Contabilitate
Delimitari si structuri privind trezoreria intreprinderii - contabilitatea titlurilor de plasamentCONTABILITATEA TREZORERIEI Structuri privind trezoreria intreprinderii In sfera activitatii de trezorerie a intreprinderii se cuprind toate operatiile de gestiune a titlurilor de plasament, a valorilor de incasat, a disponibilitatilor banesti, a altor valori de trezorerie, precum si concursurile bancare sub forma de scont si de trezorerie. Titlurile de plasament denumite si valori mobiliare de plasament, valori pe termen scurt negocibile sau investitii temporare sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt sau protejarii lichiditatii, dupa caz. Spre deosebire de titlurile de participare a caror posesiune este durabila, perioada de rotatie a titlurilor de plasament nu depaseste, de regula, un an. Ele se identifica cu actiunile, obligatiunile, bonurile de tezaur sau trezorerie si de alte titluri de valore dobandite pe termen scurt. Veniturile se realizeaza prin diferenta dintre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare si sub forma dividentelor si dobanzilor incasate. Protejarea sau acoperirea disponibilitatilor banesti se face in raport cu fenomenul inflationist, variatia puterii de cumparare a monedei (riscul de schimb) si riscul dobanzii. Din structura titlurilor de plasament fac parte si actiunile proprii rascumparate temporar in vederea atribuirii salariatilor societatii, regularizarii cursului de bursa sau reducerii capitalului societatii, precum si obligatiunile emise si rascumparate. Disponibilitatile banesti in lei si in devize se delimiteaza sub forma numerarului din casieria datorita naturii lor sunt convertibile imediat in disponibilitati banesti. In aceasta ultima situatie se afla valorile de incasat sub forma cecurilor, efectelor comerciale si cupoanelor primite de la platitori si depuse la banca spre incasare. Motivatia incadrarii acestor titluri sau documente de valori in activitatea de trezorerie si nu in categoria creantelor, este aceea ca ele devin lichidabile intr-un termen foarte scurt. Disponibilitatile sau depozitele create in conturile de banca pot functiona la vedere sau la termen. Prin acest cont se inregistreaza toate operatiunile banesti intre intreprindere si banca. In situatia in care incasarile sunt mai mari decat platile, soldul contului reprezinta disponibilitatile banesti, iar daca incasarile sunt mai mici decat platile, soldul exprima creditele acordate la banca. Depozitele la termen in banca reprezinta o forma de imobilizare a lichiditatilor pana la un an, fara a fi transferate sau utilizate inainte de termenul final. Procedand astfel, dobanda este mai mare decat in cazul disponibilitatilor banesti la vedere, care lipseste sau este mai mica. Din categoria disponibilitatilor fac parte acreditivele si avansurile de trezorerie sunt delimitate disponibilitatile banesti repartizate spre a fi girate de catre administratori sau alte persoane imputernicite de intreprindere in vederea efectuarii unor plati in favoarea interprinderii. La aceasta pozitie se includ si avansurile acordate salariatilor precum si efectuarea de cumparari. Acreditivul reprezinta mijloacele banesti pastrate la banca intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua plati catre acesta pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarii sau prestarii de servicii. Structura patrimoniala denumita alte valori de trezorerie se individualizeaza sub forma timbrelor fiscale si postale, tichetelor de calatorie, biletelor de tratament si odihna si alte valori. Concursurile bancare se delimiteaza sub forma creditelor de trezorerie (soldul creditor al contului curent), creditelor bancare pe termen scurt acordate prin cont separat pentru nevoi temporare si creditelor de scont (credit acordat de banca posesorului de credit pentru scontare inainte de scadenta). Planul general de conturi clasa a 5 a « Conturi de trezorerie » 50 TITLURI DE PLASAMENT 502 Actiuni proprii 503 Actiuni 505 Obligatiuni emise si rascumparate 506 Obligatiuni 508 Alte titluri de plasament si creante asimilate 5081 Alte titluri de plasament 5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament 509 Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament 51 CONTURI CURENTE LA BANCI 511Valori de incasat 5112 Cecuri de incasat 5113 Efecte de incasat 5114 Efecte remise spre scontare 512 Conturi curente la banci 5121 Conturi la banci in lei 5124 Conturi la banci in devize 5125 Sume in curs de decontare 5126 Carnete de cecuri cu limita de suma 518 Dobanzi 5186 Dobanzi de platit 5187 Dobanzi de incasat 519 Credite bancare pe termen scurt 5191 Credite bancare pe termen scurt 5192 Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta 5193 Credite externe neguvernamentale 5194 Credite externe garantate de stat 5195 Credite externe garantate de banci 5196 Credite de la trezoreria statului 5198 Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 53 CASA 531 Casa 5311 Casa in lei 5314 Casa in devize 532 Alte valori 5321 Timbre fiscale si postale 5322 Bilete de tratament si odihna 5323 Tichete si bilete de calatorie 5328 Alte valori 54 ACREDITIVE 541 Acreditive 5411 Acreditive in lei 5412 Acreditive in devize 542 Avansuri de trezorerie 58 VIRAMENTE INTERNE 581 Viramente interne 59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE TREZORERIE 590 Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament Instrumente de plata Obigatiile banesti intre societatile comerciale sau intre societatile comerciale si alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, dupa caz, in numerar si fara numerar. Plata / incasarea in numerar se face imediat, fara intermediere, prin miscarea directa a sumelor banesti. Documentele de incasari- plati in numerar care sun folosite pentru inregistararea operatiilor de casa sunt: Chitanta serveste ca document justificativ, pentru incasarea unei sume in numerar in caseria societatii comerciale. Ca o varianta a chitantei este chitanta pentru operartii in valuta. Pentru cumpararea unor produse, lucrari sau servicii, in conditiile in care nu se intocmeste factura, se completeaza chitanta fiscala. Predarea sumelor de casierul societatii comerciale catre casierii platitori se consemneaza in procesul verbal de plati. Imputernicirea este documentul justificativ prin care se autorizeza o persoana membra a familiei sau incadrata in munca la aceasi unitate pentru a incasa drepturile banesti de la casieria intreprinderii cand titularul nu se poate prezenta pentru aceasta. Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ, impreuna cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu si fara limita de suma. Registrul de casa, in lei sau in valuta, serveste ca document centralizator de inregistrare operativa a incasarilor si platilor in numerar efectuate de casieria intreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileste soldul de casa la finele fiecarei zile. Factura si factura fiscala document pe baza caruia se intocmesc instrumentele de plata a produselor si marfurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi si ca document de insotira pe timpul transportului si de receptie- incasare in gestiune a primitorului. Operatiile de incasari / plati fara numerar constau in lichiditatea drepturilor banesti prin utilizarea unor instrumente si mijloace de plata, fara miscare efectiva a sumelor banesti. Din categoria acestor instrumente de plata adoptate de sistemul de plati din Romania fac parte : cecul, cambia, biletul la ordin si ordinul de plata. Cecul este un instrument de plata utilizat de titulari de conturi bancare cu disponibil corespunzator in aceste conturi. Circuitul sau se deruleaza intre trei persoane : tragator-tras-beneficiar. Instrumentul este creat de tragator care, in baza disponibilului constituit in prealabil la o societate bancara, da ordin acesteia, in caliatea sa de tras, sa plateasca la prezentare o suma determinata unei terte persoane sau insusi tragatorului, aflat in pozitia debeneficiar. Cecul prezentat este platit numai la vedere(prezentare), termenele de prezentare fiind de 8 zile, daca cecul este platibil chiar in localitatea in care a fost emis si 15 zile, in celelalte cazuri. Cecul poate fi la purtator-prezentat mai sus-, cecul barat, cecul certificat si cecul de calatorie. Cecul barat consta in inscrierea a doua linii paralele orizontale sau oblice pe fata cecului. Bararea indica obligatia ca beneficiarul sa recurga la serviciile unei banci pentru incasarea sumei inscrisa pe cec, incasarea in numerar direct de la banca tragatorului nefiind posibila. Cecul certificat prin care banca (trasul) confirma pe cec existenta si blocarea disponibilului necesar efectuarii platii. Cecul de calatorie prin care tragatorul poate conditiona plata acestuia de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) si semnatura persoanei care incaseaza cecul la prezentare. O prima semnatura se pune in momentul primirii cecului si a doua in momentul incasarii, in prezenta functionarului bancar sau in momentul efectuarii unei plati, in prezenta beneficiarului. Cambia este simultan un instrument de plata si un titlu de credit prin care tragatorul, creator de titlu, plateste o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care este datoare tragatorului. Plata se face la ordinul tragatorului sau al beneficiarului, dupa caz. Biletul la ordin este un istrument de plata prin care emitentul isi ia angajamentul de a plati, la o anumita data, o suma determinata beneficiarului sau celui care este posesorul legitim al instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent in calitatea de debitor care se obliga sa plateasca o suma de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat in calitate de creditor. Ordinul de plata este o dispozitie neconditionata, data de catre emitentul acesteia unei societati bancare receptoare de a pune la dispozitia beneficiarului o anumita suma de bani la o anumita data. Pentru a face plata trebuie sa existe lichiditati suficiente in contul de la banca. Discutat in raport cu timpul trecut, ordinul de plata este asemanator cu dispozitia de plata folosita in prezent , cu caracteristici adaptate conditiilor economice, financiare si legislative. Cecul simplu inlocuieste « cecul de numerar », fiind utilizat pentru ridicarea de numerar din conturile de la banci. Contabilitatea titlurilor de plasament Evidenta valorilor mobiliare de plasament se realizeaza prin conturile din grupa 50 « Titluri de plasament ». Toate conturile cu exceptia lui 509 « Varsaminte de efectuat penru titlurile de plasament » au functie contabila de activ. Se debiteaza cu titlurile de valoare-actiuni, obligatiuni si alte optiuni- cumparate sau rascumparate din propriile emisiuni, se crediteaza cu valoarea contabila a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz. Au sold final debitor care reprezinta valorile mobiliare de plasament aflate in portofoliul interprinderii. Valoarea contabila de inregistrare a titlurilor in cadrul conturilor este egala cu pretul de cumparare sau cu valoare stabilita potrivit contractelor de achizitie. Cheltuielile necesare si alte cheltuieli asimilate, se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare a exercitiului. Din « Standardul de Contabilitate International nr. 25 » cheltuielile de mai sus nu se includ in costul de achizitie. In cazul in care titlurile de valoare similate au preturi de intrare diferite, evaluarea la iesire se face, dupa caz, potrivit metodei identificarii specifice, costul mediu ponderat sau metodei primul intrat-primul iesit, in aceleasi conditii ca si stocurile. Dupa caz se poate folosi si metoda ultimul intrat-primul iesit. Contabilitatea analitica a titlurilor de valoare se organizeaza pe categorii de titluri si gestiuni de portofoliu create. Contul 509 «Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament » tine evidenta varsamintelor de efectuat pentru titlurile de valoare dobandite dar neachitate integral. In creditul contului se inregistreaza valoarea datorata de varsat pentru titlurile de plasament cumparate, in debit valoarea varsata pentru titlurile de plasament dobandite, iar soldul creditor al contului reprezinta valoarea de varsat pentru plasamentele dobandite. Inregistrarea datoriilor prin contul 509 »Varsaminte de efectuat pentru tiltluri de plasament » se face numai in cazul in care nu sunt apelate sau nominalizate sub aspectul termenului de decontare. Daca sunt apelate, se inregistreaza in contul 462 »Creditori diversi ». Circulatia titlurilor de plasament determina urmatoarele operatii: a) titlurile de plasament achizitionate 50 = 512 Titluri de plasament Conturi curente la banci (pretul de cumparare) (valoarea achitata imediat) sau 462 Creditori diversi (valoarea apelata sau nominalizata la plata) 509 Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament (valoarea neapelata) si 462 = 512 Creditori diversi Conturi curente la banci b) efectuarea de varsaminte pentru titlurile achizitionate 509 = 512 Varsaminte de efectuat pentru Conturi curente la banci titluri de plasament sau 531 Casa c) provizioane pentru deprecierea valorii titlurilor de plasamente 6863 = 590 Cheltuieli financiare privind Provizioane pentru deprecierea titlurilor provizioanele pentru depreciere de plasament d) iesirea prin cedare a titlurilor de plasament in cazul in care pretul de vanzare este mai mare decat pretul de cumparare (valoare contabila de intrare) 461 = 50 Debitori diversi Titluri de plasament (pretul de vanzare) (valoarea contabila de intrare) 764 Venituri din titluri de plasament (diferenta dintre cele doua valori) in cazul in care pretul de vanzare este mai mic decat pretul de cumparare 461 = 50 Debitori diversi Titluri de plasament (pretul de vanzare) (valoare contabila de intrare) 664 Cheltuieli privind titlurile de plasament (diferenta dintre cele doua valori) anularea provizioanelor constituite 590 = 7863 Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane pentru depreciere titlurilor de plasament Inregistarea plusvalorii sau minusvalorii din cedarea titlurilor de plasament direct la conturile de rezultate se explica prin aceea ca orice crestere sau micsorare reprezinta, dupa caz, profit sau pierdere. Operatiile privind cesiunea titlurilor de plasament se pot contabiliza folosind si metoda soldului. a) in cazul in care pretul de cesiune este mai mare decat costul de achizitie pentru pretul de cesiune 512 = 764 Conturi curente la banci Venituri din titluri de plasament pentru costul de achizitie = 50 Venituri din titluri de Titluri de plasament plasament b) in cazul in care pretul de cesiune este mai mic decat costul de achizitie pentru pretul de cesiune 512 = 664 Conturi curente la banci Cheltuieli privind titlurile de plasament pentru costul de achizitie 664 = 50 Cheltuieli privind titlurile de Titluri de plasament plasament Veniturile sub forma de dobanzi sau dividente se contabilizeaza prin creditul contului 764 « Venituri din titluri de plasament » si debitul conturilor de disponibilitati sau creante. De asemenea, in creditul contului 764 « Venituri din titluri de plasament » se pot inregistra si plusvaloarea creata intre valoarea contabila si valoarea de piata a titlurilor de plasament imediat negociabile (exemplu bonurile de tezaur evaluate la numita valoare de piata). EXEMPLU 1 Se achizitioneaza actiuni ca titluri de plasament 1000 titluri, a 100 lei fiecare in valoare de 100 000 lei din care eliberate 25%, iar restul eliberabile in 5 ani. 100 000 lei 503 = 512 25 000 lei Actiuni Conturi curente la banci 509 75 000 lei Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament Se cesioneaza titlurile de plasament inainte de eliberarea totala, pretul de cesiune al titlurilor este de 105 lei (30 lei + 75 lei) 30 000 lei 512 = 503 100 000 lei Conturi curente la banci Actiuni 75 000 lei 509 764 5 000 lei Varsaminte de efectuat pentru Venituri din titluri de plasament titlurile de tratament EXEMPLU 2 In luna iulie exercitiul « N » se cumpara obligatiuni in conditiile :
pretul de cumparare 100 000 lei cuponul dobanzii de incasat intre 1 aprilie si 1 iulie pentru o rata a dobanzii 16% (100 000* 16% * 4/12) 4 000 lei dobanda pana la 1aprilie a fost incasata la susa de cumparare. La 31 decembrie valoarea bursiera a obligatiunilor este de 98 000 lei. Fractiunea de dobanda de incasat de la 1 aprilie pana la 31 decembrie este de 100 000 lei * 16% * 9/12=12 000 lei In exercitiul « N+1 » la 1 octombrie se cesioneaza obligatiunile, pretul de cesiune este de 107 000 lei, din care cuponul dobanzii 8 000 lei .
a) cumpararea obligatiunilor, 104 000 lei 506 = 512 104 000 lei Obligatiuni Conturi curente la banci Si concomitent pentru cuponul dobanzii, 4 000 lei 764 = 506 4 000 lei Venituri din titluri de plasament b) dobanzi in curs cuvenite pentru exercitiul « N » incheiat, 12 000lei 5088 = 764 12 000 lei Dobanzi la obligatiuni si Venituri din titluri de plasament titluri de plasament c) provizioane pentru deprecierea obligatiunilor 2 000 lei 6863 = 590 2 000 lei Cheltuieli financiare privind Provizioane pentru deprecierea provizioanele pentru depreciere titlurilor de plasament
a) report la noul exercitiu financiar D 506 Obligatiuni 100 000 lei D 5088 Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament 12 000 lei C 590 Provizioane pentru deperecierea titlurilor de plasament 2 000 lei b) reluarea dobanzilor cuvenite 12 000 lei 764 = 5088 12 000 lei Venituri din titluri de Dobanzi la obligatiuni si plasament titluri de plasament c) incasarea printr-un cec a cuponului de dobanda la 1 aprilie (100 000*16%) 16 000 lei 512 = 764 16 000 lei Conturi curente la banci Venituri din tiluri de plasament d) cesiunea obligatiunilor la pretul de 107 000 lei cu cupon de dobanda de 100 000*16%*6 /12 (6 luni de la 1 aprilie - 1 octombrie) 107 000lei 512 = 506 100 000lei Conturi curente la banci Obligatiuni 1 000lei 664 = 764 8 000lei Cheltuieli privind titlurile de Venitu din titluri de plasament plasament cedate 2 000lei 590 = 7863 2 000lei Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane pentru titluri de plasament deprecieri O problema complementara cesiunii titlurilor de plasament este cea a inregistarii cheltuililor efectuate cu cesiunea acestora. Sunt cheltuieli de exploatare inregistrate la conturile de cheltuieli in functie de natura lor. Exempu, cheltuielile cu serviciile bancare sunt inregistrate la 627 « Cheltuili cu serviciile bancare si asimilate ». Pentru reflectare si studiu poate fi retinuta si solutia tratarii drept cheltuieli financiare si inregistrarea la contul 664 « Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate » intr-un analitic distinct. Se pate retine si varianta reflectarii acestor cheltuieli la contul 668 « Alte cheltuili financiare ». Totusi prin natura lor se incadreaza mai bine potrivit primei solutii. Un caz particular al titlurilor de plasament este cel al rascumpararii si anularii propriilor obligatiuni emise. Titlurile de inregistrari intervenite sunt : a) rascumpararea obligatiunilor, la pretul de rascumparare 505 = 512 Obligatiuni emise si rascumparate Conturi curente la banci Sau 513 Casa b) anularea obligatiunilor emise si rascumparate 161 = 505 Imprumuturi din emisiuni de Obligatiuni emise si rascumparate obligatiuni (pret de rambursare) (pret de rascumparare) 7728 Alte venituri exceptionale din operatii de capital (diferenta favorabila intre pretul de rambursare si pretul de rascumparare) In cazul in care diferenta este nefavorabila se inregistreaza in debitul contului 6728 « Alte cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital ». Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin conturile de la banci Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate valorile de incasat, cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banca, disponibilitatile in lei si in devize, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare. Toate creditele de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au functie contabila de activ. Se debiteaza , dupa caz, cu valorile de incasat sau incasarile de lichiditati, se crediteaza cu diminuarea valorilor de incasat pe masura lichidarii lor si cu platile de lichiditati. Au sold final debitor care reprezinta valorile de incasat sau disponobilitatile banesti existente in conturile de la banci. Functia contabila a contului 512 « Conturi curente la banci », prin cele doua sintetice de gradul II, 5121 « Conturi la banci in lei » si 5124 « Conturi la banci in devize », trebuie nuantata in sensul ca prin intermediul sau sunt evidentiate si creditele de trezorerie acordate de banca. In toate cazurile cand soldul contului este creditor, el reprezinta creditele de trezorerie primite de intreprindere, pentru acoperirea decalajului intre totalul stocurilor si cheltuielilor, pe de o parte, si totalul resurselor si incasarilor, pe de alta parte. Evidenta analitica a conturilor de la banci se dezvolta pe fiecare banca in parte. Particularitati prezinta si conturile de dobanzi 518 « Dobanzi » cu cele doua sintetice de gradul II, 5186 « Dobanzi de platit » si 5187 «Dobanzi de primit ». Primul se crediteaza cu dobanzile de platit aferente soldului creditor al contului 512 « Conturi curente la banci ». Dobanzile de primit aferente creditelor bancare primite prin contul 519 « Credite bancare pe termen scurt » se inregistreaza prin sinteticul de gradul II, 5198 « Dobanzi aferentecreditelor bancare pe termen scurt ». Contabilitatea operatiilor de incasari si plati, efectuate prin conturile curente de la banci, se realizeaza prin urmatoarele tipuri de inregistrari : a) depunerea la banca ,baza de borderou, a valorilor de incasat (cecul, cambia si biletul la ordin) : 511 = 411 Valori de incasat Clienti 413 Efecte de primit 461 Debitori diversi b)incasarea titlurilor de valoare 512 = 511 Conturi curente la banci Valori de incasat 666 Cheltuieli privind dobanzile 627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate La contul 512 « Conturi curente la banci » se inregistreaza valoarea neta incasata, la 666 « Cheltuieli privind dobanzile » valoarea dobanzilor percepute pentru incasarea inainte de termen iar la 627 « Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate » comisioanele si spezele bancare. c) incasarea sumelor in conturile de la banci, pe baza extraselor de cont si documentelor justificative : 512 = 445 Conturi curente la banci Subvenctii pentru investitii (subvenctii incasate) 16 Imprumuturi si datori asimilate (incasari din imprumuturi) 26 Imobilizari financiare (incasari din creante imobilizate) 41 Clienti si conturi asimilate (incasari clienti) 44 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate (sume incasate de la buget si alte unitati publice) 45 Grup si asociati (incasari in cadrul grupului) 46 Debitori si creditori diversi (incasari debitori) 518 Dobanzi (dobanzi incasate) d) plati din conturile bancare, pe baza documentelor justificative si a extraselor de cont : 16 = 512 Imprumuturi si datori asimilate Conturi curente la banci (rambursari din credite si plati de datorii) 20 Imobilizari necorporale (plati privind imobilizarile necorporale) 26 Imobilizari financiare (plati privind imobilizarile financiare) 40 Furnizori si conturi asimilate (plati furnizori si datorii asimilate) 42 Personal si conturi asimilate (plati salarii si alte drepturi de personal) 43 Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate (plati privind contributiile la asigurari si protectii sociale) 44 Bugetul de statului,fonduri speciale si conturi asimilate (plati privind datoriile din impozite si taxe) 45 Grup si asociati (avansuri acordate si plati ) 46 Debitori si creditori diversi (plata datoriilor fata de creditori 50 Titluri de plasament (achizitii titluri de plasament) 518 Dobanzi (plati dobanzi) 519 Credite bancare pe termen scurt (rambursari credite bancare) 54 Acreditive (acreditive deschise) 58 Viramente interne (viramente interne) Punctajul bancar Este prudent de a compara la perioade de timp regulat (in general la fiecare luna) soldul ce figureaza in extrasul de cont cu soldul ce figureaza in contul 512 « Conturi curente la banci». Acesta comparatie reprezinta un punctaj bancar care permite identificarea si justificarea diferentelor intre soldurile extrasului de cont si cel al contului tinut de catre intreprindere. In cazul in care la sfarsitul perioadei ca soldul contului 512 "Conturi curente la banci" nu coincide cu soldul care figureaza in extrasul de cont, diferente care se pot intalni sunt: a) intreprinderea a tras la sfarsitul exercitiului cecuri in favoare furnizorilor, dar acestia nu au avut timp sa depuna cecurile la banca inainte de 31 decembrie ; b) intreprinderea depune la banca cecurile primite de la clientii sai, dar banca nu a avut timp sa consemneze aceste sume in extrasul de cont intocmit la 31 decembrie ; c) banca a inregistrat fonduri in contul intreprinderii, exemplu creanta asupra clientilor si dividentele, incasarile figureaza in extrasul de cont dar intreprinderea nu a cunoscut acesta situatie pentru ca nu a primit inca extrasul ; d) banca a facturat anumite sume intreprinderii, exemplu cheltuieli bancare, care figureaza in extrasul de cont la 31 decembrie dar de care intreprinderea nu a stiut neprimind extrasul. Aceste situatii odata cunoscute permit stabilirea unui punctaj bancar adica a diferentei intre soldul contului 512 «Conturi curente la banci » si soldul ce figureaza in extrasul de cont. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar Toate incasarile in numerar se inregistreaza in debitul contului 531 « Casa» si in creditul contului care arata sursa incasarilor. Platile se oglindesc in creditul contului in corespondenta cu debitul conturilor care evidentiaza destinatia platilor. Documentul de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiilor de casa este « Registrul de casa » la care se anexeaza documentele justificative de incasari si plati in numerar. Tipurile de inregistrari contabile mai importante sunt : a)operatiunile de incasari in numerar 531 = 41 Casa Clienti si conturi asimilate 45 Grup si asociati 46 Debitori si creditori diversi 70 Venituri din vanzari de produse, marfuri, prestari servicii si din alte activitati 76 Venituri financiare b) operatiuni de plati in numerar 40 = 531 Furnizori si conturi asimilate Casa 42 Personal si conturi asimilate 44 Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate 45 Grup si asociati 46 Debitori si creditori diversi c) plusurile constatate la inventarierea casieriei La intreprinderile private 531 = 711 Casa Veniturile exceptionale din operatiuni de gestiune La intreprinderile regii autonome si societati cu capital majoritar de stat 531 = 4481 Casa Alte datorii fata de bugetul statului Particularitati privind contabilitatea operatiunilor in devize Pentru inregistrarea operatiunilor de incasari si plati in devize se poate folosi una din metodele: metoda inregistrarii operatiunilor la cusul zilei sau curs variabil si metoda inregistrarii operatiunilor la curs fix. Diferentele cursului fix in raport de cursul zilei sunt inregistarate in conturile de cheltuieli sau de venituri, dupa caz. La incheierea exercitiului financiar, pentru amebele metode, soldul este evaluat la cursul zilei, iar diferenta este inregistrata dupa caz, la conturile de cheltuieli sau venituri din diferenta de curs valutar. Astfel, diferentele de curs valutar nefavorabile (cursul este mai mic decat cel din momentul obtinerii devizelor) se inregistreaza ca o cheltuiala. 665 = 512 Cheltuieli din diferente de curs valutar Conturi curente la banci 531 Casa Diferentele de curs valutar favorabile se inregistreaza ca un venit, 512 = 765 Conturi curente la banci Venituri din diferente de curs valutar 531 Casa Remarca : Potrivit H.G. nr. 252/1996, diferentele favorabile sau nefavorabile aferente disponibilitatilor in devize reprezentand capitalul social in devize se inregistreaza, la incheierea exercitiului 1995 in contul 1068 « Alte rezerve » analitic distinc fara a se influenta rezultatele financiare ale agentilor economici. a) difrentele favorabile 5124 = 1068 Conturi curente la banci Alte rezerve (« Rezerve din diferente de curs valutar ») b) diferente nefavorabile 1068 = 5124 Alte rezerve Conturi curente la banci (« Rezerve din diferente de curs valutar ») Acelasi regim se aplica si pentru diferentele de curs din momentul subscrierii si cel al varsarii efective a capitalului social in valuta. Exempu : In cursul exercitiului prin contul curent de la banca au loc urmatoarele operatii : 30.01.1996, incasarea a 600D.M. * 1 600 lei cursul zilei, 1 600 lei cursul din momentul crearii creantei ; 25.04.1996, incasarea a 400D.M.*1 630 lei cursul zilei, 1 620 lei cursul creantei ; 08.07.1996, plati de 700D.M.* 1 650 lei cursul zilei, 1 640 lei cursul din momentul crearii datoriei ; 09.11.1996, incasari de 300D.M. *1 640 lei cursul zilei, 1 650 lei cursul zilei. Cursul fix stabilit la 01.01.1996 este de 1 620, cusul din 31.12.1996 este 1D.M.=1 660 lei Metoda la cursul zilei (curs variabil) a) incasarea la 30.01.1996 constituirea creantei, 600DM* 1 600 lei=960 000 lei 960 000 lei 411 = 707 960 000 lei Clienti Venituri din vanzarea marfurilor incasarea creantei, 600DM * 1 600 lei = 960 000 lei 960 000lei 5124 = 411 960 000 lei Conturi la banci in devize Clienti b) incasarea la 25.04.1996 constituirea creantei, 400 DM * 1 620 lei = 648 000 lei 648 000 lei 411 = 707 648 000 lei Clienti Venituri din vanzarea marfurilor incasarea creantei, 400 DM * 1 630lei = 652 000 lei 652 000 lei 5124 = 411 648 000 lei Conturi curente la banci Clienti (400 DM * 1 620 lei) 765 Venituri din diferente 4 000 lei de curs valutar [400 DM * (1 630 lei - 1 620 lei)] c) plati la 08.07.1996 constituirea datoriei, 700 DM * 1 640 lei = 1 148 000 lei 1 148 000 lei 371 = 401 1 148 000 lei Marfuri Furnizori plata datoriei, 700 DM * 1 650 lei = 1 155 000 lei 1 148 000 lei 401 = 5124 1 155 000 lei Furnizori Conturi la banci in devize (700 DM * 1 640 lei) 7 000 lei 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar [700 DM *(1 650 lei - 1 640 lei)] d) incasari la 09.11.1996 constituirea creantei, 300 DM * 1 640 lei = 492 000 lei 492 000 lei 5124 = 411 495 000 lei Conturi la banci in devize Clienti (300 DM* 1 650 lei) 3 000 lei 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar [300 DM * (1 650 lei - 1 640 lei)] e) diferente de curs valutar la incheierea exercitiului D 5124 C
1 300 DM *1620 lei=2 100 000 lei diferenta de curs valutar ( 600DM*1 660lei)- 945 000 lei = 51 000 lei 51 000 lei 5124 = 765 51 000 lei Conturi la banci in devize Venituri din diferente de curs valutar Metoda cursului fix Este recomandabil ca la deschiderea exercitiului currsul de la inchiderea exercitiului sa devina fix pentru « N+1 ». in caz contrar se inregistreaza diferenta dintre cursul de la inchiderea exercitiului « N » si cursul fix al exercitiului « N+1 » prin relatiile : daca cursul fix este mai mare 5124 = 765 Conturi la banci in devize Venituri din diferente de curs valutar daca cursul fix este mai mic 665 = 5124 Cheltuieli din diferente de curs Conturi la banci in devize valutar a) incasare la 30.01.1996 constituirea creantei 600DM* 1 600 lei 411 = 707 Clienti Venituri din vanzarea de marfuri incasarea creantei 972 000 lei 5124 = 411 960 000 lei Conturi in banci in devize Clienti 600 DM*1 620lei 600 DM* 1 600 LEI 765 12 000 lei Venituri din diferente de curs valutar 600 DM*(1 620 lei-1 600 lei) c) incasarea la 25.04.1996 constituirea creantei 648 000 lei 411 = 707 648 000 lei Clienti Venituri din vanzarea marfurilor 400 DM*1 620 lei 400 DM*1 620 lei incasarea creantei 648 000 lei 5124 = 411 648 000 lei Conturi in banci in devize Clienti 400 DM*1 620lei 400 DM*1 620 lei 4 000 lei 665 = 765 4 000 lei Cheltuieli din diferente de curs valutar Venituri din diferente de curs valutar 400 DM *(1 630lei- 1620 lei) 400 DM *(1 630 lei - 1 620 lei) c) plata la 08.07.1996 constituirea datoriei 1 148 000 lei 371 = 401 1 148 000 lei Marfuri Furnizori 700 DM * 1 640 lei 700 DM*1 640 lei plata datoriei 1 148 000 lei 401 = 5124 1 134 000lei Furnizori Conturi la banci in banci 700 DM * 1 640 lei 700 DM * 1 620 lei 7 000 lei 665 = 765 21 000 lei Cheltuieli din diferente Venituri din diferente de curs valutar de curs valutar 700 DM *(1 650 lei- 1 640 lei) 700 DM *(1 650 lei- 1 620 lei) d) incasari la 09.11.1996 constituirea creantei 495 000 lei 411 = 707 495 000 lei Clienti Venituri din vanzarea marfurilor 300 DM * 1 650 lei 300 DM* 1 650 lei incasarea creantei 486 000 lei 5124 = 411 495 000 lei Conturi la banci in devize Clienti 300 DM * 1 620 lei 300 DM * 1 620 lei 9 000 lei 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar 300 DM *[(1 640 lei- 1 620 lei)+(1 650 lei- 1640 lei)] = 9 000 lei e) diferente de curs valutar la inchiderea exercitiului financiar D 5124 C
1 300DM* 1 620lei= 2 106 000lei Diferenta de curs valutar (1 600DM* 1 660 lei)-(1 600DM * 1620lei)= 24 000lei 24 000lei 5124 = 765 24 000lei Conturi la banci in lei Venituri din diferente de curs valutar Diferentele de curs valutar s-au calculat la incasarea in conditiile in care s-au avut in vedere cele trei cursuri : curs fix, curs de tranzactie si curs de incasare la zi. Pentru simplificarea inregistrarii operatiilor, este indicat sa se utilizeze numai cele doua cursuri- curs fix si cel de tranzactie, cursul de zi la incasare sau plata intrand in rol la inchiderea exercitiului. Un caz particular al disponibilitatilor in devize este cel al incasarii in valuta prin licitatie de la banca. Tipurile de inregistari care intervin in aceasta situatie sunt : a)suma virata din contul curent in lei pentru licitatia valutara 5125 = 5121 Sume in curs de decontare Conturi la banci in lei b)suma incasata in valuta la licitatia valutara 5124 = 5125 Conturi la banci in devize Sume in curs de decontare c)suma neconsumata virata in contul curent si comisionul bancar retinut 627 = 5125 Cheltuieli cu serviciile bancare Sume in curs de decontare si asimilate (comisionul bancar) 5121 Conturi la banci in lei (suma neta virata in contul curent) Particularitati privind contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie Acreditivele si avansurile de trezorerie reprezinta sumele rezervate la banci sau puse la dispozitia tertilor, in vederea efectuarii unor plati datorate de intreprindere. Daca disponibilitatile sunt imobilizate sub forma acreditivelor se inregistreaza in debitul contului 541 « Acreditive». Pe masura efectuarii platilor catre terti sau incetarii valabilitatii acreditivului, contul se crediteaza. Soldul debitor reprezinta acreditivele existente deschise la banci. Sumele incredintate de intreprindere administratorilor sau altor persoane imputernicite, inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor plati in favoarea acesteia se inregistreaza la contul 542 « Avansuri de trezorerie ». Tipuri de inregistrari proprii contului sunt : a) sumele virate in cont la banci sau acordate in numerar administratorilor sau contabililor autorizati sa faca plati 542 = 581 Avansuri de trezorerie Viramente interne si concomitent 581 = 521 Viramente interne Conturi curente la banci Sau 531 Casa b)platile efectuate de catre administratori sau contabili autorizati 451 = 542 Decontari in cadrul grupului Avansuri de trezorerie 30 sau 37 Conturi de stocuri 40 Furnizori si conturi asimilate 42 Personal si conturi asimilate Soldurile neutilizate se vireaza in conturile de la banci sau se depun la casierie iar inregistrarea este : 581 = 542 Viramente interne Avansuri de trezorerie si concomitent 512 = 581 Conturi curente la banci Viramente interne Sau 531 Casa O anumita specificitate prezinta acordarea si justificarea avansurilor in valuta : a) acordarea avansului la cursul de schimb al zilei = 5314 Avansuri de trezorerie Casa in devize b) justificarea avansului in cazul in care cursul de schimb a crescut, atunci cand acesta nu a fost integaral folosit 625 = 542 Cheltuieli cu deplasarile, detasari Avansuri de trezorerie si transferari (avansul justificat la cursul de schimb cand s-a acordat) 5314 Casa in devize (pentru diferenta de avans neconsumata) si pentru diferenta favorabila de cus valutar aferenta avansului neconsumat 5314 = 765 Casa in devize Venituri din diferente de curs valutar c) justificarea avansului in cazul diminuarii cursului de schimb la data justificarii avansului acordat, atunci cand acesta nu a fost integral utilizat 625 = 542 Cheltuieli cu deplasari, detasari Avansuri de trezorerie si transferari (cu valoarea avansului utilizat) 5314 Casa in devize (diferenta neutilizata) 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar (cu diferenta de curs valutar aferenta avansului neconsumat) Suma virata pentru deschiderea acreditivului in favoarea furnizorului extern: 581 = 5124 Viramente interne Conturi la banci in devize si 5412 = 581 Acreditive in devize Viramente interne Plata avansului cuvenit furnizorului extern din contul de acreditive a sumelor cuvenite la livrarea marfurilor. 409 = 5412 Furnizori- debitori Acreditive in devize Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt Creditele de trezorerie primite prin contul curent se reflecta ca sold creditor al contului 512 «Conturi curente la banci», in situatia in care incasarile sunt mai mici decat platile si se ramburseaza in cazul in care incasarile devin mai mari decat platile. Creditele pentru nevoi temporare se obtin prin conturi separate de imprumut, iar inregistararea este de forma : 512 = 5191 Conturi curenta la banci Credite bancare pe termen scurt La rambursarea creditelor catre banca finantatoare inregistrarea este de sens invers. Intreprinderea poate beneficia si de credite de scont pentru mobilizarea creantelor comerciale sub forma efectelor primite. Evidenta acestor credite se realizeaza prin contul 5114 « Efecte remise spre scontare ». Particularitati privind contabilitatea altor valori In aceasta categorie sunt incluse timbrele fiscale, biletele de tratament si odihna, tichetele si biletele de calatorie si alte valori. Aceste valori sunt inregistrate prin contul 532 « «Alte valori » dezvoltat pe patru sintetice de gradul II corespunzatoare fiecarui fel de valoare. In debitul contului de inregistrare pretul de cumparare al valorilor achizitionate, iar in credit valorile folosite evaluate la pretul de intrare. Soldul contului este creditor si reprezinta alte valori existente in gestiunea activitatii de trezorerie. Contabilitaea analitica se tine pe feluri de valori si pe gestiune create. a) cumpararea de timbre fiscale si postale, bilete de tratament si odihna, tichete si bilete de calatorie 532 = 401 Alte valori Furnizori 531 Casa b) utilizarea altor valori 624 = 532 Cheltuieli cu trasportul de Alte valori bunuri si personal 626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii 658 Alte cheltuieli de exploatare Inregistrarile se fac la pretul de cumparare care devine si baza pentru valoarea contabila. Exemplu Biletele de tratament si odihna suportate de catre intreprindere si salariati conform contractelor colective de munca se inregistreaza astfel : a)achizitionarea biletelor de tratament si odihna cu valoarea nominala plus TVA 5322 = 401 Bilete de tratament si odihna Furnizori TVA inscisa in factura de achizitionare a biletului de odihna si tratament nu este deductibila, potrivit art. 19 alin. 2 din Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 3/1992 republicata in 25 ianuarie 1994. 6718 = 5322 Alte cheltuieli exceptionale privind Bilete de tratament si odihna operatiile de gestiune (cota-parte din valoarea biletelor suportate de personal) c) incasarea sau retinerea pe stat a cotei- parti din valoarea biletelor de tratament si odihna acordate salariatilor, suportate de salariati, inclusiv TVA 5311 = 4282 Casa in lei Alte creante in legatura cu personalul sau 421 Personal renumeratii datorate Particularitati privind contabilitatea viramentelor interne Operatiile de transfer de disponibilitati banesti intre conturile de la banci, precum si intre conturile de la banci si casieria intreprinderii se inregistreaza prin contul 581 « Viramente interne ». In debitul contului se inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie ; in creditul contului se inregistreaza sumele intrate intr-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie. De regula contul nu prezinta sold. Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii pe baza de borderou la banca a ordinului de plata si documentelor justificative privind trasferul efectiv de sume intre conturile de trezorerie si consemnarea lor in extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. In acest interval de timp, operatiile se inregistreaza prin contul 581 « Viramente interne ». Exemplu La depunerea din casierie pe baza de chitanta- varsamant a unei sume de bani in contul curent de la banca se fac inregistrarile : a) la depunerea efectiva a sumei de bani 581 = 531 Viramente interne Casa b) la consemnarea operatiei in extrasul de cont 512 = 581 Conturi curente la banci Viramente interne Un al doilea motiv este cel al delimitarilor operatii care fac obiectul inregistrarii in mai multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie, precum si evitarea contabilizarii fara risc a dublei folosiri a viramentelor de disponibilitati dintr-un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie. Contabilitatea operatiunilor privind provizioanele pentru deprecierea conturilor de trezorerie Potrivit Regulamentului privind aplicarea Legii contabilitatiui, provizioanele pentru deprecierea conturilor de trezorerie se constituie numai pentru titlurile de plasament. In acest scop se foloseste contul sintetic de gradul I 590 « Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament ». In creditul contului se inregistreaza sumele aferente deprecierii titluilor de plasament calculate la inchiderea exercitiului pe baza de inventar, iar in debitul sau, sumele corespunzatoare diminuarii provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament existente in portofoliu de gestiune al intreprinderii pentru titlurile de plasament imediat negociabile din portofoliul intreprinderii care sunt evaluate in bilant la valoarea lor de pe piata, la data de inchidere a conturilor, diferenta intre aceasta valoare si valoarea contabila de intrare este inregiustrata astfel : a) in debitul conturilor 50 « Titluri de plasament » si in creditul contului 764 » Venituri din titluri de plasament » daca este vorba de o plusvaloare. b) In debitul contului 664 « Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate » si in creditul conturilor din grupa 50 « Titluri de plasament », daca este vorba de o minusvaloare.
|