revocarea expresa are loc atunci cand sotul donator isi manifesta vointa sa neindoielnica printr-un act oarecare , fie act autentic , fie act sub semnatura privata .

Revocarea tacita rezulta din orice act sau fapt al donatorului care exprima in mod neechivoc vointa acestuia de a revoca donatia .Constituie , de exemplu , revocare tacita , instrainarea ulterioara cu titlu oneros a bunului obiect al donatiei , o alta donatie sau legat prin care se gratifica ulterior o alta persoana cu acelasi bun , cererea de restituire a bunului donat [40] etc.

Din momentul incheierii contractului de donatie , sotul donatar devine proprietar sub conditie rezolutorie al bunului donat . Refuzul donatorului de a preda bunul echivaleaza cu revocarea tacita a donatiei.

Cum s-a pronuntat practica judiciara , manifestarea de vointa in sensul revocarii donatiei nu trebuie sa imbrace in mod obligatoriu forma unei actiuni in justitie , revocarea putand fi si tacita , rezultand din orice act ulterior al donatorului [41] .

Instrainarea partiala a bunului donat revoca donatia numai partial , pentru partea instrainata , la fel cum stabilirea de catre donator a unui uzufruct , sau servituti asupra bunului donat , ar restrange donatia in masura in care au fost constituite aceste drepturi .

91.4.Efectele revocarii donatiei intre soti . Odata donatia revocata , implinindu-se conditia rezolutorie , revocarea are efect retroactiv si atrage desfiintarea tuturor drepturilor dobandite de terti asupra bunului donat .

Indeplinindu-se conditia rezolutorie , se considera ca donatia nu a avut loc niciodata astfel ca donatarul sau mostenitorii acestuia , daca bunul se afla in posesia lor cat si tertul dobanditor al bunului , sunt obligati la restituirea integrala a bunului donat precum si a fructelor produse pana la revocare .

Tertii de buna credinta vor putea opune sotului donator in privinta bunurilor mobile , dispozitiile art. 1909 – 1910 C . civ. , posesia de buna credinta valorand proprietatea .

BIBLIOGRAFIE

1.     Albu Ion , „ Contractul si raspunderea contractuala ” ;

2.     Alexandresco D . , „Explicatie teoretica si practica a dreptului civil roman ” , Partea I ,

Donatiile intre vii ” , Bucuresti , 1913 ;

3.     Beleiu Gheorghe , „Drept civil roman ” , Introducere in dreptul civil roman , Subiectele dreptului civil, Editia a VI-a revazuta si adaugita de Marian Nicolae si Petrica Trusca , Casa si editura de presa SANSA S.R.L. , Bucuresti , 2002 ;

4.     Cocos Stefan , „ Evolutia capacitati juridice in dreptul roman ” , Arad , 1996 ;

5.     Chelaru Eugen , „ Drepturile reale principale ” Ed. All Beck , Bucuresti , 2002 ;

6.     Capatana Octavian , „Titlu gratuit in actele juridice ” Ed . Rosetti , 2003 ;

7.     Cantacuzino M. , „ Curs de drept civil ” , Ed . Ramuri , Craiova ;

8.     Chirica Dan , „ Drept civil . Contracte speciale ” Ed. Lumina Lex ;

9.     Deak Feancisc, „Tratat de drept civil . Contracte speciale ” , Ed. Actami , Bucuresti , 1999 ;

10.  Deak Francisc , „ Tratat de drept succesoral ” , Ed. Actami , Bucuresti , 1999 ;

11.  Dogaru Ion , „Drept civil . Contracte speciale ” , Ed. All Beck , Bucuresti , 2004 ;

12.  Eliescu M . „ Mostenirea si devolutiunea ei in dreptul R.S.R. ” , Ed. Academiei , 1966 ;

13.  Eliescu M . „ Transmiterea si imparteala mostenirii ” Ed. Academiei , 1966 ;

14.  Filipescu Ion , „Adoptia si protectia copilului aflat in dificultate ” Ed.All , Bucuresti , 1997 ;

15.  Filipescu Ion , „Tratat de dreptul familiei ”, Ed.All , Bucuresti , 2000;

16.  Florescu C. Dumitru , „ Drept civil . Contracte speciale ” , Ed. Univ. Titu Maiorescu , Bucuresti, 2001;

17.  Hamangu , Rosetti-Balanescu , Baicoianu , „ Tratat de drept civil roman ” , Bucuresti , 1929 ;

18.  Ionascu Tr. „ Curs de drept civil . Succesiuni si liberalitati – Lichidarea Mostenirii – Donatii si Fundatii ” , 1947 ;

19.  Manoliu Julietta , Stefan Rauschi „ Drept civil .Contracte ” vol I , Iasi , 1984 ;

20.  Molcut Emil , Oancea Dan , „Drept roman ” Casa de editura si presa „SANSA” S.R.L. , Bucuresti , 1993 ;

21.  Petrescu G.P. , „Donatiile intre vii si donatiile neregulate ” vol. I , Bucuresti , 1891 ;

22.  Raruncescu G. Mihai , „ Succesiuni – Donatiuni si Contractul Matrimonial ” , 1936 ;

23.  Rosetti-Balanescu , Baicoianu Al , „Drept civil roman . Studii de doctrina si jurisprudenta ” , vol. II , Ed. Socec , 1943 ,

24.  Safrta-Romano , „Contracte civile ” vol. I , Ed. Graphix , Iasi , 1993 ;

25.  Statescu Constantin , Corneliu Barsan , „ Teoria generala a obligatiilor ” Ed. ALL BECK , Bucuresti , 2000 ;

26.  Stoica Valeriu , „Rezolutiunea si rezilierea contractelor civile ” Ed. All , Bucuresti , 1997 ;

27.  Toader Camelia , „Drept civil . Contracte speciale ” , Ed. All Beck , Bucuresti , 2003 ;

28.  Tabarca Mihaela , „Drept procesual civil ” Ed . Univeresul Juridic , Bucuresti , 2005 ;

29.  Tabacu Andreea , „Drept procesual civil . Curs universitar ” Ed. Univ . din Pitesti , 2005 ;

30.  Turianu Corneliu , „Contracte civile speciale . Practica civila adnotata ” Ed. All Beck , 2000;

31.  Tomulescu St , „Drept privat roman ” , Bucuresti , 1958 ;

32.  Ungureanu Ovidiu , Bacaci Alexandru , Turianu Corneliu , Jugastru Calina , „ Principii si institutii de drept civil . Curs selectiv pentru licenta 2002-2003” , Ed. Rosetti , Bucuresti , 2002 ;

33.  Vaduva Dumitru , „Teoria generala a obligatiilor ” , Ed. Univ. . din Pitesti , 2001 ;

34.  Vaduva Dumitru , Tabacu Andreea , „Drept civil . Contracte Speciale ” Ed. Univ . din Pitesti , 2001;

35.  Vladimir Hanga , „Drept privat roman .Tratat ”

36.  Zinveliu I. ,Rauschi St. , „Drept civil . Contracte ” , vol. I , Ed. Graphix , Iasi , 1984 ;

37.  Codul Civil si de procedura civila, Editura Juris Argessis .

38.  Manual Juridic , Editura Stiintifica , Bucuresti , 1957

39.  Constitutia Romaniei