Prevenirea incendiilor la institutiile de cultura, cladiri inalte si spitale

Prevenirea incendiilor la institutiile de cultura, cladiri inalte si spitale

1. Cinematografe si depozite de filme

a. Filmul de cinematograf (banda de film). Aceasta este de doua tipuri: usor combustibil si greu combustibil. Filmul greu combustibil mai poarta denumirea si de film de siguranta, iar cel usor combustibil de nitrofilm. Penutr deosebirea filmului de siguranta s-a introdus marcarea cu litera „S”, imprimata sau stantata pe marginea filmului.

Produsul de baza folosit la fabricarea nitrofilmului este nitroceluloza (celuloza nitrata). Din aceasta, prin plastifiere se obtine celuloidul, din care, prin prelucrare, se fabrica filmul.

Banda de film greu combustibila (de siguranta) are la baza tot celuloza, supusa operatiei de acetilare. Acest film se numeste film de acetol – celuloza (prescurtat „aceto”). Banda de film usor combustibila poate arde cu flacara deschisa sau fara flacara. Arderea cu flacara se produce numai la contactul cu oxignul din aer. Temperatura de aprindere variaza de la 121 la 180 C. La arderea benzii de film in aer se produce o temperatura de aproximativ 1700 C si se degaja gaze netoxice (bioxid de carbon, vapori de apa) si gaze toxice (oxid de carbon, oxizi de azot si acid cianhidric). Dintr-un kg de pelicula se degaja 7 pana la 12 g de acid cianhidric. Prin arderea unui kilogram de pelicula usor combustibila se degaja 4, 40 m³ gaze, care in anumite conditii pot sparge geamurile si distruge zidurile cabinei de protectie.

Din cantitea totala a gazelor emanate in timpul arderii fara flacara (descompunere) a unui film usor combustibil, 45% sunt gaze combustibile, care in amestec cu aerul, in procent de 4 – 9% formeaza amestecuri explozive. Pe timpul arderii fara flacara a unui kilogram de film usor combustibil se degajeaza 470 kcal, iar in ardere cu flacara (in aer liber) 3800 kcal. Pelicula de film tinuta vertical, arde de jos in sus cu o viteza de 0, 26 m/s, iar de sus in jos cu 0, 002 m/s. Aceeasi pelicula, pe plan orizontal, arde cu 0, 10 m/s.

O pelicula de film de 1 m lungime si de 3, 5 cm latime arde in medie in 4 – 6 s. Pentru a ne da seama de rapiditatea arderii, se arata ca o banda de hartie de aceeasi lungime si latime arde in 13 s, daca este hartie de ziar si in 20 s, hartie de scris, iar de film greu combustibil, in 30 s.

Doua kilograme pelicula de film in rulouri, fara ambalaj ard in timp de 50 s, 16 kg (8 rulouri) in 68 s, iar 32 kg (16 rulouri) in 75 s.

Pelicula de film greu combustibila (de siguranta) arde exclusiv numai in prezenta oxigenului din aer si numai in contact cu flacara, stingandu-se foarte usor. Indepartand sursa (flacara) pelicula de film se stinge. Produsele arderii unui film greu combustibil sunt aproape similare cu cele rezultate din arderea unui film usor combustibil; emana deci bioxid de carbon, oxid de carbon, acid acetic si acid cianhidric.

Temperatura de ardere a filmului greu combustibil este cuprinsa intre 370 si 425 C. Peste aceasta temperatura arde incet, cu flacara. Arderea filmului in aparatul de proiectie nu se propaga.

Filmele usor combustibile (de celuloid) se aprind de la orice sursa de foc (chibrituri, tigara aprinsa, flacara deschisa etc. ) si ard complet, fara posibilitate de stingere (filmul aprins continua sa se descompuna) chiar si sub apa, incat scos afara din apa se reaprinde cu flacara.

Aprinderea filmului de celuloid se poate face chiar si de la caldura gazelor si vaporilor emanati de rolele aprinse, aflate intr-o boxa alaturata si care au patruns in boxa respectiva.

Peliculele de film pastrate la temperatura de peste 40 C se pot autoaprinde. Incendii din aceasta cauza s-au produs la intreprinderile de regenerare a filmului in depozitele de filme, acolo unde se gasesc pelicule de film vechi.

Pe pelicula de film se acumuleaza cu usurinta sarcini electrostatice, daca este supusa frecarii, fie intre diferite piese ale aparaturii de proiectie, fie in aer. Ca urmare a incarcarii electrostatice pelicula de film antreneaza cu sine particule de praf existente in aer, fapt dovedit prin zgarieturile filmului, cat si ale aparaturii de proiectie, care se produc in timpul derularii si rularii benzii).

Depozitele de film greu combustibile se pot echivala in ceea ce priveste pericolul de incendiu cu incaperile in care se depoziteaa arhiva sau carti.

Aceasta comparatie este valabila numai pentru filmele de cimenatograf, cu pelicule de 16 mm si 35 mm.

Depozitarea filmelor de cinema greu combustibile se va face cu respectarea acelorasi reguli impuse filmelor uosr combustile (nitroceluza); deoarece este posibil ca printre acestea sa se gaseasca si bobine de film pe baza de nitroceluloza.

Filmele se pastreaza in cutii metalice. Cutiile cu film usor combustibil se marcheaza vizibil (de obicei, cu o banda de culoare portocalie de cel putin 2 cm latime). Pe timp indelungat, cutiile cu filme se depoziteaza in boxe din materiale combustibile. Capacitatea totala de depozitare a filmelor greu combustibile nu trebuie sa depaseasca 50 t (in casete) si in celule 5 t (in casete), iar pentru cele usor combustibile 20 t (in casete) si in celule 1 t (in casete). Cutiile se aseaza pe rafturi din teava de hotel. Pe usa boxei trebuie sa existe o inscriptie cu interzicerea fumatului, a manipularii surselor cu foc deschis, a intrarii in boxe a persoanelor neautorizate; se trece de asemenea si cantitatea de film, in kg, care se poate depozita in boxa respectiva.

Pe coridoarele boxelor nu este admisa depozitarea cutiilor cu filme sau a altor materiale combustibile. In depozite temperatura nu trebuie sa depaseasca 40 C, acest lucru asigurandu-se printr-o buna ventilatie cu aer conditionat sau eventual o instalatie de racire cu apa a acoperisului (daca constructia permite acest lucru).

In incaperile magaziilor si cele de productie se admite numai incalzirea centrala cu apa sau abur la temperaturile pana la 110 C.

Iluminatul se va face electric si numai din exterior. Ferestrele care se folosesc pentru ventilatie se construiesc de asa natura incat sa se deschida imediat (automat), la o crestere a presiunii in interior rezultata in urma vreunui incendiu.

Salariatii pot fuma numai in locuri special destinate si amenajate; dupa fumare se strang in scrumiere speciale, umplute cu apa. Fiecarui salariat, inainte de angajare i se va face un instructaj amanuntit asupra cunoasterii si respectarii cu strictete a tuturor regulilor generate de prevenire si stingere a incendiilor.

Autovehiculele care transporta filmele trebuie amenajate special pentru acest scop, neadmitandu-se ca odata cu filmele sa transporte si persoane.

Depozitele de filme se prevad cu instalatii de sprinklere avand capetele montate in fiecare raft.

Lucrarile legate de consevarea peliculei de film se vor efectua intr-o incapere separata. Este recomandabil ca depozitul de filme sa fie amplasat intr-o cladire cu un singur etaj. Inaltimea depozitului nu poate fi mai mica de 2, 80 m. Volumul incaperii nu poate fi mai mare de 21, 50 m³. in fiecare incapere trebuie sa existe deschideri pentru evacuarea aerului cu o suprafata de cel putin 0, 065 m² pe 1, 00 m³.

b. Cabine de proiectie. Aparatele de proiectie se instaleaza intr-o incapere special construita, din materiale rezistente la foc cu plansele din beton armat. In afara de incaperea pentru aparate, mai trebuie sa existe o incapere pentru derularea filmelor si una pentru tabloul electric si alte aparate electrice (convertizoare, redresoare etc. ). Toate aceste incaperi alcatuiesc cabina de proiectie. La cinematografele mari, in afara acestor incaperi mai exista camera auxiliara, pentru odihna operatorilor si pastraea imbracamintei de protectie. Accesul dintr-o incapere in alta trebuie sa se faca printr-un coridor longitudinal, neadmitandu-se trecerea directa dintr-o incapere in alta. Usile se face metalice, cu deschidere in exterior.

Pentru ameliorarea suprapresiunilor, in cazul unui mare incendiu, trebuie prevazuta o fereastra care sa se deschida cu usurinta.

Operatorii trebuie sa aiba asigurata evacuarea din cabina de proiectie pe doua cai. Folosirea scarilor in spirala pentru deservirea cabinei de proiectie este interzisa.

Pardoseala din cabina de proiectie se construieste din materiale rezistente sau semirezistente la foc, neadmitandu-se formarea de praf; in nici un caz nu este admisa pardoseala de lemn.

Peretii cabinei de proiectie se vopsesc cu un strat de vopsea care poate fi spalata fara sa se degreadeze. Cabinele de proiectie se prevad cu obloane impotriva propagarii incendiilor; acestea asigura inchiderea automata a vizetelor de protectie si de control, atunci cand se produce vreun incendiu in cabina de proiectie.

Pentru evacuarea gazelor emanate de lampile cu arc electric si pentru mentinerea unei atmosfere proprii, cabinele de proiectie se prevad, in afara de ventilatie naturala, cu o instalatie de ventilatie artificiala, avad orificiile de captare sub planseu.

Conductele (canalele) de ventilatie se construiesc din materiale incombustibile, in asa fel incat sa nu permita propagarea incendiului.

Instalatia electrica din cabina de proiectie trebuie executata cu conductoare de cupru introduse in tuburi izolate etanse, ingropate sau montate aparent. Cabina de proiectie se prevede cu iluminat de siguranta. Aparatele de proiectie, carcasele tablourilor de distributie si motoarele electrice se leaga la pamant. Circuitele iluminatului de siguranta nu trebuie sa treaca prin interiorul cabinei de proiectie sau sa aiba acelasi traseu cu cele ale iluminatului principal.

Incalzirea cabinei de proiectie se va face central, cu abur de joasa presiune sau cu apa calda. Folosirea radiatoarelor electrice pentru incalzirea cabinei de proiectie este interzisa.

Incaperile de proiectie trebuie mentinute intr-o permanenta curatenie. Inainte de inceperea proiectiei incaperile se aerisesc bine si pardoseala se sterge cu carpa uda.

Afisarea pe peretii cabinei de proiectie a diferitelor decizii, instructiuni etc., este interzisa; se admite a se afisa numai schema de montaj a circuitelor si aparatelor electrice. La cabina de proiectie nu este admisa pastrarea obiectelor straine si nici intrarea altor persoane, decat cele din conducerea cinematografului, a operatorilor si organelor de control.

Aparatele de proiectie se verifica si se curata inainte de punerea lor in functiune. In incaperea aparatelor de proiectie nu este permis sa se pastreze mai mult de doua acte de film, restul se depoziteaza intr-un dulap metalic cu inchidere etansa, amplasat la distanta de sursele de caldura. In interior este necesar sa se mentina la o temperatura de aproximativ 18 C si o umiditate in jur de 60%.

In aparatul de proiectie este admis sa se foloseasca o bobina cu cel mult 300 m de film. Lipirea a doua sau a mai multor acte de film indiferent de lungime, pentru a se asigura o rulare continua, folosind aceleasi aparate, nu este admisa. Bobinele care se intrebuinteaza trebuie sa fie curate, fara loviri, nedemontabile si in perfecta stare de utilizare.

Filmele se pastreaza si se deruleaza numai in incaperea destinata acestui scop (camera de rulare).

Capetele de film se strand in cutii metalice, cu inchidere etansa, care se golesc dupa terminarea spectacolelor. Cabina de proiectie se doteaza cu: lada cu nisip, lopata, stingator pentru spuma, stingator cu pulbere sau cu bioxid de carbon si o prelata (patura) de incendiu.

c. Sali de cinematograf. In scopul asigurarii unei corespunzatoare evacuari, amenajarea salii de spectacole trebuie sa corespunda normelor in vigoare. Pentru fiecare sala de spectacole trebuie sa existe un plan de evacuare, la a carei intocmire se va tine seama de: numarul de locuri, timpul prescris pentru evacuare in intregime a spectatorilor, gradul de rezistenta la foc al caldurii, numarul si latimea cailor de evacuare, asigurarea circulatiei numarului de fluxuri prin usi, coridoare, scari etc.

Sala de spectacole trebuie sa aiba cel putin doua cai de evacuare, separate si catre exterior, prin simpla apasare, neexistand zavoare sau alt sistem de blocare (se excepteaza usile de iesire din clarire, fara sa fie incuiate). Scarile balansate si treptele izoltate nu sunt admise pe caile de evacuare.

Asezarea unor scaune suplimentare sau micsorarea trecerilor intre randuri si grupul de locuri, prin instalarea unor strapontine, este interzisa cu desavarsire.

Pe platformele si treptele scarilor nu este admisa asezarea standurilor de expozitie, bufete, flori, plante si obiecte. Sub scena (acolo unde nu exista), sub casa scarilor, colturi etc. este interzisa depozitarea de materiale, obiecte etc.

Accesul pe caile de evacuare trebuie asigurat in permanenta. In foaierele si pe coridoarele salii de spectacole, in vestibuluri etc., covoarele si presurile trebuie bine fixate de pardoseala. Ferestrele salii de spectacole nu trebuie acoperite cu obloane pe timpul spectacolului, ci cu draperii din textile ignifugate. In cladirile cinematografului este interzisa cu desavarsire amenajarea unor incaperi pentru locuinte.

Salile de spectacol cu mai mult de 400 de locuri este recomandabil sa aiba incalzire centrala.

La incalzirea cu sobe a salilor mai mici trebuie verificata buna stare a acestora, a cosurilor si a canalelor de fum (pe timpul perioadei de incalzire, cosurile se curata lunar). Incalzirea sobelor se face cu alimentare din afara si sub permanenta supraveghere, alimentarea cu combustibil oprindu-se cu doua ore inainte de inceperea spectacolului.

Aprinderea focului in sobe cu lichide inflamabile sau cu pelicula de film este interzisa.

In incaperile cladrii cinematografului, instalarea oricarui tip de sobe provizorii este oprita.

Asezarea diferitelor draperii (perdele etc. ) trebuie facuta la cel putin 30 – 40 cm fata de aparatele si corpurile de iluminat electric, iar in cazul ignifugarii lor – la 20 cm. Deasupra usilor de iesire din sala de spectacole se instaleaza inscriptii luminoase „iesire” iluminate de sistemul de iluminat de siguranta.

Dupa terminarea spectacolelor toate incaperile se controleaza si se scoate de sub curent instalatia electrica, afara de iluminatul de serviciu.

In cladirea cinematografului nu se folosesc instalatii electrice provizorii, conectarea si deconectarea circuitelor electrice executandu-se prin dispozitive speciale (intrerupatoare, comutatoare si se scoate de sub curent instalatia electrica, afara de iluminatul de serviciu.

In cladirea cinematografului nu se folosesc instalatii electrice provizorii, conectarea si deconectarea circuitelor electrice executandu-se prin dispozitive speciale (intrerupatoare, comutatoare hebluri etc).

Iluminatul de siguranta trebuie alimentat de la o sursa independenta de energie electrica, conform normelor in vigoare. Folosirea lampilor portative in incaperile cladirii cinematografului este admisa numai daca acestea se prevad cu armaturi speciale.

Pentru bateriile de acumulatoare se prevede o camera separata, construita corespunzator normelor in vigoare.

In toate incaperile cinematografului se interzice fumatul si folosirea focului deschis.

Conducatorii cinematografelor si ai instalatiilor cinematografului sunt obligati: sa cunoasca si sa urmareasca respectarea cu strictete a tuturor regulilor de prevenire si stingere a incendiilor; sa supravegheze buna stare a aparatelor de incalzit, de iluminat, a echipamentului electric si starea cailor de evacuare si sa ia masuri pentru lichidarea incalcarilor in exploatarea lor; sa asigure intretinerea si buna stare de functionare a mijloacelor existente pentru stingerea incendiilor; sa asigure pregatirea specifica a personalului in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor.

d. Stingerea incendiilor. In cazul aprinderii peliculei de film se interzice deschiderea canalului de film si a clapetelor de siguranta.

Operatorul trebuie sa ia urmatoarele masuri: sa inchida clapeta de siguranta pentru intreruperea fluxului de lumina; sa opreasca motorul electric al aparatajului de proiectie; sa inchida obloanele de la vizetele de proiectie; sa intrerupa functionarea lampii cu arc.

In aparatul de proiectie, pelicula se lasa sa arda. Pelicula de film aprinsa in afara aparatului de proiectie se inabusa cu nisip sau cu prelate incombustibile si se acopera cu spuma din stingatoare. Pelicula aprinsa in caseta se lasa sa arda in intregime, fara a deschide caseta, si se arunca intr-un vas cu apa.

2. Teatre

Cladirea unui teatru este formata din sala de spectacole, scena, cabinele pentru artisti, incaperea decorurilor, camere de regizare, ale orchestrei, garderobei, recuzitei etc., precum si din spatii pentru deservirea spectatorilor ca foaiure, garderobe etc. Cel mai mare pericol de incendiu exista pe scena, din cauza marilor cantitati de materiale combustibile si usor inflamabile, in majoritate decoruri si a unor serii de instalatii electrice folosite pentru iluminat, efecte luminoase, instalatii pentru deplasarea decorurilor etc.

Cele mai frecvente cauze de incendiu sunt: tigarile si chibriturile aprinse aruncate pe materiale combustibile (in special pe scara) scurtcircuitele; folosirea focului deschis pe scena, necesitat sa fie de prezentarea spectacolelor, fie de efectuarea unor lucrari de reparatii executate fara luarea masurilor de prevenire a incendiilor. La acestea se mai adauga caldura radiata de sistemele de incalzire si iluminat etc.

Incendiile izbucnite la teatre se pot transforma uneori in mari catastrofe. Cauzele unor astfel de catastrofe, caracterizate prin pierderi de oameni si bunuri, se datoresc in principal a trei factori: in primul rand panicii create, in urma izbucnirii incendiului; in al doilea rand existentei unei mari cantitati de materiale si usurintei de propagare a incendiilor (perdelele suspendate si asezate la intervale mici constituie un mijloc pentru propagarea rapida a incendiului); in al treilea rand multiplelor posibilitati de aprindere pe timpul functionarii teatrului.

La constructia teatrelor trebuie respectate o serie de prescriptii normative, in scopul asigurarii evacuarii persoanelor in cele mai bune conditii, limitarii propagarii incendiilor si reducerii gradului de combustibilitate a decorurilor, tapiseriilor, draperiilor etc.

Problema asigurarii securitatii spectatorilor trebuie sa fie considerata mai importanta decat cea a conceptiei artistice. Notiunea de „modern” „demodat” se schimba cu timpul in raport de durata curentului artistic, insa siguranta publicului va constitui o problema eterna.

La teatre si la orice institutie de culuta trebuie respectate o serie de masuri de prevenire a incendiilor. Astfel:

- interzicerea arderii in incinta obiectivului a decorurilor si gunoiului;

- interzicerea blocarii cu materiale combustibile a cailor de acces, locurilor de trecere, caselor de scari, precum si pastrarea in pod a diferitelor obiecte combustibile;

- supravegherea echipamentului si aparatelor electrice si scoaterea acestora din prinza dupa ce au fost folosite la nevoie;

- interzicerea amenajarii de locuinte in cladirea teatrului;

- controlul incaperilor, dupa terminarea spectacolului, pentru indepartarea eventualelor surse de aprindere;

- asigurarea accesului liber la toate cladirile si incaperile teatrului;

- interzicerea efectuarii curateniei in incaperi prin folosirea lichidelor usor combustibile si a dezghetarii conductelor de apa cu foc direct;

- executarea produselor pirotehnice cu forte proprii, precum si pastrarea si folosirea acestor produse in incinta teatrului;

ESEU: Pompele rotative comandate electronic (Bosch) ESEU: Confectionarea Garniturilor Din Materiale Textile

- pastrarea si folosirea produselor pirotehnice trebuie facuta in stransa conformitate cu normele specifice in vigoare;

- demontarea decorurilor si recuzitelor din scena si evacuarea lor, iar costumele din cabinele artistilor sa fie predate la garderoba;

- pastrarea decorurilor si recuzitelor se va face in incaperi rezistente la foc. In magazie decorurile, recuzitele se aseaza pe grupe, iar pentru accesul la ele se amenajeaza cai corespunzatoare. Decorurile se asaza la distanta de cel putin 30 cm de tablourile si dozele instalatiilor electrice si la 50 cm de corpurile de iluminat. Pastrarea decorurilor in casa scenei este admisa temporar si numai pentru decorurile de stricta necesitate, cu luarea celor mai severe masuri de prevenire a incendiilor. Se va depune multa atentie la manipularea si asezarea lor pentru a nu se agata de conductoarele electrice, pentru a nu se rezema (atinge) de corpurile de iluminat sau de conductele de abur. Intre decoruri si peretii scenei se pastreaza o distanta libera, la fiecare spectacol;

- asigurarea unei ordini si curatenii desavarsite pe scena si in toate incaperile teatrului. Dupa terminarea spectacolului cabinele artistilor trebuie curatite de resturi de hartii si materiale combustibile. Sub scena se interzice amenajarea de ateliere si magazii;

- curatirea costumelor si perucilor cu benzina si eter si alte lichide combustibile trebuie efectuata intr-o incapere separata, iar calcarea costumelor se va face numai in spatii special amenajate, fiarele de calcat trebuie permanent supravegheate, si in perfecta stare de functionare;

- scoaterea de sub tensiune a retelei electrice de forta si iluminat, dupa terminarea lucrului;

- iluminatul de avarie trebuie realizat cu becuri cu incandescenta sau corpuri de iluminat speciale;

- verificarea retelei electrice si masurarea rezistentei izolatiei conductoarelor trebuie efectuata cel putin odata pe an, constatarile fiind trecu intr-un registru special; defectiunile inlaturandu-se imediat, fara a se folosi improvizatii;

- interzicerea folosirii aparatelor electrice de incalzit, aceastea se pot folosi numai in locuri speciale, care dupa terminarea lucrului se vor scoate din priza si se vor pastra in locuri dinainte stabilite;

- fumatul se va permite numai in locuri special amenajate;

- ignifugarea decorurilor, draperiilor, cortinelor din textile, a pardoselilor de lemn a scenei (partea de sub scena) si a altor elemente din lemn;

- incalzirea sa se faca numai central, materiale combustibile asezandu-se la cel putin 25 de elementele incalzite ale instalatiei. Indiferent care ar fi sistemul de incalzire, este necesar sa se faca o ventilatie atenta a cosurilor (trecerile prin acoperis) si curatirea lor cu regularitate.

Pentru impiedicarea propagarii incendiilor si preintampinarea producerii panicii, una din cele mai eficace masuri comfirmate in practica, la marile incendii de teatre, o constituie existenta si functionarea in bune conditii a cortinei metalice de siguranta (prevazute conform normelor de prevenire si stingere a incendiilor). Cortina metalica de siguranta coborata la timp, in maximum 40 s si racita impiedica patrunderea de pe scena, in sala de spectacole a fumului si flacarilor. Actionarea cortinei metalice de siguranta trebuie sa se faca mecanic si manual; mecanic, din incaperea pompierului de serviciu, din casa scenei si din camera troliului, iar manual, din casa scenei. Pentru manevrarea cortinei se folosesc numai cabluri metalice, intregul sistem de coborare si ridicare fiind permanent in stare buna de functionare. Cortina trebuie sa reziste la o suprapresiune de 45 kgf/m², fara a se deforma. Cortina se verifica zilnic o data, iar dupa fiecare spectacol se coboara, ramanand in aceasta pozitie, in special in timpul noptii.

Scenele cu aria mai mare de 150 m² se prevad cu trape pentru evacuarea fumului, in suprafata indicata de normele in vigoare, cu actionare automata si manuala, asigurandu-se in mod corespunzator ventilarea eventualelor spatii cuprinse de incendiu.

Cea mai importanta problema care trebuie rezolvata la teatre este asigurarea evacuarii publicului. Pentru aceasta este necesar sa se ia toate masurile pentru impiedicarea patrunderii fumului si flacarilor pe caile de evacuare, precum si a posibilitatilor de incrucisare a fluxului de evacuare. Masurile trebuie sa duca la preintampinarea producerii panicii si la asigurarea unei evacuari cat mai ordonate, fapt ce se poate realiza prin elaborarea unui plan judicios plan de evacuare. Pentru micsorarea efectelor panicii este necesar sa fie amplasate cat mai judicios grupurile de scaune din sala de spectacole, sa existe un numar corespunzator de cai de evacuare si de usi si sa fie luate masuri pentru asigurarea securitatii personalului pe timpul evacuarii si reducerea timpul de evacuare.

Experienta marilor incendii de teatre a dovedit ca acolo unde s-a asigurat o evacuare rapida si in ordine nu s-au produs pierderi de vieti omenesti. De aceea este necesar sa se acorde o mare importanta intocmirii, verificarii si actualizarii planului de evacuare, in caz de incendiu.

In principal un asemenea plan cuprinde: semnalul de incendiu (fara a fi cunoscut de public, pentru a nu se crea panica); caile de evacuare pentru fiecare grupa de locuri; sarcini pe oameni (personalul de serviciu etc. ), pentru indrumarea publicului spre iesire, deschiderea usilor, mentinerea ordinii, verificarea evacuarii publicului etc.

Verificarea cailor de evacuare se face tinand seama de cele trei stape ale evacuarii si anume: evacuarea publicului din sala de spectacol; evacuarea intregii cladiri si acolo unde este cazul evacuarea publicului prin curti in strazi sau in spatii verzi.

Pentru teatre este necesara existenta a cel putin doua cai de evacuare: pentru sala de spectacole; pentru fiecare nivel de balcoane, loji cu mai mult de 100 persoane; pentru incaperi de deservire a publicului cu suprafata peste 100 m²; pentru scena cu suprafata ce depaseste 100 m² (pana la 100 m² a doua cale de evacuare poate fi si prin sala).

In sala de spectacole scaunele vor fi bine fixate, neadmitandu-se introducerea scaunelor mobile sau peste numarul stabilit in balcoane si loji.

La asigurarea unei bune evacuari un rol important il are iluminatul de siguranta, ale carui corpuri de iluminat de siguranta trebuie sa fie amplasate deasupra iesirilor si pe caile de evacuare; alimentarea retelei respective, separata, (se va face de la o sursa independenta de energie) (baterie centrala de acumulatoare, acumulatoare locale, sau grup electrogen).

O atentie deosebita se va acorda instalatiilor de stingere a incendiilor cu apa: hidrantii, sprinklere, drencere. Aceste instalatii trebuie pastrate in buna stare de functionare, bine intretinute, in care scop verificarea lor se impune ca o necesitate imperioasa.

Pentru instalatiile fixe de stingere trebuie sa existe afisate scheme si instructiuni de functionare, pe care personalul de deservire trebuie sa le cunoasca la perfectie.

Cladiri inalte

Apararea cladirilor inalte impotriva incendiilor constituie o problema de mare importanta avand in vedere ca dificultatile privind organizarea si desfasurarea operatiunilor de salvare si de stingere a incendiilor determinate de viteza mare de propagare a incediului si a fumului pe verticala si de prezenta in cladire, in majoritatea cazurilor, a unui numar mare de persoane.

In tara noastra drept cladire inalta se considera constructiile civile care in pardoseala ultimului cat folosibil este situata la o inaltime de 28, 00 m sau mai mult, deasupra nivelului terenului accesibil vehiculelor de interventie ale pompierilor (cu exceptia blocurilor de locuinte cu P + 11 etaje si a unor turnuri care nu sunt destinate pentru adapostirea oamenilor). In majoritatea tarilor, in categoria cladirilor inalte apare o noua subgrupa, cea a constructiilor care depasesc inaltimea de 45 m.

Din punct de vedere al protectiei contra incendiilor, cladirile inalte comporta pericole specifice deosebite, generate in principal, de instalatiile de ventilatie, electrice, frigorifice, de incalzire la bucatarii, de sursele de caldura folosite in diferite ateliere cu coafura, croitorie, spalatorie, calcatorie etc. In unele cladiri inalte o parte din etaje sunt destinate pentru birouri, pentru diferitele institutii si intreprinderi comerciale, iar subsolurile pentru instalatiile tehnice si garaje. La toate acestea se mai adauga prezenta unor mari cantitati de materiale si substante combustibile si posibilitatiile de proapagare rapida a incendiilor pe cai ascunse (canale, plafoane false etc. ).

In aceasta situatie in astfel de cladiri cauzele de incendiu pot fi multiple, de la scanteia sau flama electrica, pana la focul deschis (flacara, chibrit, tigara etc. ).

Pentru prevenirea incendiilor sunt necesare masuri care trebuie sa asigure in principal securitatea persoanelor in aceste cladiri, mai ales evacuarea lor, atunci cand este necesar. Inamicul numarul unu in astfel de situatii, este fumul degajat pe timpul arderii, in special a materialelor plastice.

La cladirile inalte trebuie respectate urmatoarele cerinte:

- limitarea folosirii materialelor combustibile in componenta lor, in special a materialelor plastice care produc mult fum si gaze toxice;

- izolarea corespunzatoare a etajelor; masurile de compartimentare fac ca incendiul si fumul sa nu se propage de la un nivel la altul;

- limitarea maxima posibila a dezvoltarii incendiilor prin compartimentari si alte masuri constructive;

- evacuarea mecanica a tuturor produselor arderii pe canale special construite.

Ca sisteme de evacuare a fumului provenit din incendiile declansate in cladirile cu multe etaje se recomanda: evacuarea prin deschideri in peretii exteriori ai cladirilor; practicarea de deschideri pentru evacuarea fumului, executate in interiorul cladirii, deschideri de fum in peretii exteriori si interiori cu ventilatia aerului cald sub presiune; practicarea de deschideri pentru fum in interiorul cladirii cu evacuarea mecanica a aerului din canalul fum.

Masurile pentru evacuarea fumului si a produselor de ardere trebuie bine gandite si rezolvate, pentru ca patrunderea acestora in casa scarilor, ingreuiaza evacuarea persoanelor din interiorul cladirilor si desfasurarea operatiilor de stingere a incendiilor. Experimentarile si concluziile de la incendiile reale au demostrat ca fumul umple casa scarii si putul ascensoarelor in timp de 1, 5 – 2 min, propagandu-se rapid in alte incaperi.

- asigurarea a doua cai de evacuare din fiecare incapere; in privinta evacuarii oamenilor, majoritatea specialistilor considera ca evacuarea completa a persoanelor din cladirile inalte, intr-un timp scurt, este imposibila. Aceasta parere se refera, in special, la cladirile pentru hoteluri, birouri, spitale etc. In schimb, toti sunt de acord ca trebuie in mod amanuntit elaborate si pregatite conditiile de evacuare a persoanelor din zonele periclitate, catre zone mai singure. Timpul de evacuare in masa a oamenilor dintr-o cladire de evacuare si este proportional cu inaltimea cladiri;

- intocmirea unui judicios plan de evacuarea, stabilindu-se cai sigure de evacuare pe verticala si orizontala, cu responsabilitati precise, plan care trebuie cunoscut de oameni si verificat periodic in practica;

- destinarea unor ascensoare speciale pentru intervetia pompierilor la stingerea incendiilor. Aceste ascensoare trebuie sa aiba un dispozitiv de blocare a miscarii si un comutator pentru alimentare cu curent electric de la o a doua sursa, in caz de nevoie;

- asigurarea unei bune functionari a trapelor de fum;

- prevederea unei instalatii de semnalizare automata a incendiilor (dupa prevederile normelor in vigoare) si a instalatiilor de stingere (sprinklere, hidranti interiori etc. );

- alimentarea cu energie electrica de la doua surse, pe trasee indepentedente ferite de incendiu (pentru instalatiile de stingere a incendiilor, actionarea trapelor de fum, instalatiilor de semnalizare, agregatele de pompare etc. );

- etansarea perfecta a trecerilor cablurilor si conductorilor electrici prin plansee;

- executarea de controale periodice la nivelurile tehnice, urmarindu-se respectarea in permanenta a tuturor regulilor si masurilor de prevenire a incendiilor specifice instalatiilor montate in incaperile respective (instalatii electrice, ventilatie incalzire, aer conditionat, motoare electrice etc. ). O atentie deosebita se va acorda calculatoarelor electronice, precum si altor instalatii tehnice la care se va urmari respectarea riguroasa a masurilor de prevenire specifice;

- dotarea cladirii cu mijloace de stingere, in conformitate cu normele in vigoare, asigurandu-se buna lor functionare in permanenta;

- instruirea intregului personal de deservire a cladirii, privind cunoasterea si respectarea intocmai a regulilor si masurile de prevenire si stingere a incendiilor, de catre ei insusi, precum si de catre locatari, functionari si pacienti. Personalul de deservire si cel insarcinat cu prevenirea si stingerea incendiilor, va controla dupa terminarea lucrului toate incaperile in care s-au desfasurat activitati, pentru inlaturarea eventualelor surse de aprindere sau orice alte pericole de incendiu.

4. Spitale

Spitalele adapostesc un mare numar de persoane, iar in incinta cladirilor sale se gasesc bunuri materiale, instalatii si aparate de mare valoare. Dupa cum se cunoaste, in orice spital se gasesc instalatii electrice si de incalzire, magazii cu medicamente, laboratoare, farmacii, salii de operatii, sectii de urgenta si saloane care adapostesc bolnavi; in toate acestea se pot produce incendii daca nu se respecta regulile si masurile de prevenire a incendiilor.

Instalatiile electrice de forta si iluminat constituie surse de pericol, in principal datorita eventualelor suprasolicitari de catre un numar foarte mare de aparate electrice folosite in diferite sectii ca cele de fizioterapie, operatii etc.

Pentru inlaturarea aparitiei defectiunilor a unor eventuale incendii se interzice folosirea improvizatiilor si tablourile de distributie, prize, intrerupatoare, conductoare, imbinari etc. Fiecare sectie (cabinet) de electro si helioterapie trebuie sa aiba independent racordul de intrare a conductoarelor de la tabloul electric principal. Aparatele electrice pentru tratamente medicale trebuie sa fie permanent in buna stare, sa fie puse la pamant corect, si sa aiba schema electrica de functionare.

Ele trebuie conectate la retea printr-un principal cablu elastic de cauciuc sau cordon, protejat de un tub de cauciuc. Folosirea conductoarelor electrice cu izolatia uscata si degradata, cu defecte la locurile de fixare a clemelor si de cuplare nu este admisa.

Pentru fierberea instrumentelor si a altor piese trebuie folosite sterilizatoare cu elemente de incalzit (izolatiile) protejate. Incalzirea parafinei la foc deschis este interzisa.

Instalatiile si aparatele electrice trebuie verificate periodic, iar defectiunile constatate remediate imediat.

In laboratoare si farmacii o atentie deosebita trebuie acordata manipularii lichidelor si substantelor care prezinta pericol de incendiu. Aceasta trebuie depozitate in vase lichide, etichetate, in cantitati strict necesare lucrarilor de laborator si departe de sursele de aprindere. Incalzirea lor, daca este necesar, este recomandabil sa se faca cu ajutorul aburului si a apei calde. Reactivii se pastreaza in magazii, numai in dulapuri inchise.

Operatiile cu substante care intra in reactie cu degajare de fum si gaze toxice se vor efectua numai in locuri special amenajate (nise) cu asigurarea unor bune conditii de ventilatie a incaperii. Vasele de sticla si flacoanele cu lichide combustibile se protejeaza cu ambalaje incombustibile ermetice, care sa impiedice imprastierea continutului. Retelele trebuie respectate intocmai; manipularea lichidelor inflamabile se va face cu grija si cu asigurarea etansarii recipientelor, focul deschis folosindu-se numai acolo unde este strict necesar, luandu-se toate masurile de evitarea producerii vreunui incendiu.

Alcoolul, eterul si alte lichide cu pericol de incendiu trebuie pastrate numai in incaperi incombustibile separate sau in dulapuri metalice.

Reactivii si alte substante si materilae a caror pastrare la un loc poate sa provoace acumularea de caldura, formarea concentratiilor explozive, initierea autoaprinderii, trebuie pastrati separat in ambalaje corespunzatoare si in dulapuri incombustibile.

Blocul operatoriu (sala de operatie si anexele ei – sala de pregatire a bolnavilor, sala de reanimare, sala de sterilizare, sala aparaturii tehnice) prin importanta pe care o are intr-un spital trebuie sa i se acorde o atentie deosebita pentru a inlatura orice pericol de incendiu. In salile operatorii un deosebit pericol in prezinta aparatul de narcoza, care trebuie manuit numai de personal specializat. Unele anestezice ca ciclopropanul, clorura de etil, trilenul, floromanul etc., combinate cu oxigenul in diferite concentratii sunt inflamabile si explozive. De aceea in salonul in care este adus bolnavul pentru operatie este interzisa aprinderea lampilor de spirt sau folosirea aparatelor electrice, care nu prezinta siguranta in functionare.

Se poate spune ca intr-o sala de operatie cel mai mare pericol poate sa-l produca elementele care nu se vad si anume scanteia electrica, oxigenul si „penele de curent electric”.

De aceea trebuie luate toate masurile pentru evitarea formarii arcului electric si a electricitatii statice.

Acumularea de electricitate statica poate fi evitata prin: eliminarea materialelor prea izolante; amenajarea pardoselilor antistatice; folosirea imbracamintei antistatice.

Personalul medical trebuie sa foloseasca cu atentie aparatele chirurgicale.

In salile de operatie trebuie asigurata o perfecta ventilatie, care se verifica cu atentie inainte de inceperea operatiilor.

Depozitarea si manipularea recipientelor de oxigen se va face conform normelor specifice.

Arhiva si cliseele radiografice trebuie depozitate in cladiri separate si in incaperi speciale. Radiografiile se vor pastra in dulapuri (rafturi) metalice sau lazi inchise etans, la distanta de cel putin 1, 00 m de aparatele de incalzit.

In incaperea in care se depoziteaza cliseele radiografice, fumatul si folosirea focului deschis sunt interzise.

Evacuarea bolnavilor din spitale este una din problemele de baza care trebuie efectuata rapid si in deplina siguranta. Aceasta nu este posibila fara a exista un plan de evacuare, care trebuie cunoscut de catre tot personalul muncitor. Faptul ca starea fizica a bolnavilor este diferita, unii dintre ei fiind netransportabili, necesita luarea tuturor masurilor ce se impun pentru a se asigura la nevoie salvarea lor, fara pericole. Pentru fiecare incapere in parte trebuie stabilite traseel de evacuare, locul unde vor fi adapostiti, mijloacele cu care sunt evacuati cei ce nu se pot deplasa singuri. O atentie deosebita trebuie acordata evacuarii persoanelor din spitale neuro-psihiatrice, precum si a celor de pediatrie, unde problema evacuarii trebuie rezolvata in conformitate cu conditiile specifice.

Un rol deosebit in desfasurarea evacuarii il are calmul si autoritatea personalului insarcinat cu anuntarea si salvarea bolnavilor.

Dupa evacuare se impune un control atent al tuturor incaperilor, in special la spitalele de copii si la cele de neuro-psihiatrie.

Personalul care raspunde de aplicarea planului de evacuare va fi instruit cu regularitate.

Capitolul XVIII

Prevenirea incendiilor in agricultura

1. Lanuri

Lanurile de cereale, odata cu inceperea coacerii, trebuie supravegheate pentru a se inlatura toate cauzele de incendiu. In acest scop paznicii au obligatia sa parcurga sistematic lanurile, iar in cazul existentei turnurilor de observare – sa se organizeze prin schimb serviciul de observare. Turnurile de observare se prevad cu mijloace de anuntare a incendiilor. Pe timpul trecerii prin lanuri si prin apropiere, fumatul nu este admis. De asemenea, pe perioada coacerii cerealelor, vanatoare in lanuri si in apropiere nu este permisa.

Autovehiculele nepregatite special pentru campania de recoltare a cerealelor nu trebuie sa circule in lanuri sau in apropierea acestora.

Lanurile de cereale, pe portiunile vecine cu paduri sau cu cai ferate se izoleaza cu fasii de teren arat pe o latime de 1 m.

Pe timpul recoltarii cerealelor, majoritatea incendiilor sunt de recolta din 200 in 200 m. La lanurile pe suprafete mari, aceste fasii se secera si transversal. De pe aceste fasii izolatoare recolta se strange imediat.

Suprafata fasiilor izolatoare nu trebuie sa depaseasca capacitatea de lucru zilnica a unei combine.

In perioada de strangere a recoltei, aprinderea focurilor si arderea miristilor si buruienilor sunt interzise pe distanta de 200 m de la lan.

2. Masini agricole

Pe timpul seceratului se taie de-a lungul lanului mai intai fasii provocate de masinile agricole. Acest lucru isi are explicatia in faptul ca pe timpul folosirii acestor masini nu se respecta regulile de prevenire si stingere a incendiilor.

Cele mai multe incendii cauzate de tractoare se datoresc scanteilor care ies pe teava de esapament. Pe timpul functionarii motorului, in camera de combustie, in galeria de evacuare, in teava de esapament se depune calamina (zgura). O data cu iesirea gazelor are din teava de esapament, la o temperatura destul de ridicata, se evacueaza si particulele de zgura incandescente, care ajungand sub forma de scantei pe paie sau pe cereale, le aprind. Daca regimul de functionare a motorului, nu este respectat, se degajeaza o mare cantitate de caldura, temperatura creste foarte mult, iar particulele de zgura nu numai ca sunt incandescente dar continua sa arda un oarecare timp dupa iesirea lor din teava de esapament. Incendii se mai pot produce si la contactul dintre colectorul de evacuare supraincalzit si paie, atunci cand tractorul lucreaza fara aparatorile laterale ale capotei.

Un pericol deosebit de incendiu il prezinta si reparatiile tractoarelor in camp, folosind sudura, lampile cu benzina etc. In timpul folosirii tractoarelor, pericolul de incendiu poate creste si datorita scurgerii combustibilului, uleiurilor si unsorilor, ceea ce favorizeaza depunerea prafului si a paielor (plevei).

Tractoarele nu pot fi folosite la recoltare decat dupa ce li s-a facut in prealabil o minutioasa revizie a sistemului de aprindere si alimentare, a rezervorului cu combustibil, a conductelor de alimentare, a carburatorului etc.

Inca de la primele semne ale scurgerii de combustibil, tractorul trebuie retras intr-un loc sigur si motorul oprit. La inlaturarea scurgerilor nu sunt admise improvizatiile ca: bandajarea conductelor cu carpe, lipirea lor cu unsoare, sapun etc.

Instalatia de aprindere nu trebuie sa prezinte defectiuni; conductoarele vor fi izolate; trebuie luate masuri pentru a nu se produce scantei etc.

Conducta pentru combustibil infundata se curata numai cu motorul racit, oprind alimentarea si asigurand o buna etansare.

Rezervoarele cu combustibil se prevad cu dispozitive de control al nivelului, fara a se folosi sticle de nivel.

Alimentarea tractoarelor cu combustibil trebuie sa se faca cu motorul oprit si in afara perimetrului lanului. In timpul alimentarii sau la verificarea nivelului combustibil, fumatul, focul deschis si folosirea felinarelor sunt interzise. Alimentarea rezervoarelor in cursul noptii nu este admisa; in cazuri exceptionale, acest lucru se poate face numai la lumina farurilor (de tractoare sau automobile sau a sistemelor de iluminat electric corespunzatoare).

Combustibilul care se scurge in cursul alimentarii se indeparteaza cu atentie.

Pentru a impiedica paiele sa vina in atingere cu colectorul de evacuare de la motor, tractorul trebuie sa aiba pe timpul functionarii partile laterale ale capotei fixe. Tevile de esapament se izoleaza pe portiunea de sub tractor cu aparatoare de tabla captusita cu azbest; aceasta protectie trebuie bine fixata.

Sistemul de racire trebuie sa functioneze in bune conditiuni, evitandu-se astfel supraincalzirea motorului. Teava de esapament a motorului se prevede pe timpul recoltarii cu dispozitive de captare si stingere a scanteilor. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure si posibilitatea curatirii lor cu regularitate de calamina. Sistemul stingator cu plasa de sarma nu este eficace, deoarece se arde. Eficient este stingatorul de scantei cu ciclon.

Principiul de stingere se bazeaza pe frecarea particulelor de calamina pe peretii corpului stingatorului, acestea fiind purtate de curentul turbionar al gazelor arse. Scanteile se sting prin trecerea gazelor arse printr-un ciclon, montart in partea inferioara a stingatorului, unde isi schimba directia, capatand o miscare elicoidala. In acest fel, particulele de calamina, sub actiunea fortei centrifugare se lovesc de peretii corpului stingatorului, se faramiteaza si apoi se evacueaza in atmosfera odata cu gazele arse. Se mai pot construi si alte tipuri de stingatoare. Toate tractoarele folosite la strangerea recoltei se doteaza cu mijloace initiale de stingere a incendiilor.

Pe lanuri, incendiile mai pot fi produse si in timpul folosirii combinelor din urmatoarele cauze: scanteile care ies din tevile de evacuare a gazelor de la motor; caldura degajata de motor – atunci cand motorul nu este protejat si cand paiele vin in contact cu aceasta; caldura de frecare dintre diferitele piese care nu sunt asamblate si reglate corect; caldura de frecare produsa la infasurarea paielor in jurul axelor si mecanismelor combinei in miscare; caldura degajata la patinarea curelei de la toba; electricitatea statica formata la frecarea spicelor cu banda transportoare; caludura degajata la supraincalzirea lagarelor. In afara acestor cauze specifice combinelor, incendiile se mai pot produce si datorita: nerespectarii regulilor generale de prevenire a incendiilor ca: fumatul, folosirea focului deschis, sudura etc. in apropierea combinelor.

La combine sunt multe cuplaje de frictiune: la axul melcului pentru spice, la cel al melcului pentru boabe, la axul transportorului central si la actionarea organelor hederului, la axul intermediar al rabotorului, la cel al melcului de transport.

Incalzirea cuplajelor se poate sesiza dupa palpare si miros pronuntat de material ars pe care acestea il degaja atunci cand se infierbanta.

Pentru prevenirea incendiului care poate sa izbucneasca, ca si pentru inlaturarea defectiunilor ivite, combinerul are obligatia sa opreasca combina si sa elimine cauza care produce suprasolicitarea organului respectiv sau sa-l regleze corespunzator.

Indiferent unde este amplasat motorul combinei, acesta trebuie protejat pentru a nu cadea paie pe el; motorul va fi in permanenta curat. Tevile de evacuare a gazelor arse se prevad cu stingatoare de scantei, care sa asigure o stingere eficace.

Pentru a nu da posibilitate paielor sa patrunda si sa vina in atingere cu partile incalzite ale motorului, combina se prevede cu o aparatoare metalica bine fixata.

Motoarele combinelor autopropulsate se protejeaza spre partea seceratorii cu o sita metalica cu ochiuri de 2 mm.

In ceea ce priveste modul de alimentare cucombustibil, inlaturarea scurgerii de combustibil, asigurarea etanseitatii conductelor, curatirea stingatoarelor de captare si stingere a scanteilor, trebuie luate si respectare aceleasi masuri ca si la motoarele tractoarelor.

Pentru a preintampina izbucnirea incendiilor din cauza frecarii intre diferite piese, este necesar ca la montarea tobelor si a altor piese, este necesar ca la montarea tobelor si a altor piese sa nu lase jocuri; dupa asamblarea si rodajul combinelor, se verifica toate piesele, gradul de strangere a suruburilor, fixarea rulmentilor etc. Pe timpul exploatarii se verifica periodic toate legaturile, suruburile, rulmentii, acordandu-se o deosebita atentie starii in care se afla subsansamblurile sudate de la baza cadrului. Curele de transmisie, care nu trebuie intinse excesiv, se vor controla periodic, inlocuindu-se cele uzate sau cele care si-au modificat rezistenta, ca urmare a folosirii indelungate. In ceea ce priveste buna intretinere a curelelor se recomanda slabirea lor in perioadele cand combina nu lucreaza. Scurgerea motorinei pe curelele de transmisie trebuie evitata cu desavarsire.

Pentru reglarea distantei dintre toba si gratar, se vor folosi parghii articulate, prevazute in acest scop, evitandu-se patinarea si aprinderea transmisiilor cu curele.

O atentie deosebita trebuie acorde la secerarea culturilor inalte si umede, deoarce in aceste cazuri apar suprasarcini de lunga durata.

La combinele pentru recoltarea cerealelor este necesar sa se prevada mufe de siguranta cu rolul de a preintampina ruperea organelor active in caz de suprasarcini (la capetele axelor etc. ).

La un lagar care functioneaza corect (bine asamblat si uns la timp), temperatura corpului sau nu trebuie sa depaseasca 70 C. Cele mai frecvente incalziri ale lagarelor se produc din cauza lipsei de ungere. Pentru ca lagarele, in special cele ale axului oscilant si fusurile care isi pierd unsoarea, pe langa ungerea cu regularitate este necesar sa se asigure demontarea, curatirea si tratarea lor conform indicatiilor tehnice (mai ales cele din lemn). Supraincalziri se produc si din cauza griparii bilelor de la rulmenti sau datorita patrunderii in interior (intre ax si cuzinet) a unor particule solide.

Practica in exploatarea combinelor arata ca infasurarea paielor pe axe si alte mecanisme in miscare (rotatie) se produce la toate combinele. In asemenea cazuri paiele se preseaza, ajungand aproape de consistenta lemnului si din cauza frecarii se aprind.

Infasurarea paielor pe axe se inlatura prin luarea unor masuri constructive, care constau in prevederea axelor cu mansoane speciale. La nevoie se indeparteaza aceste infasurari (dupa 6-8 h de lucru).

Combina se leaga la pamant cu un lant, care se tareste, pentru scurgerea electricitatii statice.

Cablurile si conductoarele circuitelor electrice trebuie sa aiba o izolatie continua, interzicandu-se contactul lor cu parti ascutite (muchii etc. ).

Repararea combinelor si reviziilor tehnice legate de folosirea focului trebuie executate in afara lanului, pe un teren curatit de iarba, la o distanta de cel putin 30 m de culturile cerealiere, stoguri, clai de paie etc.

Stationarea combinelor pe timpul recoltari, fara supraveghere este interzisa. Fumatul pe combina nu se admite; pentru fumat se amenajeaza loc special.

Pe fiecare combina trebuie sa existe un stingator de incendiu, incarcat si o lopata, amplasate la locuri vizibile.

Locul de stationare pe camp a brigazii de tractoare se alege la distanta prevazute de norme, fata de orice fel de constructii, acesta inconjurandu-se cu aratura.

La vagoanele de dormit trebuie sa existe o instalatie de iluminat si incalzire fara defectiuni, care ar putea genera incendii.

Autocamioanele folosite la transportul cerealelor pe timpul recoltarii trebuie sa aiba tobele si tevile de esapament protejate cu placi de azbest si cu un invelis de tabla bine fixat. Tevile de esapament se prevad cu stingatoare de scantei. Tobele si tevile de esapament se curata de calamina inainte de folosirea autocamioanelor lor la strangerea recoltei.

Pe timpul folosirii autocamioanelor, la motoarele acestora se vor respecta aceleasi reguli de prevenire ca si la tractoare.

O atentie deosebita trebuie acordata cisternelor de alimentare cu combustibil. Din cauza frecarii combustibilului de peretii cisternei pe timpul incarcarii transportului si descarcarii, se formeaza electricitate statica. Pentru inlaturarea descarcarilor electrostatice cisternele se prevad cu un lant si o priza, care pe timpul incarcarii si descarcarii si infige in pamant; in rest trebuie sa fie in permanenta in contact cu pamant. In cisterna, nivelul combustibilului nu trebuie sa depaseasca marginea inferioara a gurii de incarcare, iar supapele de respiratie sa fie in permanenta stare de functionare.

La pompele de benzina si furtunuri se va inlatura orice posibilitate de scurgere.

Transportul persoanelor cu autocisternele de alimentare cu combustibil este interzis.

Autocamioanele si autocisternele se doteaza cu stingatoare de incendiu.

3. Depozitele de cereale

Cerealele se depoziteaza in magazii, silozuri si baze de receptie. Inainte de depozitarea in magazii cerealele se curata de impuritati, dupa posibilitati. Depozitarea se face pe loturi si in grosimi diferite, in raport cu natura cerealelor si de gradul de umiditate. Recoltarea cerealelor pe timp ploios (umed) impune luarea unor masuri in ceea ce priveste mai intai asigurarea unui de umiditate admis si apoi a unui control permanent pentru preintampinarea unei eventuale autoincalziri. Dintre cereale, cel mai mare pericol de autoaprindere il prezinta ovazul.

Controlul temperaturii se executa cu sonde special construite, care se introduc in diferite adancimi, pentru luare probelor. La depasirea temperaturii de 35 C, se trece imediat la aerisirea cerealelor prin vanturare si, in situatii mai grave, uscarea lor in aer liber sau in uscatorii speciale.

Pentru a nu se asigura evacuarea cerealelor in caz de incendiu, in dreptul fiecarei usi a magaziei se lasa un spatiu liber, iar longitudinal si transversal se asigura treceri in latime de 1 – 2 m (in functie de marimea magaziei).

La depozitarea in vrac a cerealelor, pe timpul manipularii (vanturarii etc. ), se degajeaza foarte mult praf, care se depune pe grinzi, pereti, pardoseli etc. Din aceasta cauza este necesar ca magaziile sa fie ventilate, iar impuritatile depuse, curatite si evacuate.

O atentie deosebita pentru a inlatura pericolul de incendiu trebuie sa se acorde dezinfectarii magaziilor cu substante chimice inflamabile (pe baza de sulfura de carbon etc. ). Cat timp dureaza aceste operatii, folosirea in interior a focului deschis, iluminatul cu flacara si fumatul sunt strict interzise. Aceste restrictii se impun tuturor magaziilor de cereale sau de alte produse agricole vegetale combustibile, atat in interiorul lor cat si pe o raza de 50 m. In locurile vizibile se monteaza indicatoare „Fumatul oprit”, iar la locul amenajat pentru fumat „Loc pentru fumat”.

In jurul magaziilor de cereale trebuie pastrata in permanenta curatenia, terenul nefiind ocupat de alte materiale.

a. Silozuri si baze de receptie. In aceste constructii exista pericol de explozie determinat in buna parte de existenta prafului combustibil si a numeroaselor puncte generatoare de scantei si flama care exista in asamblul instalatiilor tehnologice. Scanteile electrice si flamele pot sa apara cel mai frecvent la contactele aparatelor folosite in instalatiile electrice.

La precuratatorie si pe timpul curatirii fine a cerealelor, odata cu produsele pot patrunde in instalatii diverse corpuri metalice, datorita nefunctionarii sau aglomerarii magnetilor producandu-se scantei mecanice, care pot aprinde praful. Incendii mai pot izbucni si datorita caldurii degajate in urma frecarii lagarelor.

La silozuri si baze de receptie in ceea ce priveste depozitarea se va respecta aceleasi reguli si masuri de prevenire a incendiior, ca la magazii, iar pentru instalatiile de precutaratorie aceleasi reguli ca la morile sistematice.

Regulile generale de prevenire si stingere a incendiilor trebuie respectare intocmai. Dupa terminarea lucrului in silozuri si magaziile bazelor de receptie se va face un control amanuntit, dupa plecarea munctitorilor pentru a nu ramane in interior surse de aprindere, ca felinare, lampi etc. O deosebita atentie se va acorda instalatiilor electrice, de la tabloul de distributie pana la aparatele consumatoare de curent, pentru a se inlatura toate defectiunile si praful depus pe acestea. Fumatul este cu desavarsire interzis.

b. Instalatii fixe de uscare a cerealelor. Acestea functioneaza pe principiul uscarii directe si indirecte. Cele cu uscare directa prezinta un pericol accentuat de incendiu, in care caz gazele de combustie in amestec cu aerul din atmosfera, iau contact direct cu produsele supuse operatiunii de uscare. In unele situatii, de exemplu, la reaprinderea combustibilului in vatra incinsa, dupa o intrerupere a alimetarii injectorului dupa caderea tensiunii pe circuit, se poate produce si o rabufnire.

Pentru prevenirea incendiilor este necesar sa se echipeze instalatia cu termometre de diferite tipuri, prin care sa se masoare temperatura agentului de uscare (la iesirea din focar si la intrarea in focarul de uscare), cat si la temperatura produsului (in zona de uscare si in sectorul de racire).

Temperatura agentului termic si a produsului, precum si debitul de lucru trebuie sa fie corelate astfel incat sa nu depaseasca temperaturile de regim normal prevazute de instructiunile de functionare. In cazul in care nu este posibila aceasta corelatie se va urmari respectarea temperaturii produsului, a carei valoare se va inregistra in fiecare ora intr-un registru special. Inainte de uscare, produsele cerealire se vor supune tararii pentru inlaturarea impuritatilor.

Uscatoarele de cereale trebuie supravegheate in permanenta pe timpul functionarii, urmarindu-se respectarea intocmai a parametrilor tehnologici. De asemenea, se impune o buna organizare a prevenirii si stingerii incendiilor pe locul de munca, stabilindu-se reguli de prevenire a incendiilor specifice fiecarui sector de activitate, care trebuie cunoscute si respectate de catre intregul personal. Silozurile si magaziile de cereale trebuie asigurate alimentarea cu apa pentru incendiu, precum si un sistem de alarmare eficient.

4. Depozite de furaje

Avand in vedere usurinta cu care se aprind furajele si mai ales repeziciunea cu care se propaga flacarile, la organizarea lor impotriva incendiilor. Cand conditiile permit este indicat sa se organizeze depozite permanente, pe cat posibil in apropierea unor surse apa, pe terenuri cart mai mult ferite de vanturi, orientate transversal fata de directia vantului dominant. Se va urmari sa se dispuna de cai de acces pentru patrunderea in incinta depozitului a fortelor chemate la stingerea incendiilor.

Este recomandabil ca terenurile destinare depozitarii permanente a furajelor sa fie pe cat posibil imprejmuite, iar in jurul lor sa se planteze arbori de esenta tare (foioase), care sa constituie perdele protectoare. Existenta unor depozite permanente rezolva, acolo unde sunt retele electrice, problema iluminatului pe timpul noptii, cunoscand ca este cu desavarsire oprita folosirea mijloacelor de iluminat cu flacara deschisa sau chiar cu felinare.

In cazul depozitelor permanente si a celor organizate pe camp trebuie ca terenul pe care se vor face sirile sa fie curatite de miriste, maracini, arbusti, uscaturi.

Inainte de a se trece la cladirea sirelor este indicat sa se marcheze locurile pe care vor fi amplasate, pleava urmand sa fie depozitata la o extremitate a depozitului, separat de paie si de alte furaje. Pentru micsorarea volumului depozitului este recomandabil ca paiele sa fie balotate. In cazuri extreme, fanul si paiele care sunt inca umede pot fi cladite in sire, dar de dimensiuni mai mici, la distante mai mari unele de altele, decat cele obisnuite si cu conditia ca in centrul lor, la baza, sa se amenajeze tuneluri si cosuri de aerisire. Trifoiul, lucerna, fanul si diferitele leguminioase in stare umeda, pot fi cladite in sire numai amestecate cu paie uscate de grau sa secara, cele de ovaz fiind contraindicate. Dintre furaje, numai fanul, lucerna si trifoiul prezinta pericol de autoincalzire, accentuata, in cazul cand depasesc gradul de umiditate. Introducerea in clai a fanului sau a paielor fara sa a fi fost uscate, repartizarea lor neomogena sub raportul umiditatii, patrundere in sire a apei din exterior (ploaie, ninsoare), aglomerarea depozitului cu fan si paie vrac, care se umezesc mai repede, lasarea lor timp indelungat pe intervale de siguranta faciliteaza procesul de autoaprindere, punand in pericol intregul depozit. Ca o prima masura pentru evitarea autoincalzirii si autoaprinderilor, se impune uscarea furajelor inainte de depozitare; la paie si alte plante, umiditatea naturala nu trebuie sa depaseasca 20%, iar la fan 16%.

Uscarea furajelor se poate si artificial cu aer cald, care reduce mult pierderile de substante nutritive din furaje, ulterior putand fi transformate si in faina. La utilajele folosite in acest scop (uscatoare), deteriorarea aparatelor indicatoare de temperatura, din cauza neprotejarii lor sau a neglijentei, precum si nerespectarea regimului de temperatura specificat in indicatia tehnica de functionare, pot duce la izbucnirea unor incendii.

In depozit, furajele in vrac sau baloate trebuie repartizate uniform in raport cu gradul de umiditate; balotii sa fie bine presati si legati spre a nu se desface in timpul depozitarii sau manipularii, iar in spatiile libere dintre balotii periferici sa fie acoperite cu paie vrac spre a se favoriza scurgerea apei provenita din precipitatii. Daca in timpul cladirii sirelor ploua, operatia trebuie oprita urmand ca imediat dupa ploaie sa se indeparteze furajele umede, care se vor introduce in sire numai dupa uscare. Indiferent de starea in care s-au depozitat furajele, pentru a se preintampina incingerea si deci autoaprinderea lor, este necesar ca in permanent sa fie supravegheate si sa se controleze cu regularitate temperatura din interiorul sirelor cu ajutorul unei sonde cu termometre sau al unei sonde cu termometre sau al unei vergele de metal, ori prin introducerea manii cat mai adanc in sira. In cazul in care temperatura se ridica la 45 – 55 C si se observa o fumegare, cu deosebire dimineata, sirile in cauza trebuie desfacute, furajele lasate sa se raceasca si sa se usuce, dupa care se vor recladi.

La uscarea artificiala a furajelor o atentie deosebita trebuie acordata aprinderii motorinei in camera de combustie, operatie care se face numai cu o vergea metalica pe care se aplica un pamatuf de bumbac imbibat in motorina. O importanta deosebita in evitarea incendiilor o are realizarea unei combustii normale. Flacara care indica o combustie normala este o flacara scurta, fara stropi de motorina. Pe la capatul ciclonului de linistire se va urmari sa nu iasa fum negru. Daca fumul va fi negru se va mari debitul de aer pentru injector, iar daca este alb se va proceda invers. Este absolut necesar sa se asigure ca temperatura din ciclon sa ramana cat mai constanta pe toata durata de uscare a materialului. De asemenea, trebuie sa se asigure o corelatie corecta intre presiunea de alimentare cu combustibil si temperatura agentului de uscare.

Materialul care urmeaza sa fie tocat, trebuie sa nu depaseasca o anumita dimensiune (de regula 30 cm); avand lungimi mai mari, se infasoara in toba sub forma de funie si nu mai poate fi dirijat si absorbit de ventilator in ciclonul de linistire. In aceasta situatie, materialul este supus unei frecari indelungate care duce la ridicarea temperaturii si la aprinderea lui.

Una dintre cele mai frecvente cauze ale incendiilor de furaje este jocul copiilor cu focul. De aceea accesul acestora in depozitele de furaje sau in apropierea lor trebuie interzis cu toata strictetea.

Pe teritoriul depozitului, tractoarele folosite pentru diferite transporturi trebuie sa aiba teava de esapament prevazuta cu dispozitiv dispozitiv de parascantei; nu se admite apropierea tractoarelor la mai putin de 5 m de sirele de furaje. Ele trebuie sa ramana in depozit numai pe perioada de incarcare si descarcare a furajelor, luindu-se masuri pentru prevenirea incendiilor. Transportul de furaje de la depozit la grajduri se face, de regula, numai ziua. Pe timpul noptii accesul este permis numai personalul de paza si organele de control, activitatea in depozit putandu-se desfasura, de regula, numai la lumina zilei. Indiferent daca distributiile se fac ziua sau noaptea, cantarirea furajelor este oprita in interiorul depozitului, fiind deci necesar ca basculele sa fie instalate in afara, la intrare. Distributiile de furaje din depozit trebuie sa se faca, in principiu, incepand cu sirele de la intrare.

Pentru fumatorii care lucreaza la depozitele de furaje se vor amenaja la 100 m departare, locuri speciale pentru fumat, prevazute cu vase cu apa pentru stingerea chibriturilor si a resturile de tigari si indicat „Loc pentru fumat”.

Concomitent cu masurile de prevenire amintite, se impune si luarea unor masuri in vederea realizarii interventiei pentru stingerea incendiilor. In acest scop trebuie sa se asigure dotarea depozitului cu mijloacele prevazute de norme.

5. Ferme zootehnice

In multe ferme zootehnice constructiile sunt combustibile, si cu diferite destinatii, amplasate pe un teritoriu relativ intins. In halele de productie exista instalatii complexe de incalzire, care folosesc energia electrica, gazele naturale sau aerul cald. Pentru hrana se utilizeaza nutreturile combinate, iar ca asternut cojile de seminte de floarea soarelui si uneori paiele. Pe teritoriul fermelor de pasari sa gasesc si depozite de cereale, precum si mori cu ciocane unde se prepara hrana.

Ca surse de incalzire pentru nevoile tehnologice se folosesc radiatii cu raze inflarosii. Dintre tipurile de radiatii de raze infrarosii o mare raspandire o ai cei cu temperatura ridicata (luminoase) si radiatii cu raze inflarosii cu temperatura medie (intunecoase).

Prin folosirea radiantilor cu raze inflarosii (lampi cu incandescenta de forma parabolica), 70% din energia totala consumanta se transforma in radiatii infrarosii, restul de 30% se pierd sub forma de raze luminoase. Radiantii cu raze infrarosii se fabrica de puteri cuprinse intre 125 - 500 W.

Existenta materialelor combustibile si prezenta diferitelor surse de aprindere fac ca in fermele zootehnice sa existe pericol de incendiu. Pentru inlaturarea acestui pericol se iau o serie de masuri de prevenire. O deosebita atentie trebuie acordata radiantilor cu raze infrarosii, care se folosesc numai in carcase de protectie. Confectionarea si montarea acestor carcase trebuie facuta astfel incat temperatura suprafetei exterioare sa nu depaseasca in nici un punct 100 C, atunci cand temperatura incaperii ajunge la 25 C. Forma carcasei nu trebuie sa favorizeze depuneri de paie, fan si alte furaje. Radiatii cu raze infrarosii se monteaza cu accesoriile respective si numai de catre specialisti. Folosirea unor astfel de radianti pentru incalzirea grajdurilor nu este admisa, deoarece se pot acoperi cu paie sau fan, punand in pericol de incendiu incaperile respective.

Radiantii se amplaseaza astfel incat, de la carcasa pana la corpul animalelor si fata de materialele combustibile din jur, sa fie cel putin 0, 40 m. Se are in vedere faptul ca animalele sa nu le poate atinge; in acest sens s-au facut cercetari pentru a se gasi cel mai corespunzator sistem de fixare, tinand seama de gradul de combustibile al tavanelor.

Paiele care se folosesc pentru asternut se taie in bucati de lungimi mici, paiele de lungimi mari pot fi rascolite de animale, se ridica si ajung in contact sau in apropierea radiantului, si datorita incalzirii puternice, se pot aprinde. Radiantii se protejeaza impotriva picaturilor de apa si deteriorarile mecanice.

Instalatiile de radianti cu raze inflarosii din crescatoriile de animale si pasari se supravegheaza in permanta si se controleaza periodic, indepartandu-se praful. O deosebita atentie se va acorda elevezuelor, pentru ca uneori din acestea se desprind bucati de rezistenta care cazand in stare incandescenta pot cauza incendii. Pentru a se evita acest lucru este necesar sa nu se demonteze gratarul de protectie.

La instalatia de radianti cu gaze naturale se impune verificarea periodica a tuburilor de legatura din cauciuc, fixarea corecta a colierelor in locurile de imbinare, verificarea etanseitatii si respectarea la aprindere a procedeului „gaz pe flacara”.

Instalatia electrica de iluminat si forta trebuie sa fie construita si exploatata corespunzator; nu se admite nici un fel de improvizatie ca montarea conductoarelor direct pe lemn, trecerea acestora printre canaturile usilor, infasurarea becurilor cu hartie etc. Avand in vedere faptul ca praful depus pe becurile electrice se carbonizeaza este necesar ca el sa fie indepartat cu regularitate.

Dezinfectarea halelor se va face de asa maniera incat, lichidul folosit sa nu patrunda in instalatia electrica deoarece se pot produce scurtcircuite.

Electromotoarele folosite la instalatia de transport a hranei vor fi de tip etans la praf cu legaturi corecte la borne, iar cele de la incubatoare de tip pentru incaperi umede.

La sectiile de nutreturi concentrate pericolul de incendiu exista la morile cu ciocane. Pentru a impiedica patrunderea corpurilor metalice in moara, in punctul de alimentare se vor monta magneti, care trebuie verificati si curatiti periodic. De asemenea, se vor verifica boldurile de prindere a ciocanelelor, suruburile si piulitele, pentru a fi asigurata fixarea corecta a pieselor, evitand lovirea lor reciproca si producerea de scantei.

La elevatoare cu cupa, se va urmari sa nu produca frecari intre chinga si peretii interiori ai elevatorului, slabiri sau desprinderi de cupe. Frecarile si desprinderile trebuie evitate. Batatoarele masinilor de decojit vor fi perfect reglate fata de carcase pentru a nu se produce scantei.

Dezinsectarilor si deratizarile se vor face numai dupa oprirea functionarii instalatiilor.

Pe terenul fermeleor de pasari sa interzice fumatul cu exceptia locurile special amenjate, iar arderea gunoaielor se va face numai in locuri supravegheate, luandu-se toate masurile de prevenire a incendiilor.

Grajduri de animale. La acestea se produc cele mai multe incendii.

Cauze: sobe defecte sau cosuri de evacuare a fumului, neizolate corespunzatoare la trecerea prin elementele combustibuile ale planseelor si acoperisurilor; nesupravegherea focurilor, aprinse ocazional in apropierea grajdurilor; neglijenta fumatorilor sau scurtcircuitele provocate de instalatii electrice necorespunzatoare; folosirea focului in perioada de toamna – iarna, pentru prepararea hranei sau incalzirea maternitatilor destinate animalelor.

Pe intreaga perioadta de incalzire se vor verifica starea sobelor si a cosurilor de evacuare a fumului, reparand fata intarziere defectiunile ce ar putea constitui surse de incendiu. Cosurile si sobele se curata de funingine cel putin o data pe an.

Aceeasi atentie trebuie acordata remedierii defectiunilor de la instalatiile electrice de iluminat. Acolo unde se mai folosesc (locuri permise) felinare cu petrol., trebuie manifestata o grija deosebita pe timpul alimentarii lor cu combustibil, care se va face in timpul zilei si in afara constructiilor. Nu se va folosi benzina amestecata cu petrol lampant.

Daca se folosesc pentru iluminat felinarele de vant se procedeaza astfel: acestea se fixeaza bine pe stalpi sau pereti, la o distanta de cel putin 0, 70 m de la tavan, 1, 50 m de furaje si 0, 20 m de peretii combustibili. Elementele de constructie combustibile respective (pereti stalpi), se izoleaza in dreptul felinarelor cu tabla asezata peste un material izolant ca: argila, argila cu pasla, vata de sticla etc.

Felinarele nu se agata de iesle, stanoage, de cuie fixate in pereti si nu trebuie lasate pe jos, deoarece pot aprinde elementele combustibile, respectiv pot fi rasturnte de animale sau de persoanele care circula fara atentie.

In toate grajdurile de animale trebuie respectate in intregime regulile generale de prevenire a incendiilor, ca interzicerea fumatului, a folosirii focului deschis nesupravegheat. Evacuarea animalelor in bune conditiuni constituie o problema importanta. Animalele vor fi legate de iesle, astfel incat sa se poate dezlega imediat in caz de incendiu. Este recomandabil sa se foloseasca un sistem de legare, care permite dezlegarea centralizata a animalelor. Pentru evacuare este necesar sa se gaseasca in incapere un numar suficient de capestre, paturi (prelate) si alte mijloace necesare acestui scop.

Animalele, de regula, trebuie evacuate pe aceleasi cai pe care ele circula in mod normal, traseele respective fiindu-le cunoscute.

Reusita unei evacuari depinde de modul cum aceasta este pregatita si organizata. Deci in caz de nevoie, se stie fiecare persoana de are de facut. Acest lucru impiedica intocmirea in prealabil a unui plan de evacuare a animalelor.

Planul de evacuare al animanelor trebuie sa cuprinda in estenta: schema constructiei cu traseele de evacuare; semnalul de alarmare; denumirea persoanelor cu atributii precise in evacuarea animalelor, in folosirea materialelor si a mijloacelor de stingere a incendiilor.

Un astfel de plan de evacuare intocmit si verificat practic trebuie cunoscut de catre tot personalul; in acest scop se si afiseaza.

Realizarea intocmai a planului de evacuare a animalelor este destul de dificil in cazul lipsei de personal, a unui incendiu destul de avansat si a animalelor mari legate si speriate.

In functie de situatia reala, se foloseste metoda cea mai adecvata. De regula, se evacueaza fiecare animal in parte, dezlegarea de iesle facandu-se pe masura scoaterii lor din grajd. Animalele cornute se evacueaza de obicei legate de coarne de catre doua persoane (una trage animalul de lant sau de funie) si cealalta o mana de la spate. Legarea animalelor cornute de gat nu este recomandabila, deoarece la impotrivire opune o mare rezistenta, neputand fi astfel evacuata.

Caii se evacueaza punandu-le pe cap (ochi), un sac, o prelata sau se inseueaza, iar daca este timp si hamurile sunt la dispozitie si se inhama. Dintre animalele mari, cel mai greu se evacueaza taurii si armasarii, din cauza fortei fizice ce o posedam fiind foarte puternici si o parte din ei naravasi. La armasari li se aplica iavaseaua, iar la tauri se va uza de inelul de supunere aplicat la nas.

Animalele mici se evacueaza fie individual, fie prin alungare fortata.

La animalele mari se poate folosi si evacuarea in grup, prin alungarea fortata, insa pentru aceasta se cere ca usile grajdurilor sa fie largi, pentru a nu se bloca, animalele fiind obisnuite cu acest sistem de intrare-iesire din grajd (caile de access trebuie sa nu fie cuprinse de flacari).

La oi si capre se scoate afara de coarne mai intai berbecul si tapul, restul animalelor, manate de la spate, ii urmeaza.

Porcii se evacueaza tragandu-i de picioarele din spate sau de urechi, iar purceii, pasarile si celelalte animale mici se scot afara cu cosuri, saci, prelate etc.

Animalele evacuate se indeparteaza de grajd, doarece unele din ele s-ar putea sa se reintoarca, sa intre chiar prin foc. Acest aspect a fost observat la caii si porcii speriati. De fapt, caii sunt foarte sensibili la fum si foc.

Caile de evacuare a animalelor din grajduri trebuie sa fie in permanenta libere, usile deschizandu-se in exterior. Intrarile in grajd nu vor avea trepte sau praguri la usi, doarece in cazul unor evacuari se produc accidente, ingreunand simtitor aceasta operatie. Pe timp de iarna, gheata si zapada din fata usilor se inlatura, pentru a se evita alunecarea.

Podurile grajdurilor, in care se pastreaza furaje, pe timpul verii cand nu se folosesc se inchid cu chei, care se pastreaza intr-un loc accesibil si cunoscut de personalul grajdului.

Incaperile constructiilor destinate adapostirii animalelor nu trebuie sa li se dea alta destinatie, ca ateliere etc.

Furajele se aduc in grajduri numai in cantitatile necesare pentru o zi. Este recomandabil ca aceste furaje sa se aduca din depozit, de unde urmeaza sa se distribuie animalelor dupa nevoie.

Furajele se pot depozita si in podul grajdurilor, cu conditia ca prin aceasta sa nu treaca cosurile sobelor si sa nu existe montate instalatii electrice. Capacele gurilor de intrare (guri de coborare a fanului) in pod trebuie confectionate din lemn de esenta tare si bine inchise, deschiderea lor facandu-se numai pentru coborarea furajelor.