Contabilitate
Necesitatea colaborarii profesionale a auditorilorNecesitatea colaborarii profesionale a auditorilor Pornind de la realitatea ca atat auditul intern cat si auditul extern sunt pe acelasi "front", duc aceeasi "batalie", indiferent ca utilizeaza metodologii diferite de auditare, se impune sustinerea reciproca ca o conditie a eficientei activitatii. In acelasi timp, trebuie sa recunoastem ca dezvoltarea relatiilor dintre cele doua importante activitati are la baza traditia si cultura nationala, iar lipsa de colaborare dintre cele doua sisteme este considerata istorica. Totusi, auditul intern si auditul extern trebuie sa inceapa o colaborare efectiva, sa aduca acel plus de valoare asteptat, din ambele zone si sa scape de teama existentialista care le afecteaza in prezent. Scopul colaborarii intre auditul intern si auditul extern ar trebui sa aiba ca temelie cel putin urmatoarele argumente: constientizarea managementului privind necesitatea implementarii functiei de audit intern in cadrul propriilor entitati; asigurarea suplimentara ca auditul intern este independent; asumarea implementarii auditului intern; constientizarea mai completa a riscurilor, atat de catre management cat si de catre auditori; reducerea la minimum a suprapunerilor; schimburi profesionale de probleme; pregatiri profesionale comune; mobilitatea personalului intre cele doua structuri; coroborarea planurilor si a programelor de audit; impartasirea informatiilor utile si asigurarea unei comunicari eficiente; intelegerea de catre fiecare parte a rolului celeilalte; clarificarea mai atenta a celor doua activitati; eliminarea rivalitatilor institutionale sau chiar a competitiei dintre cele doua activitati; punerea unei presiuni mai mici asupra entitatilor auditate; crearea unei culturi comune a auditului in sectorul public;
realizarea unor compatibilitati reale cu structurile similare europene. Scopul Curtii de Conturi a Romaniei - CCR este si acela de a analiza existenta si functionalitatea sistemului de control intern, ceea ce inseamna ca va evalua activitatea de audit intern si va asigura astfel feed-backul acestei functii a entitatii. Colaborarea intre structurile care efectueaza audit intern si cele care efectueaza audit extern implica o serie intreaga de avantaje atat pentru cele doua parti, cat si pentru entitatile auditate. In primul rand, auditul intern are o mai buna intelegere a riscurilor din cadrul entitatilor unde functioneaza si pot furniza informatii utile in acele zone auditului extern. In al doilea rand, auditul intern este mai implicat in cunoasterea entitatii, avand acces la informatii la care auditul extern nu poate ajunge si din aceste considerente colaborarea este imperios necesara. La randul sau, auditul intern prin colaborarea cu auditul extern poate sa-si imbunatateasca metodologiile de interventie pe teren, sa-si dezvolte programele de testare si sa se foloseasca de asigurarea pe care o da auditul extern entitatii auditate. Comunicarea reciproca si colaborares interactiva aduce beneficii nu numai acestora dar si pentru entitatea auditata si pentru cele doua profesii de auditori interni si auditori externi. Comitetele de audit intern, acolo unde exista, ar trebui sa incurajeze aceasta colaborare pe principiul complementaritatii profesiei avand in vedere ca, lucrand impreuna, exista avantaje reale. De asemenea, acestea ar trebui sa aiba in vedere nu numai impartasirea cunostintelor privind misiunile de audit realizate, dar si o posibila aliniere a standardelor de comportament ale celor doua profesii. Realizarea unui audit de calitate presupune existenta unei comunicari adecvate ale ambelor parti si contribuie la intarirea relatiilor de colaborare si, in timp, la obtinerea increderii reciproce. Deviza ambelor structuri de audit ar trebui sa fie aceea de a juca un rol activ in schimbarea si implementarea sistemelor de management si control intern in cadrul entitatilor si aceasta se poate realiza numai daca exista o stare de spirit potrivita. In sinteza, atingerea acestor principii presupune: comunicarea permanenta care poate reprezenta cheia succesului; profesionalism si respect pentru entitatile auditate prin eliminare in totalitate a suprapunerilor; existenta unei dorinte de impartasire a constatarilor; colaborarea eficienta, utila pentru ambele parti, dar si pentru entitatea auditata; comunicarea si schimbul reciproc de informatii care va contribui la organizarea mai bine a activitatilor si la oferirea unei calitati crescute a muncii; necesitatea cresterii increderii reciproce intre cele doua structuri de audit; deviza de baza ar trebui sa fie: colaborare si comunicare. In baza acestor considerente, auditul intern trebuie sa diminueze auditurile de conformitate si sa se indrepte tot mai mult spre realizarea unor audituri de sistem, deoarece auditul extern este mai interesat de acest gen de misiuni, care ii poate orienta mai bine activitatea proprie. In acelasi timp, misiunile de audit de sistem sunt mai utile si pentru activitatea de evaluare a riscurilor de catre management si de catre auditorii interni. Realizarea acestor obiective va impune, in mod obligatoriu, realizarea unor intalniri de lucru sistematice pentru elaborarea unui protocol de colaborare intre cele doua categorii de auditori. Consideram ca auditul extern trebuie sa fie cel care sa aiba initiativa in aceasta colaborare, avand in vedere necesitatile de evaluare anuala a entitatilor publice si logica de a porni, in aceasta evaluare, de la constatarile si recomandarile auditului intern. Auditul extern se poate desfasura sub forma auditurilor financiare si a auditului performantei, motiv pentru care in evaluarea eficientei sistemului de control trebuie sa se bazeze pe rapoartele auditul intern. Desigur posibilitatile de colaborare sunt multiple si se impune ca mereu sa fie regandite functie de evolutia tehnicilor si instrumentelor de audit, dar si buna practica recunoscuta in domeniu.
|