Sistemul de alimentare cu apa si canalizare existent - descriereaului - resurse de apa

descrierea proiectului

1 Sistemul de alimentare cu apa si canalizare existent

Resurse de apa

Resursele de apa pentru municipiul Brasov si comunele alimentate din sistemul Brasovului sunt indicate in tabelul de mai jos:

*Aceste puturi de mica adancime sunt in proprietatea RAIF (companie de irigatii) si vor fi utilizate pentru irigatii. In viitor ele vor constitui o rezerva strategica pentru alimentarea cu apa potabila.

** Utilizate numai pentru Poiana Brasov.

O serie de intreprinderi poseda surse proprii de apa din puturi forate sau din ape de suprafata care nu sunt in jurisdictia Companiei Apa Brasov. Tabelul prezinta sursele cunoscute si capacitatile lor aproximative.

Tratarea apei

Apa bruta din lacul Tarlung, cu o capacitate de 16 milioane m³, trece prin 2 conducte cu diametrul de 1000 mm pentru a fi tratata in statia de tratare Tarlung. Capacitatea lacului va fi marita anul viitor la 25 milioane m³. Statia de tratare are o capacitate proiectata de 1650 l/s si este alcatuita din:

aductiune;

Dozare pre-clorinare

Dozarea sulfatului de aluminiu

3 decantoare suspensionale (nu functioneaza corect)

4 hale de filtre (1 reabilitata recent, iar 3 nu functioneaza corect)

Clorinare

Statia de tratare se bazeaza pe tehnologii si concepte de tratare din anii '70.

Din cauza deficientelor considerabile si a vechimii utilajelor, apa nu este tratata corespunzator, in special in conditii de turbiditate ridicata a apei brute. Exista 4 conducte principale de la statia de tratare catre oras si catre Sacele, dintre care una nu functioneaza.

Productia de apa

Masurarea debitelor la statia de tratare se face (in ultimii 2 ani) la intrari si iesiri, totusi, acuratetea masuratorilor nu este satisfacatoare asa ca momentan debitele trebuie sa fie estimate. Se estimeaza ca productia de apa este cu 15% mai mica decat cantitatea prelevata, in principal din cauza pierderilor.

Tabelul arata productia zilnica medie la statia de tratare si debitele medii din celelalte surse pentru anul 2004

Distributia apei

Reteaua de distributie a judetului are 949,4 km de conducte, din care 809,6 km (85,2 %) sunt in orase si sate.

In Municipiul Brasov reteaua de distributie a apei are o lungime totala de 470 km; in unele zone ale orasului are o vechime de 70-80 de ani (Centru Vechi, Strada Lunga, Metrom spre Racadau, Darste, Triaj, Schei, Warthe). Din cauza vechimii si a starii in care se afla aceste conducte din otel si fonta, in sistem exista numeroase scurgeri.

Apa facturata in prezent insumeaza circa 126.000 m³/zi. Avand in vedere ca productia de apa este de 210.000 m³/zi, inseamna ca pierderile sunt:

Desi s-au realizat permanent lucrari de reabilitare a retelei de alimentare cu apa de catre serviciul de intretinere a Companiei Apa Brasov, starea conductelor principale existente este de asa natura incat se pare ca situatia pierderilor pare a fi in curs de agravare, in 1996 a fost de 33 %, 1997 37 % si 1998 38 %. Totusi, avand in vedere ca debitele de apa sunt estimate (din lipsa debitmetrelor) in multe situatii, este de presupus ca procentul de pierderi este in scadere dupa realizarea proiectului MUDP1 care a reabilitat un mare numar de conducte si bransamente. Datele mai precise care se vor obtine in viitor vor confirma aceasta.

Exista de asemenea un anumit consum de apa al institutiilor publice pentru spalarea strazilor, etc., "o necesitate acceptata care nu este contorizata". Aceasta cantitate (necunoscuta) ar trebui sa fie de asemenea scazuta din pierderi, ceea ce va duce la scaderea procentului de pierderi. Graficul de mai jos prezinta productia totala de apa si pierderile.

Apa tratata este furnizata prin reteaua de distributie in 4 zone de presiune din municipiul Brasov. Presiunea statica este mentinuta intre 1 si 6 bari in toate zonele. Zonele de presiune sunt dupa cum urmeaza (a se vedea si schema sinoptica din anexa A):

Zona joasa, este la altitudini mai mici de 570 m, si cuprinde cartierele Bartolomeu, Tractorul, Timis-Triaj si zona garii.

Zona medie, este intre 570-600 m altitudine, si cuprinde cartierele centrale, zona Palatul Scolarilor, cartierul Temelia si o parte din cartierul Astra.

Zona ridicata, este intre 600-630 m altitudine, si cuprinde cartierele Schei, Racadau, Noua-Darste si o parte din Astra.

Zona superioara, se afla la o altitudine de peste 630 m, si cuprinde zona Pajiste din cartierul Schei, Warthe si zona superioara a cartierelor Racadau si Noua.

Aceste zone sunt alimentate cu apa dupa cum urmeaza:

Zona joasa

Rezervorul de 3000 m³ Cetatuia, la o altitudine de 600 m, este alimentat din rezervorul Dealul Melcilor prin curgere gravitationala.

Rezervoarele Dealul lui Lupan, de 3x5000 m³, la o altitudine de 600 m, sunt alimentate printr-o conducta de Dn 1000 de la statia de pompare Rulmentul.

Zona medie

Rezervoarele Dealul Melcilor 1 (4.000 + 5.000 + 10.000 = 19.000 m³), la o altitudine de 636 m, alimentate din sursa Tarlung prin conducte de Dn 800 si Dn 1000 mm.

Rezervorul Tampa - 2000 m³ la o altitudine de 630 m, este alimentat din rezervorul Dealul Melcilor (sursa Tarlung)

Rezervorul Darste - 2x5000 m³ la o altitudine de 636 m este alimentat de la statia de pompare Zizin.

Zona ridicata

Rezervorul Solomon de 600 m³ la o altitudine de 680 m, alimentata din sursa Solomon.

Rezervoarele Dealul Melcilor 2 de 8000 si 2x5000 m³ (in total, 18.000 m³), la o altitudine de 667 m, sunt alimentate prin pompare de la rezervoarele Dealul Melcilor 1 situate la o altitudine de 636 m.

Rezervorul Dealul Pleasa - 2x5000 m³ la o altitudine de 670 m, este alimentat din statia de pompare Zizin.

Zona superioara

Rezervorul Racadau de 1000 m³ la 687,5 m altitudine, este alimentat din sursa Racadau si prin pompare din rezervoarele Dealul Melcilor.

Rezervorul Dealul Pleasa 1 de 62 m³ la 692 m altitudine, este alimentat din sursa Ciucas si alimenteaza rezervoarele Dealul Pleasa 2 la 670 m altitudine (2x5000 m³)

Rezervorul Warthe, de 5000 m³ la 716 m altitudine, este alimentat de statia de pompare Lupan.

Cartierul Poiana Brasov

Exista puturi forate pentru alimentarea rezervorului Magurele. Apa ajunge prin pompare la rezervorul Ruia si apoi prin repompare la rezervoarele Sportul din Poiana Brasov. In plus, rezervorul Magurele poate fi alimentat gravitational din rezervorul Lupan.

Stupini

Zona Stupini nu are retea de alimentare si este alimentata cu apa din fantani.

In municipiul Brasov toate zonele, cu exceptia zonelor Stupini si Tractorul VI (acum in constructie), au retea de distributie a apei potabile, dar anumite zone periferice se confrunta cu probleme.

Bod-Sat nu dispune inca de distributie de apa. Alimentarea se face din fantani de 5-10 m adancime.

Bod-Colonie, situat langa Fabrica de Zahar, primeste apa din sursa subterana a fabricii. Exista retea de distributie din conducte de otel, cu hidranti si bransamente.

Contorizarea

Apa Brasov are un program de contorizare care asigura gratuit apometre pentru gospodarii. Totusi, va mai dura pana cand vor fi asigurate apometre pentru fiecare locuinta si acest lucru nu se va realiza in nici un caz pentru majoritatea apartamentelor. Contorizarea se realizeaza pentru majoritatea asociatiilor de locatari dar locuintele individuale nu sunt contorizate separat. Exista un apometru la 31 de persoane daca se iau in calcul la un loc toate locuintele (blocuri de locuinte plus case particulare).

Marile intreprinderi industriale sunt in general contorizate. Consumurile de apa ale altor entitati in afara celor casnice sunt estimate pe baza clasificarii lor, a suprafetei construite, a numarului de grupuri sanitare, etc. Industria grea care nu este contorizata si intreprinderile trebuie sa fie contorizate pentru ca masurarea debitelor sa fie mai eficienta si mai corecta.

Procentul de consumatori care sunt contorizati, ca grupuri de consum, este prezentat in tabelul de mai jos, pentru anul 2004.

Figura ilustreaza procentul din populatie care are apometre in locuinta, 11% sau aproximativ 35.000 de persoane, si care reprezinta numarul de persoane care locuiesc in case particulare. Persoanele care locuiesc in blocuri si care nu sunt contorizate direct reprezinta 89% din populatie sau aproximativ 282.000 de persoane.

Referat: Luarea deciziei de a exporta Referat: Intreprinderea - veriga de baza a economiei - trasaturile de baza ale unei intreprinderi

Sistemul de canalizare

Reteaua de canalizare din Municipiul Brasov este formata atat in sistem separativ (aproximativ 20%) cat si unitar (aproximativ 80%).

In cartierele periferice ale orasului, reteaua este in sistem separativ, adiacent zonei Canalului Timis si a paraului Timis, cartierele Noua-Darste, Valea Cetatii, Triaj, Schei si Bartolomeu.

Colectorul de centura principal A primeste apele reziduale din celelalte colectoare din oras si le transporta la statia de tratare a apelor reziduale, care se afla intre Brasov si Stupini.

Atunci cand in sistemul de canalizare patrund cantitati mari de ape pluviale, Colectorul A deverseaza in paraul Timis si in Canalul Timis printr-un deversor de preaplin.

Principalele canale colectoare sunt dupa cum urmeaza:

Canalul colector de centura A incepe de la o camera de scurgere de siguranta de langa Intreprinderea Pantex, trece prin zonele de SE ale orasului catre gara, apoi catre statia de epurare, avand o lungime de 12,7 km si sectiune variabila; primeste de asemenea apele uzate din Sacele;

Colectorul B trece de-a lungul Caii Bucuresti, si deverseaza in Colectorul de centura A la intersectia dintre Strada Rozelor si Strada Crinului, avand o lungime de 3,4 km;

Colectorul C trece din cartierul Noua-Darste, prin Strada Carpatilor, intersectand Calea Bucuresti si deverseaza in Colectorul B, la intersectia Strazii Toporas cu Strada Rozelor, avand o lungime de 5,8 km;

Colectorul D cu o lungime de 1,4 km, trece de la Strada 13 Decembrie, si Intreprinderea Tractorul si deverseaza direct in statia de epurare;

Colectorul E trece prin cartierele Schei si Centru Vechi, deverseaza direct in statia de epurare si are o lungime de 6,2 km;

Colectorul F trece pe strazile Republicii si Avram Iancu si deverseaza in Colectorul G pe strada Stadionului, avand o lungime de 3,9 km;

Colectorul G trece pe strazile Muresenilor si Lunga si deverseaza direct in statia de epurare, avand o lungime de 4 km;

Colectorul H primeste apele reziduale din zona Bartolomeu - Ancora si le transporta la statia de epurare. Un colector paralel aduna apele pluviale din zona si le deverseaza in Canalul Timis.

Colectorul I este partial finalizat. Partea finalizata merge direct de la Intreprinderea Tractorul la statia de epurare.

Colectorul J aduna apele reziduale de la Intreprinderea Rulmentul si le deverseaza in Colectorul I.

Colectorul care curge de la Rasnov prin Cristian la Ghimbav deverseaza in statia de epurare. Toate retelele de canalizare au curgere gravitationala si nu exista sisteme de pompare in acest sistem.

In prezent cartierul Timis-Triaj are un sistem separat. Apa uzata este trecuta printr-un separator Imhoff, care nu functioneaza satisfacator (apa "tratata" nu respecta normele in vigoare), apoi este pompata in Timisul Sec.

In municipiul Brasov colectoarele si retelele de canalizare au o lungime totala de 339 km.

In oras toate strazile au retea de canalizare, cu exceptia cartierelor Schei, Stupini si Tractorul VI. In amonte de strada Invatatorilor, apa uzata curge in valea Schei si in canalul Graft.

Zona turistica Poiana Brasov are un sistem centralizat pentru colectare, transport si epurare a apelor reziduale. Statia de epurare are deficiente importante care au drept consecinta insuficienta epurare a apelor reziduale.

In Bod-Colonie, majoritatea cladirilor sunt blocuri cu 4 etaje. Exista un sistem de canalizare care deverseaza in statia de epurare a Fabricii de Zahar.

Nu exista in prezent retele de canalizare in cartierele Stupini si Tractorul VI, nici in localitatile Bod-Sat, Harman si Sanpetru.

Apele reziduale industriale

Apa Brasov monitorizeaza deversarea apelor reziduale de la aproximativ 30 din cele mai mari intreprinderi industriale conform prevederilor normativului NTPA 002/1997 dar cu pretentii mai ridicate pentru o serie de parametri. Sunt prelevate lunar probe de la fata locului de la toate intreprinderile care sunt monitorizate. Daca sunt depasite limitele de deversare, sunt aplicate amenzi conform principiului, "poluatorul plateste". Totusi nu se realizeaza masurari ale debitelor corespunzatoare acestor analize, asa ca nu se cunosc cantitatile de poluanti. Debitmetre vor fi instalate in cadrul prezentului proiect.

Epurarea apelor reziduale

Apele reziduale menajere si industriale din municipiul Brasov sunt tratate la statia de epurare Brasov care se afla in partea de nord-vest a Brasovului.

Statia a fost recent reabilitata si sistemul de alimentare a fost imbunatatit cu noi conducte principale, servicii si capacitate de stocare printr-un proiect BERD in valoare de 18,5 mil. USD. Statia, cu trepte mecanice si biologice, va avea o capacitate proiectata de 400.000 EP atunci cand se va incheia actuala reabilitare.

Aceasta reprezinta o imbunatatire importanta, totusi mai sunt probleme care trebuie abordate:

Infiltratiile in colectoare sunt mari

Afluxul la statie este slab, intre 50 si 100 mg/l NOB₅, ceea ce poate produce dificultati in exploatare (trebuie stabilit/verificat).

Incarcarea apelor uzate menajere in Europa de vest este in medie 60 g NOB/p/zi, dar in tarile estice este probabil sa fie mai coborata cand nivelul mediu de trai este mai scazut. In Brasov, in prezent valoarea va fi considerata 50 g NOB/p/zi, crescand la 60 g in 2010.

Concentratia principalilor agenti poluanti monitorizati la intrarea in statia de epurare este prezentata in tabelul de mai jos pentru primul trimestru al anului 2005.

Dupa terminarea lucrarilor de reabilitare in curs, Statia de Epurare Brasov va avea capacitatea adecvata pentru un mare numar de ani. Totusi cerinta de eliminare a azotului si fosforului nu va fi indeplinita asa cu se cere in NTPA 001, dar inca nu s-a stabilit daca trebuie sa se elimine azotul si fosforul in conformitate cu normele UE. In consecinta, proiectul unei posibile noi imbunatatiri trebuie sa astepte clarificarea legislativa.

Evacuarea namolului

Namolul digerat din statia de epurare este pompat catre lagunele de namol aflate cam la 5 km de statie.

In prezent se afla in constructie o noua dotare amplasata in acelasi loc. In noul sistem, filtratul (apa rezultata din uscarea namolului) va fi transportat la statia de epurare pentru a fi epurat. Se intentioneaza aducerea in acelasi depozit si a namolului de la viitoarea statie de epurare de la Tarlung. Depozitul va putea primi namol timp de 8 ani daca se depoziteaza numai namolul de la SE Brasov, si 5 ani daca se aduce si namolul de la ST Tarlung.

Exista suprafata necesara pentru extinderea depozitului de namol, astfel ca este asigurata capacitatea necesara pentru multi ani. Totusi depozite noi trebuie amenajate din timp, inainte ca cele existente sa fie deja pline.

Emisarul

Apa epurata se varsa in paraul Ghimbasel, care este un afluent al raului Olt, care la randul lui se varsa in Dunare.

Statia de Epurare se afla sub incidenta normativului NTPA 001 care reglementeaza evacuarea apelor reziduale epurate in apele de suprafata. Acest normativ este similar directivei EU D. 91/271/EEC care reglementeaza epurarea apelor reziduale urbane, identificarea zonelor sensibile, depozitarea namolului, monitorizarea procesului de tratare, etc.

Alimentarea cu apa

In timpul ploilor, apa bruta care urmeaza sa fie tratata in Statia de tratare a apei Tarlung prezinta o turbiditate accentuata, determinand depasirea capacitatii tehnologice a statiei. In consecinta, fluxul de apa potabila care poate intra in reteaua de alimentare cu apa trebuie micsorat brusc.

In plus, Uzina Tarlung are numeroase deficiente tehnologice:

• Eficienta procesului de coagulare este scazuta, datorita lipsei echipamentului mecanic de amestec; de asemenea, volumul pentru amestecul hidraulic este neadecvat;
• Camerele prezinta fisuri si exfiltratii la partea de constructie, iar conductele si partile metalice sunt intr-o stare avansata de deteriorare;
• Procesul de sedimentare este impropriu (manipulare ineficienta a namolului, deteriorarea avansata a betonului);
• Sistemul de dozare al sulfatului de aluminiu este invechit si necesita interventii frecvente in timpul procesului; structura este grav deteriorata, cu zone in care armatura este atacata;
• Nu exista un echipament de control automat pentru dozarea si prepararea solutiilor;
• Filtrele (cu exceptia Halei de filtre nr.1, recent reabilitata) sunt invechite; apa de spalare de la filtre este deversata direct in rau, fara nici un tratament de indepartarea nisipului si a suspensiilor solide;
• Statia de clorinare este, de asemenea, intr-o stare proasta (nu exista instalatii de neutralizare in cazul scurgerii accidentale de clor, instalatiile sunt deteriorate, nu exista nici un control automat al dozelor injectate, exista fisuri in rezervorul de contact);
• Nu exista nici o posibilitate de monitorizare a randamentului etapelor de tratare si a calitatii apei tratate.

O parte din resursele subterane din regiune, exploatate prin puturi de adancime medie (mai putin de 50 m), din sectorul Harman-Prejmer, exploatate de RAIF, sunt cauza unui risc crescut de deteriorare a calitatii apei. Mai mult, exista un continut ridicat de fier in aceasta arie. Deoarece activitatea agricola din regiune se afla in crestere, aceasta problema va deveni mai importanta in viitor, din acest motiv aceasta sursa de apa trebuie sa fie exclusa din utilizarea curenta.

Datorita faptului ca reteaua de alimentare cu apa si utilitatile acesteia au o vechime de 50-100 de ani, exista o lipsa de functionalitate de neacceptat in sistem, care conduce la intreruperea serviciilor si pierderi masive de 40 % (in unele cartiere de 60%). Cererea in continua crestere determina o marire a costului de exploatare al serviciilor oferite si neputinta de a intampina cererile consumatorilor.

In cartierul Stupini (1800 locuitori), apa potabila se obtine din puturi de suprafata (5-8 m), care nu indeplinesc standardele de calitate a apei potabile. Aceasta determina spitalizarea a numeroase persoane care sufera de tulburari gastrice. Situatia este asemanatoare in Bod, unde apa subterana este localizata la o adancime chiar mai mica (2-3 m).

Capacitatea necesara de stocare a apei este satisfacuta in orasul Brasov. In prezent nu exista posibilitatea de stocare a rezervei de incendiu din localitatile Bod, Sanpetru si Harman, datorita absentei rezervoarelor de apa.

In final, ar trebui mentionata lipsa unui sistem de control adecvat pentru sistemul de alimentare cu apa (manometre, contoare, senzori transmitatori, etc.), ceea ce face ca monitorizarea efectiva si eficienta sa fie imposibila.

Sistemul de canalizare

Regimul ploios determina depasirea capacitatii de transport a sistemului de canalizare, aceasta conducand la inundatii in zonele mai joase ale orasului. De asemenea, revarsarile datorate apei de ploaie protejeaza instalatiile statiei de epurare contra supraincarcarii.

Ca urmare a acestor inundatii, resturile organice raman pe strazi, ceea ce reprezinta un risc pentru sanatatea publica (de exemplu, in cartierele Noua, Bartolomeu si pe strada Carpati).

O problema mai grava prezinta situatia din cartierul Stupini. In absenta unei retele de canalizare, apa uzata rezultata din consumul populatiei (1800 locuitori), se infiltreaza in sol. Acesta este evident un risc major, tinand cont de faptul ca apa subterana este folosita in mod curent pentru necesitati casnice. Aceeasi situatie apare si in alte regiuni unde nu exista retea de canalizare (cartier Tractorul VI).

O alta problema importanta cu impact negativ apare in statiunea montana Poiana Brasov. Statia de epurare de aici, mai bine spus nefunctionarea acesteia, determina o poluare majora a mediului a si a ecosistemului cursurilor de apa din zona, cum ar fi Valea Sticlariei, Valea Cheia si Valea Rasnoavei. In aceste vai, exista cursuri de apa cu regim semipermanent si cu debite mici, astfel incat procesul de autopurificare nu se poate realiza in mod adecvat. In plus, aceasta zona este folosita de orasul Rasnov drept zona de alimentare cu apa potabila.

Interconectarea colectoarelor din diferite sectoare a fost la inceput provizorie, dar in final a devenit permanenta. Aceasta situatie impiedica functionarea normala a retelei de canalizare si determina faptul ca unele subsisteme de canalizare nu pot fi folosite la capacitatea lor prevazuta.

In mod obisnuit, siguranta si confortul zonelor de locuit din partea de nord a orasului Brasov este sub standard; se prevede ca aceasta situatie sa devina mai dificila pe masura ce vor avea loc viitoare dezvoltari.

Alte aspecte care constituie obstacole in functionarea normala a retelelor sunt urmatoarele:

• Uzura fizica si/sau morala a instalatiilor;
• Lipsa unui echipament de laborator adecvat si a instrumentelor pentru monitorizarea parametrilor de calitate a apei potabile si a apei de canalizare;
• Un consum ridicat de energie;
• Accesul dificil la instalatiile statiei de tratare Poiana Brasov in conditii de vreme rea.

Imbunatatiri recente si in curs de realizare

Proiectul BERD de reabilitare

Apa Brasov a initiat planul sau de dezvoltare pe termen lung pentru modernizarea sistemelor de apa si canalizare cu proiectul de reabilitare de 18,5 milioane USD, finantat de BERD si guvernul roman, numit MUDP1 (Municipal Utilities Development Program 1), care a fost realizat in perioada 2000 - 2005.

Principalele realizari ale proiectului au fost urmatoarele:

Alimentare cu apa

Reabilitarea a 3 surse (izvoare) in Racadau, Solomon si Ciucas

Reabilitarea conductei de aductiune Ciucas de 4 km

Reabilitarea a 3 statii de pompare din Poiana Lupan, Tampa si Dealul Melcilor

Inlocuirea a 30 de pompe la puturile forate din Sanpetru si automatizarea sistemului de pompare

Reabilitarea halei de filtre nr. 1 de la Statia de Tratare

Construirea a 4 rezervoare, 3 x 5.000 m³ la Warthe, Palatul Scolarilor, Dealul Melcilor si 2.500 m³ in Pajiste-Schei, in total, o capacitate de 17.500 m³

Monitorizarea debitului si presiunii in diferite puncte din sistem

Reabilitarea a 60 km de conducte de distributie

Instalarea a 5266 apometre

Instalarea de debitmetre zonale in mai multe puncte

Apele reziduale

Reabilitarea Statiei de Epurare la standarde secundare si la 400.000 EP pentru a corespunde standardelor UE

Reabilitarea a 480 m de colector principal.

Finalizarea proiectului MUDP1 este planificata pentru anul 2005. Nu se simt inca beneficiile, totusi proiectul a parcurs o cale lunga in imbunatatirea mai ales a epurarii apelor uzate in Brasov.

2 Prezentarea proiectului [1]

I. Retehnologizarea Statiei de Tratare a apei potabile Tarlung

Situatia existenta:

• Acumularea Tarlung - Sacele reprezinta principala sursa de alimentare cu apa a orasului Brasov, respectiv a localitatii Sacele, fiind asezat la aproximativ 17 km distanta sud-est de orasul Brasov. In prezent capacitatea de inmagazinare a lacului de acumulare este de 16 mil. mc, urmand ca in urma lucrarilor de investitii deja incepute capacitatea acestuia sa creasca la 25 mil. mc. Apa preluata din lacul de acumulare este transportata gravitational prin cele doua conducte de aductiune (PREMO DN 1000mm) spre Statia de Tratare, de unde este distribuita localitatii Sacele si orasului Brasov, situate intr-o zona de presiune medie (500 - 600 m altitudine).
• Actuala Statie de Tratare, construita in perioada 1968-1974 si extinsa in perioada 1980 - 1982, are o capacitate de 1650 l/s, putand trata acest debit numai in conditii de turbiditate scazuta (pana la 400 NTU). Cand turbiditatea creste peste 400 NTU, capacitatea de tratare se reduce considerabil. In conditii foarte favorabile (turbiditatea mai mica de 100 NTU), capacitatea de tratare este de 2000 l/s.

Situatia viitoare (in urma implementarii proiectului):

Reabilitarea Statiei de Tratare a Apei Tarlung va rezolva urmatoarele probleme:

• Tratarea debitului de 2200 l/s in orice conditii, incluzandu-le si pe acelea de turbiditate mare, in conformitate cu Directivele UE privind calitatea apei. Tehnologia de tratare a apei a fost aleasa astfel incat sa intampine si realizarea conditiilor de calitate a apei (A2 cf. Directivelor UE), dar si sa aiba flexibilitatea adecvata privind conditiile de mediu. Mai mult decat atat, noua capacitate a Statiei de Tratare va justifica dezafectarea frontului de puturi Harman - Prejmet.
• Monitorizarea si automatizarea procesului de exploatare si oportunitatea intervenirii in timp util.
• Procesul de tratare a apei va fi flexibil, capabil sa se adapteze calitatii variabile a apei brute.
• Recuperarea si tratarea apei de spalare a filtrelor, deshidratarea namolului si depozitarea lui intr-o laguna ecologica.
• Folosirea unui echipament de inalta eficienta si fiabilitate.

II. Reabilitarea si extinderea retelelor de apa si canalizare

II.1 Colectorul Poiana Brasov - Rasnov

Situatia existenta:

• Poiana Brasov, o importanta zona turistica, are reteaua de canalizare in sistem separativ. Apa uzata este colectata si transportata gravitational catre o statie de tratare a apei uzate, care exista, dar este depasita din punct de vedere tehnologic. Aceasta Statie de tratare a apei uzate este asezata in vecinatatea zonei turistice Poiana Brasov - Rasnov, la baza Partiei Lupului.
• Statia de Tratare a apei uzate a fost data in functiune in anul 1978. Atat din cauza deteriorarii avansate a constructiilor civile si a echipamentului electromagnetic ale Statiei, cit si asezarii nefavorabile, este necesar a se introduce o solutie alternativa sigura si eficienta pentru colectarea apei uzate din zona Poiana Brasov.
• Cladirile asezate in Poiana de Jos au in prezent doar fose septice rudimentare, care functioneaza impropriu, contaminand zona turistica.

Situatia viitoare:

Prin implementarea acestui proiect se vor rezolva urmatoarele probleme:

• Apele uzate din Poiana Brasov vor fi interceptate la punctul de intrare al Statiei de tratare a apei uzate existente si transportate gravitational printr-un nou colector, care va colecta si transporta apele uzate din intreaga statiune in colectorul Rasnov si de aici in Statia de Epurare Brasov, unde va fi tratata in mod corespunzator cu cerintele de calitate a mediului impuse de UE.
• Se va evita pericolul infestarii panzei freatice din zona paraurilor ce alimenteaza cu apa localitatile Cristian si Ghimbav.

II.2 Reabilitarea retelelor de distributie a apei in cartierele Racadau si Schei.

Situatia existenta:

• In cele doua cartiere conductele existente sunt foarte vechi, acest lucru ducand la frecvente intreruperi in alimentarea cu apa, pierderi substantiale de apa potabila si chiar inundatii pe anumite strazi.
• In cartierul Racadau distributia apei se face defectuos din cauza faptului ca nu exista sectionarea retelei de distributie pe zone de presiune
• In cartierul Schei reparatiile sunt greu de realizat, existand pericolul contaminarii apei din retea cu apa subterana, precum si pericolul aparitiei golurilor de aer pe conducte, facand aproape imposibila reamorsarea conductelor.

Situatia viitoare:

• Proiectul prevede reabilitarea retelelor de distributie a apei in cartierele Racadau si Schei, care va reduce considerabil pericolul contaminarii apei din retea cu apa subterana, ce este estimata in unele locuri ca fiind chiar de 60%. Contorizarea fiecarei scari de bloc si instalarea de apometre in cartierele reabilitate va permite inregistrarea si incasarea cantitatilor de apa consumata, care, pe langa impactul economic va avea si un puternic impact de mediu, prin eliminarea risipei de apa, protejand astfel sursele naturale de apa.

II.3 Alimentarea cu apa a comunelor Harman, Sanpetru

Situatia existenta:

• Comunele Harman si Sanpetru sunt alimentate cu apa din frontul de captare al apei de subteran Harman - Prejmer, prin injectii din conducta de refulare de la Statia de Pompare Harman, care transporta apa la rezervorul Rulmentul.
• Frontul de puturi se afla situat in zona agricola, fiind subiectul unui risc crescut de deteriorare a calitatii apei (infestare cu ingrasaminte chimice, naturale, nitriti, sulfuri).
• datorita alimentarii prin injectii din conducta de refulare nu se asigura nici debitul, nici presiunea necesara pentru acoperirea intregii arii aferente celor doua localitati.
• Alimentarea cu apa nu poate fi realizata in caz de avarii la sistemul energetic, la sistemul de pompare, deoarece nu exista un rezervor de inmagazinare.
• Capacitatea rezervorului Rulmentul este sub cea necesara. Echipamentul de pompare este uzat. Nu exista echipament de automatizare / monitorizare.

Situatia viitoare:

• Alimentarea cu apa a localitatilor mentionate mai sus va fi asigurata printr-o noua conducta de refulare din Statia de pompare Rulmentul intr-un rezervor ce va fi construit pe Dealul Lempes. De aici apa va fi transportata gravitational catre Harman si Sanpetru.
• Amplasarea noului rezervor pe Dealul Lempes va putea asigura presiunea necesara a apei in retelele de distributie ale celor doua localitati.
• Statia de pompare Rulmentul va fi complet reabilitata, prin instalarea unui echipament de pompare eficient si a unui sistem de control automatizat.

II.4 Dezvoltarea retelelor de apa din cartierul Stupini si Tractorul VI si dezvoltarea retelelor de canalizare in Tractorul VI Sud

Situatia existenta:

• Cartierul Tractorul VI este considerat o zona cu potential economic si industrial ridicat si de aceea se impune aici dezvoltarea unui sistem centralizat de alimentare cu apa si canalizare.
• Panta terenului in partea de sud a cartierului permite in aceasta zona curgerea gravitationala a apelor uzate catre Colectorul 'I'.
• Zona situata la Nord de Colectorul 'I' nu are panta corespunzatoare curgerii gravitationale a apei uzate catre colector, ceea ce nu permite realizarea unui sistem de canalizare. Pentru aceasta zona se prevede extinderea ulterioara a canalizarii, in momentul in care se va dezvolta o Statie de Epurare Zonala situata in nordul municipiului Brasov.
• Cartierul Stupini este intr-o continua expansiune economica, se afla in imediata apropiere a zonei in care se prevede realizarea aeroportului international Brasov, deci se impune cu prioritate rezolvarea alimentarii cu apa din aceasta zona.

Situatia viitoare:

• In cartierul Tractorul VI Sud se impune dezvoltarea unui sistem separativ de canalizare, care va colecta separat apa menajera, de cea pluviala, apa uzata fiind transportata gravitational catre Colectorul 'I' si, de aici, spre Statia de Epurare. Alimentarea cu apa a acestei zone este prevazuta a fi facuta din apa inmagazinata in rezervoarele din Dealul lui Lupan.
• In cartierul VI Nord alimentarea cu apa s-a prevazut prin realizarea unei retele de distributie similare cu cea din Sud, a carei dimensionare depinde de dezvoltarea viitoare a zonei.
• Alimentarea cartierului Stupini cu apa se va face din apa inmagazinata in rezervoarele din Dealul lui Lupan, din aceeasi artera ca si cea folosita pentru cartierul Tractorul. Prin acest proiect se propune dezvoltarea unei retele de apa, cu cismele stradale, de asemenea, montarea de debitmetre zonale cu transmiterea datelor la distanta.

II.5 Instalarea debitmetrelor de canalizare

Situatia existenta:

• In prezent, sistemul de colectare a apelor uzate din orasul Brasov nu este dotat cu instrumente de masurare a debitelor de apa uzata.

Situatia viitoare:

• Prin instalarea debitmetrelor de canalizare pe principalele colectoare se va putea monitoriza continuu debitul de apa uzata, urmand a fi creata o baza de date. Aceste debitmetre vor fi dotate cu un sistem de transmitere a datelor direct in dispeceratul Companiei.

II.6 Achizitia de apometre

• Proiectul include si achizitia de apometre (aprox. 4450 buc.), altele decat cele ce vor fi instalate in zonele dezvoltate/ reabilitate, pentru a contoriza toti consumatorii care in prezent nu sunt contorizati, precum si pentru a inlocui apometrele vechi sau defecte. Aceste apometre vor fi instalate de echipe de specialisti ai Companiei Apa.

III. Distributia Eficienta a debitului suplimentar tratat in Uzina de Apa Tarlung si Reabilitarea retelelor de apa din cartierul Timis - Triaj

Situatia existenta:

• Apa captata din sursele subterane prin frontul de puturi Harman - Prejmer (30 pompe submersibile) este transportata prin aductiuni in rezervoarele ( 3x1000 mc) existente la Statia de Pompare SP1 Harman (cota 522 m); de aici apa este pompata in doua directii, dupa cum urmeaza:
• spre rezervorul (1x 1000 mc) situat la Statia de pompare SP 2 Rulmentul (cota 544 m). De aici apa este pompata pe de o parte in reteaua de distributie a cartierului Triaj, situat in partea de N - N - E a municipiului Brasov (zona de medie presiune; 570 - 600 m) si pe de alta parte in rezervoarele situate in Dealul lui Lupan la cota 600 m si cu o capacitate de 15000 mc, ce alimenteaza zona de joasa presiune (540 - 570 m) din partea de nord a municipiul Brasov.
• Spre rezervoarele ( 2x 1000 mc) situate la Statia de pompare SP 2 Zizin (cota 590 m). De la SP 2 Zizin apa este pompata pe de o parte la rezervoarele Pleasa situate la cota de 670 m si cu o capacitate de 2 x 5000 mc, de unde apa este distribuita in zona de inalta presiune ( 600-630 m) din partea de S - SE a municipiului Brasov si pe de alta parte la rezervoarele Darste situate la cota de 636 m si cu o capacitate de 2 x 5000 mc, de unde apa este distribuita in zonele de medie presiune (570-600 m) din partea de S - SE a municipiului Brasov.

Situatia viitoare:

Prin implementarea acestui proiect se vor rezolva urmatoarele:

• Rezervoarele Darste vor fi alimentate cu apa transportata gravitational de la Statia de Tratare pana in Brasov, prin interconectarea cu aductiunea Dn 600. Aceasta interconectare se va face cu conducta de refulare ce transporta apa de la Statia de pompare SP 2 Zizin la rezervoarele Darste. Prin transportarea gravitationala a apei in rezervoarele Darste, se vor elimina astfel cele trei trepte de pompare succesive necesare astazi pentru transportul apei la aceste rezervoare.
• Alimentarea rezervoarelor Pleasa cu apa provenita din rezervoarele Darste prin realizarea unei noi statii de pompare. Ca si in cazul mentionat mai sus, in acest mod apa va fi transportata printr-o singura treapta de pompare in rezervoarele Pleasa, eliminand astfel cele trepte de pompare succesive necesare astazi pentru transportul apei la aceste rezervoare.
• Alimentarea gravitationala a cartierului Timis - Triaj cu apa provenita din Statia de tratare prin prelungirea arterei DN 600 din strada Saturn, pana la artera DN 300 din strada Harmanului. In acest mod se va elimina treapta de pompare de la SP 2 Rulmentul spre cartierul Timis - Triaj. Aceasta va permite conductei de refulare existente sa fie transformata intr-o conducta de transport al debitului de apa suplimentar (ce nu va fi consumat in cartierul Timis - Triaj), care va alimenta rezervorul Rulmentul. In acest mod se vor reduce numarul de puturi in functiune ce alimenteaza rezervorul Rulmentul.
• Reabilitarea retelelor de apa din cartierul Triaj va presupune inlocuirea conductelor vechi din otel cu conducte de HDPE. Astfel se va mari durata de viata a conductelor, se va evita corodarea si spargerea lor. Tot cartierul va fi conectat la zona de presiune medie.

IV. Reabilitarea si extinderea Colectorului 'I'

Situatia existenta:

• Municipiul Brasov dispune de un sistem centralizat de canalizare, ce cuprinde o retea realizata in proportie de aprox. 80% in sistem unitar (apa menajera si apa pluviala) si 20% in sistem separativ (numai apa pluviala). Ca efect al ponderii majore a sistemului unitar, in perioadele de precipitatii, reteaua de canalizare preia un important debit de apa pluviala, ceea ce duce la dese inundatii in partea de E si NE a orasului. Inundatiile se datoreaza faptului ca aceste colectoare nu au capacitate suficienta de transport, fiind subdimensionate, prezentand un risc mare asupra sanatatii publice si mediului ambiant.
• Dezvoltarea orasului Sacele a dus la cresterea debitului colectat in colectorul Sacele, care se interconecteaza cu colectorul din orasul Brasov ( Dn 500 ), producand deseori intrarea sub presiune a colectorului de 500 mm si provocand astfel dese inundatii in zona de S-E si E a orasului.
• Apele uzate din cartierul Timis- Triaj sunt transportate gravitational intr-o Statie de pompare, de unde sunt pompate direct in Paraul Timis, apa nefiind tratata si incalcand prevederile legale romanesti (NTPA 001) si Normele Europene privitoare la solutionarea namolurilor rezultate (directivele 91/271/EEC si 86/278/EEC).

Situatia viitoare:

Prin acest proiect se urmareste, pe langa intregirea colectorului 'I' incepand de la tronsonul existent care duce la Statia de Epurare si pana la punctul de conectare cu colectorul Sacele si reabilitarea lui. De asemenea se urmareste si realizarea unei statii de pompare moderne, cu un bazin de aspiratie perfect etans, in cartierul Triaj. Se vor rezolva astfel o serie de probleme, rezultand:

• Cresterea capacitatii de colectare a apelor uzate din partea de E si N-E a orasului si transportul gravitational catre Statia de Epurare.
• Preluarea debitelor menajere si pluviale suplimentare din orasul Sacele si colectoarele din zona de E, S-E, N-E si N a Brasovului (colectoarele A, B si C).
• Eliminarea inundatiilor, ce pun in pericol mediul si sanatatea publica; cresterea gradului de siguranta si confortul zonelor rezidentiale situate in partea de E si N-E a orasului.

3 Bugetul si Planul de Finantare

Acest program urmareste tratarea si distributia apei potabile, precum si colectarea, epurarea apelor uzate din municipiul Brasov si localitatile invecinate, fiind impartit in 4 pachete de licitatie de lucrari si 1 pachet de licitatie de servicii.

COMPONENTELE (PACHETELE) MAJORE ALE MASURII      EURO

Componenta 1: Asistenta tehnica si supervizare lucrari, publicitate            3.491.658

Componenta 2: Colectorul de canalizare "I"   11.727.330

Componenta 3: Distributia eficienta a debitului suplimentar                       2.751.961

Componenta 4: Dezvoltarea si reabilitarea retelelor

de apa si canalizare    15.185.407

Componenta 5: Reabilitarea Statiei de Tratare

a Apei potabile Tarlung          25.552.268

Total costuri eligibile:                                 58.708.624

Bugetul pe tipuri de cheltuieli

Planul de finantare 58.708.624 EURO

Din care:

ISPA:    71%, adica 41.683.123 EURO (componentele 1,4,5)

BERD:       14.479.291 EURO (componentele 2 si 3)

Contributie locala:   4,34%, 2.546.210 EURO (partial componenta 4).

Urmarind o alta esalonare a investitiei, decat cea pe pachete, putem arata ca:

Investitia in lucrari de alimentare cu apa reprezinta 66% din totalul investitiei;

Investitia in lucrari de canalizare reprezinta 28% din totalul investitiei;

Restul de 6% din totalul investitiei este alocat asistentei tehnice, supervizarii si publicitatii.

4 Graficul de realizare a proiectului

5 Analiza economico-financiara

Analiza economico-financiara a proiectului: Tratarea apei potabile si a apei uzate pentru Brasov si localitatile invecinate urmareste demonstrarea fezabilitatii si posibilitatea sustinerii financiare a proiectului propus, cat si sa sublinieze beneficiile economice.

Doua mari probleme sunt urmarite in raportul financiar.

Esalonarea costurilor investitiei:

In aceasta parte toate costurile investitiei sunt detaliate. Costurile diferitelor parti ale proiectului sunt investigate si rezumate pentru a crea o imagine asupra costurilor generale ale proiectului. Esalonarea costurilor arata costurile  investitiei unui proiect mare impartit in mai multe sectiuni.

Datele necesare au fost furnizate de studiile de fezabilitate existente.Informatii suplimentare au fost furnizate de Compania Apa R.A. Bv.

Costurile de baza

Costurile de baza sunt estimate tehnic, avand consumurile si preturile unitare discutate si agreate de APA Bv. Ele sunt exprimate in valoare medie EURO din aprilie 2005, cu datele de intrare transformate la rata de schimb de referinta de 1 EURO =37000. Costurile de baza includ si cheltuielile de transport si asigurarile pentru toate marfurile si echipamentele din cadrul proiectului, dar exclud cheltuielile neprevazute, la fel de bine ca si taxele vamale pentru marfurile si echipamentele importate si TVA -ul.

Asistenta tehnica este estimata la 1,83% din costul eligibil total ( incluzand asistenta tehnica si supervizarea).

Supervizarea in timpul implementarii este calculata la 3,98% din costul eligibil total (incluzand asistenta tehnica si supervizarea).

Analiza financiara a luat in considerare intreaga situatie financiara a serviciilor publice de apa. S-a dovedit ca si Compania Apa R.A. Bv este capabila sa atinga sarcinile financiare ale investitiilor proiectului.

Analiza este facuta cu o planificare de viitor pentru 20 de ani, luand in considerare riscuri financiare calculate si presupuse ale proiectului si ale serviciilor publice de apa. Presupunerile au fost facute tinand cont de rata de actualizare. Au fost estimate costurile investitiei si graficul de timp precum si amortizarea mijloacelor fixe existente cat si a celor noi.

Toate costurile operationale ale serviciilor de apa au fost investigate si modificate datorita noilor solutii tehnice estimate in proiect.

Veniturile au fost estimate pe toata perioada planificata. Pentru a obtine aceste informatii au fost luate in considerare date referitoare la cresterea populatiei si a consumului de apa. Sistemul de tarifare a fost investigat aratand modul si posibilitatile de colectare a taxelor.

Cifra de afaceri pe anii 2004 si 2005 a constituit baza pentru estimarea veniturilor viitoare. S-a luat in calcul o crestere a acesteia cu 0.5% pe an. De asemenea o crestere a cifrei de afaceri va avea loc prin majorarea tarifelor - conditie impusa de BERD- cu 30% in anul 2007 ,cu cate 20% in anii 2008-2013 si aproximativ 10% in perioada de exploatare.

Cheltuielile de exploatare din anii 2004 si 2005 - 7580.000 Euro si 7522.000 Euro - au constituit baza pentru estimarea cheltuielilor de exploatare viitoare. S-a luat in calcul o crestere a acestora cu 2% pe an fata de anul precedent.

De asemenea, au fost luate in calcul Costuri si beneficii directe si indirecte in faza de exploatare

Au fost facute urmatoarele presupuneri referitor la cresterea costurilor si a incasarilor ca urmare a proiectului, in stadiul de exploatare.

Venituri:

Costuri:

La estimarea veniturilor financiare s-a pornit de la veniturile financiare inregistrate in anii 2004, 2005 si s-a previzionat o crestere cu 0.5% pe an.

Estimarea cheltuielilor financiare are in vedere serviciul datoriei pentru un imprumut BERD anterior cat si serviciul datoriei pentru imprumutul BERD destinat cofinantarii Programului ISPA.

De asemenea, un element important il constituie impozitul pe profit si varsamintele din profitul net restituite de Autoritatea locala. In conformitate cu Acordul de Imprumut BERD anterior, ratificat de legislatia in vigoare, toate aceste sume platite de Compania APA Autoritarii locale, trebuie restituite in termen de cinci zile in contul Companiei si vor avea ca prioritate de plata serviciul datoriei.

Fluxurile de numerar rezultate din insumarea profitului net, amortizarii, provizioanelor ( care nu reprezinta iesiri de cash) si a impozitului pe profit rambursat de catre Autoritatea locala, au fost actualizate cu o rata de actualizare de 10%.

Rezultatul este o valoare actualizata neta (VAN) : 5.214.000 Euro si o rata interna de rentabilitate ( RIR)- 11% ( vezi anexe analiza financiara)

Aceasta indica ca proiectul are un efect pozitiv asupra economiei Romaniei. Pe langa efectul cantitativ pozitiv, se pot observa si formidabilele efecte calitative.

Aprecierea costurilor si veniturilor care nu pot fi pe deplin cuantificate sau evaluate

Cele mai mari beneficii ale proiectului sunt cele privind impactul pozitiv asupra mediului datorita ridicarii calitatii apei potabile si sanatatii publice. De asemenea trebuie mentionat si impactul asupra turismului datorita imbunatatirii calitatii apei din lacul Poiana Brasov. Beneficiile acopera din plin costurile necuantificate aparute in timpul constructiei. Costurile si beneficiile sunt estimate detaliat:

Faza de constructie

Intreruperile de alimentare cu apa cat si deteriorarea calitatii ei, pot afecta consumatorii casnici, agentii economici si industriali;

Impactul asupra traficului datorita blocarii drumurilor in timpul lucrarilor de constructii este inevitabil.

Faza de exploatare

Eliminarea namolului deversat de la Uzina de Apa direct in emisar cu formidabile efecte pozitive asupra ecosistemului acvatic si asupra consumatorilor in aval ai raului Tarlung

Reduceri importante ale riscului de poluare a solului si subsolului incluzand si panza freatica, la fel de bine ca si apa de suprafata datorita infiltratiilor produse din reteaua de canalizare imbatranita sau subdimensionata, sau datorita disfunctiilor din procesul de pompare (abandonat in timpul analizei SF), atat in zonele rezidentiale cat si in localitatile din afara ( incluzand zonele protejate si de turism)

Colectorul din Poiana Brasov rezolva problema deversarilor in zonele sensibile din punct de vedere al mediului. De asemenea se evita poluarea raului Ghimbasel care in mod curent pune in pericol calitatea apei fantanilor din Rasnov, Cristian si Ghimbav.

Cresterea calitatii vietii prin cresterea gradului de sanatate si confort a populatiei, datorita reabilitarii si extinderii retelei de alimentare si sistemelor de canalizare, inclusiv prin eliminarea cat de mult posibil a instalatiilor de pompare, prin cresterea sigurantei sursei de apa Tarlung (calitativ si cantitativ)

Reducerea consumului de energie va reduce impactul negativ asupra mediului, cum ar fi emisia de CO₂ din procesul de producere a energiei.

Calitatea apei potabile, apa uzata si sanatatea publica

Datorita imbunatatirilor aduse procesului de tratare a apei potabile, calitatea apei va creste, reducandu-se astfel problemele cu sanatatea publica.

Reducerea infiltratiilor din sistemul de canalizare va imbunatati situatia sanatatii publice si va reduce pericolul bolilor cauzate de infestarea apei.

Turism:

Imbunatatirea calitatii apei din Lacul Tarlung are un efect pozitiv asupra dezvoltarii turismului in zona. Pastrarea, protectia si imbunatatirea calitatii apei si mediului, prin eliminarea deversarilor de apa uzata din Poiana Brasov, eliminarea deversarilor de namol rezultat din procesul tehnologic de tratare a apei potabile in raul Tarlung.

Transferul de Know-how:

Pregatirea si executarea proiectului serveste ca transfer de know-how in Romania pentru a asista la imbunatatirea standardelor tehnice si de mediu.

Principalii beneficiari ai proiectului si rata anticipata de utilizare

Principalii beneficiari ai proiectului sunt:

Consumatorii:

Datorita impactului mai sus mentionat asupra calitatii apei si sanatatii publice, principalii beneficiari sunt consumatorii, in speta consumatori casnici.

Industria turismului:

Industria turismului va profita cu siguranta de imbunatatirea calitatii apei lacului Tarlung, cat si imbunatatirea calitatii apei datorita reducerii deversarii namolului rezultat de la Uzina de Apa.

Compania Apa Brasov:

Datorita reabilitarii si extinderii retelelor, sunt calculate venituri suplimentare si reduceri de costuri. Reabilitarea Uzinei de apa este inevitabila pentru a imbunatati standardul si valoarea companiei.

3.5 CONCLUZII

Atat analiza calitativa cat si cantitativa arata ca proiectul este justificat si aduce o serie de efecte pozitive, calitative si cantitative. Rezultatele arata ca proiectul este sustinut si de efectele pozitive asupra mediului. In plus el serveste si ca factor de propulsare a economiei din Brasov.

Proiectul aduce o serie de potentiale beneficii economice. Acestea sunt urmatoarele:

Calitatea apei potabile- evaluarea calitativa a starii sanatatii publice datorita imbunatatirilor majore ale procesului de tratare a apei potabile. Scaderea pierderilor in sistemul de canalizare va imbunatati situatia sanatatii publice si reduce pericolul imbolnavirilor din apa.

Reducerea poluarii mediului acvatic- evaluarea calitativa a beneficiului obtinut prin reducerea poluarii raului Olt si mediului inconjurator, in particular prin 1)eliminarea deversarilor namolului rezultat la Uzina de Apa Tarlung direct in emisar, cu efecte pozitive asupra ecosistemului acvatic  si pentru consumatorii din aval; 2) reducerea importanta a riscului poluarii solului si subsolului, incluzand si apa freatica, la fel de bine ca si apa de suprafata, datorita scurgerilor din conductele vechi si subdimensionate, localizate atat in zonele rezidentiale, cit si in afara localitatilor (incluzand zonele protejate si turistice ).

Colectarea apelor uzate- beneficii obtinute din tarifarea apei uzate colectate de la populatia suplimentara deservita.

Economiile de energie - valoarea energiei economisite datorita imbunatatirilor aduse Uzinei de Apa, cit si eficientizarii sistemului de distributie.

Optimizarea retelelor de apa - beneficii provenite din tarifarea apei colectate de la populatia suplimentara deservita si valoarea energiei economisite datorita modificarii sistemului de operare.

In cele din urma, Companiei Apa Brasov i se da posibilitatea sa faca un pas important spre standardele internationale de tehnologie si calitate care sprijina din punct de vedere financiar si de mediu utilizarea apei.

IV. MANAGEMENTUL RISCULUI IN FINANtAREA PROIECTULUI

4.1. Evaluarea riscurilor tehnice / surse de risc tehnic in proiect

*Scor de la 1 (importanta mica) -5 (importanta maxima)

4.2. Evaluarea riscurilor financiare / surse de risc financiar in proiect

*Scor de la 1 (importanta mica) -5 (importanta maxima)

4.3. Planificarea raspunsului la factorii de risc: tehnic si financiar

4.4. Monitorizarea si controlul riscurilor: tehnic si financiar

CONCLUZII

Pentru accesarea oricarei surse de finantare este foarte importanta pregatirea unei documentatii care sa justifice necesitatea si oportunitatea proiectului respectiv si sa demonstreze viabilitatea si rentabilitatea proiectului.

Planul de afaceri reprezinta o parte a acestei documentatii, putand da o perspectiva clara asupra perspectivelor reale ale proiectului. Planul de afaceri trebuie sa arate in ce consta proiectul, motivele pentru care proiectul este profitabil, capitalul necesar si rentabilitatea scontata.

Elaborarea unui plan de afaceri, in functie de amploarea proiectului, se desfasoara in general intr-o echipa multidisciplinara, in care informatiile solicitate in continut sa fie orientate de specialisti.

Alaturi de organizare, foarte importante sunt insa si structurarea informatiei, procesarea adecvata a datelor si modul de prezentare. Acestea sunt realizate, de obicei, de persoane pregatite pentru a desfasura activitati de analiza economica si de imagine, planul de afaceri fiind considerat, de cele mai multe ori, un proiect in sine.

De aceea este foarte importanta pregatirea de specialisti in domeniu care sa poata face fata cerintelor de calitate in pregatirea documentatiilor solicitate de institutiile finantatoare.

Fiecare institutie si in special cele care beneficiaza deja de fonduri externe rambursabile sau nerambursabile si au la dispozitie consultanta externa in pregatirea si implementarea proiectelor, vor trebui sa puna un accent deosebit pe pregatirea propriilor specialisti care pe viitor sa fie capabili sa pregateasca proiecte viabile, sa identifice surse de finantare si sa elaboreze documentatia necesara obtinerii finantarii.

De asemenea de o importanta majora in finantarea proiectelor este managementul riscurilor prin identificarea riscurilor, determinarea probabilitatii de aparitie a acestora si impactul asupra proiectului si bineinteles pregatirea unei strategii de reducere a efectelor negative asupra proiectului.

BIBLIOGRAFIE

1. Aplicatia ISPA Brasov

2. BUGLEA Alexandru;EROS- STARK Lorant; 2002; Investitiile si finantarea lor; Editura Universitatii de Vest, Timisoara

3. BANACU Cristian Silviu; 2004; Aplicatii in evaluarea investitiilor cu ajutorul tabelelor de calcul actuarial; Editura ASE, Bucuresti

CHAPMAN Chris; WARD Stephen; 2003; Project Risk Management. Process,Techniques and Insight; John Wiley & Sons, Ltd

5. HIGGINS C.Robert; 2004; Analysis for Financial Management; Mc Graw Hill; New York, USA

6. Memorandumul de finantare al masurii ISPA Brasov

7.OPRAN Constantin ; DOBRIN Cosmin; STAN Sergiu; 2005; Analiza financiara a proiectelor; Editura comunicare.ro, Bucuresti

8.OPRAN Constantin; PARAIPAN Liliana; STAN Sergiu ;2004; Managementul riscului; Editura comunicare.ro, Bucuresti

9. OPRAN Constantin; STAN Sergiu ; 2003; Planificarea, Elaborarea si Implementarea Proiectelor; Editura comunicare.ro, Bucuresti

10. OPRAN Constantin; STAN Sergiu ; 2004; Managementul proiectelor; Editura comunicare.ro, Bucuresti

11. POROJAN Dumitru; BISA Cristian; 2002; Planul de afaceri, Concepte metodologii tehnici proceduri, Credite,Investitii, Granturi, Profit; Casa de editura IRECSON

11. www.riskmanagement.ro

12. www.finantare.ro

13. www.projectmanagement.ro