Prevenirea incendiilor in agricultura

Prevenirea incendiilor in agricultura

1. Lanuri

Lanurile de cereale, odata cu inceperea coacerii, trebuie supravegheate pentru a se inlatura toate cauzele de incendiu. In acest scop paznicii au obligatia sa parcurga sistematic lanurile, iar in cazul existentei turnurilor de observare – sa se organizeze prin schimb serviciul de observare. Turnurile de observare se prevad cu mijloace de anuntare a incendiilor. Pe timpul trecerii prin lanuri si prin apropiere, fumatul nu este admis. De asemenea, pe perioada coacerii cerealelor, vanatoare in lanuri si in apropiere nu este permisa.

Autovehiculele nepregatite special pentru campania de recoltare a cerealelor nu trebuie sa circule in lanuri sau in apropierea acestora.

Lanurile de cereale, pe portiunile vecine cu paduri sau cu cai ferate se izoleaza cu fasii de teren arat pe o latime de 1 m.

Pe timpul recoltarii cerealelor, majoritatea incendiilor sunt de recolta din 200 in 200 m. La lanurile pe suprafete mari, aceste fasii se secera si transversal. De pe aceste fasii izolatoare recolta se strange imediat.

Suprafata fasiilor izolatoare nu trebuie sa depaseasca capacitatea de lucru zilnica a unei combine.

In perioada de strangere a recoltei, aprinderea focurilor si arderea miristilor si buruienilor sunt interzise pe distanta de 200 m de la lan.

2. Masini agricole

Pe timpul seceratului se taie de-a lungul lanului mai intai fasii provocate de masinile agricole. Acest lucru isi are explicatia in faptul ca pe timpul folosirii acestor masini nu se respecta regulile de prevenire si stingere a incendiilor.

Cele mai multe incendii cauzate de tractoare se datoresc scanteilor care ies pe teava de esapament. Pe timpul functionarii motorului, in camera de combustie, in galeria de evacuare, in teava de esapament se depune calamina (zgura). O data cu iesirea gazelor are din teava de esapament, la o temperatura destul de ridicata, se evacueaza si particulele de zgura incandescente, care ajungand sub forma de scantei pe paie sau pe cereale, le aprind. Daca regimul de functionare a motorului, nu este respectat, se degajeaza o mare cantitate de caldura, temperatura creste foarte mult, iar particulele de zgura nu numai ca sunt incandescente dar continua sa arda un oarecare timp dupa iesirea lor din teava de esapament. Incendii se mai pot produce si la contactul dintre colectorul de evacuare supraincalzit si paie, atunci cand tractorul lucreaza fara aparatorile laterale ale capotei.

Un pericol deosebit de incendiu il prezinta si reparatiile tractoarelor in camp, folosind sudura, lampile cu benzina etc. In timpul folosirii tractoarelor, pericolul de incendiu poate creste si datorita scurgerii combustibilului, uleiurilor si unsorilor, ceea ce favorizeaza depunerea prafului si a paielor (plevei).

Tractoarele nu pot fi folosite la recoltare decat dupa ce li s-a facut in prealabil o minutioasa revizie a sistemului de aprindere si alimentare, a rezervorului cu combustibil, a conductelor de alimentare, a carburatorului etc.

Inca de la primele semne ale scurgerii de combustibil, tractorul trebuie retras intr-un loc sigur si motorul oprit. La inlaturarea scurgerilor nu sunt admise improvizatiile ca: bandajarea conductelor cu carpe, lipirea lor cu unsoare, sapun etc.

Instalatia de aprindere nu trebuie sa prezinte defectiuni; conductoarele vor fi izolate; trebuie luate masuri pentru a nu se produce scantei etc.

Conducta pentru combustibil infundata se curata numai cu motorul racit, oprind alimentarea si asigurand o buna etansare.

Rezervoarele cu combustibil se prevad cu dispozitive de control al nivelului, fara a se folosi sticle de nivel.

Alimentarea tractoarelor cu combustibil trebuie sa se faca cu motorul oprit si in afara perimetrului lanului. In timpul alimentarii sau la verificarea nivelului combustibil, fumatul, focul deschis si folosirea felinarelor sunt interzise. Alimentarea rezervoarelor in cursul noptii nu este admisa; in cazuri exceptionale, acest lucru se poate face numai la lumina farurilor (de tractoare sau automobile sau a sistemelor de iluminat electric corespunzatoare).

Combustibilul care se scurge in cursul alimentarii se indeparteaza cu atentie.

Pentru a impiedica paiele sa vina in atingere cu colectorul de evacuare de la motor, tractorul trebuie sa aiba pe timpul functionarii partile laterale ale capotei fixe. Tevile de esapament se izoleaza pe portiunea de sub tractor cu aparatoare de tabla captusita cu azbest; aceasta protectie trebuie bine fixata.

Sistemul de racire trebuie sa functioneze in bune conditiuni, evitandu-se astfel supraincalzirea motorului. Teava de esapament a motorului se prevede pe timpul recoltarii cu dispozitive de captare si stingere a scanteilor. Constructia acestor dispozitive trebuie sa asigure si posibilitatea curatirii lor cu regularitate de calamina. Sistemul stingator cu plasa de sarma nu este eficace, deoarece se arde. Eficient este stingatorul de scantei cu ciclon.

Principiul de stingere se bazeaza pe frecarea particulelor de calamina pe peretii corpului stingatorului, acestea fiind purtate de curentul turbionar al gazelor arse. Scanteile se sting prin trecerea gazelor arse printr-un ciclon, montart in partea inferioara a stingatorului, unde isi schimba directia, capatand o miscare elicoidala. In acest fel, particulele de calamina, sub actiunea fortei centrifugare se lovesc de peretii corpului stingatorului, se faramiteaza si apoi se evacueaza in atmosfera odata cu gazele arse. Se mai pot construi si alte tipuri de stingatoare. Toate tractoarele folosite la strangerea recoltei se doteaza cu mijloace initiale de stingere a incendiilor.

Pe lanuri, incendiile mai pot fi produse si in timpul folosirii combinelor din urmatoarele cauze: scanteile care ies din tevile de evacuare a gazelor de la motor; caldura degajata de motor – atunci cand motorul nu este protejat si cand paiele vin in contact cu aceasta; caldura de frecare dintre diferitele piese care nu sunt asamblate si reglate corect; caldura de frecare produsa la infasurarea paielor in jurul axelor si mecanismelor combinei in miscare; caldura degajata la patinarea curelei de la toba; electricitatea statica formata la frecarea spicelor cu banda transportoare; caludura degajata la supraincalzirea lagarelor. In afara acestor cauze specifice combinelor, incendiile se mai pot produce si datorita: nerespectarii regulilor generale de prevenire a incendiilor ca: fumatul, folosirea focului deschis, sudura etc. in apropierea combinelor.

La combine sunt multe cuplaje de frictiune: la axul melcului pentru spice, la cel al melcului pentru boabe, la axul transportorului central si la actionarea organelor hederului, la axul intermediar al rabotorului, la cel al melcului de transport.

Incalzirea cuplajelor se poate sesiza dupa palpare si miros pronuntat de material ars pe care acestea il degaja atunci cand se infierbanta.

Pentru prevenirea incendiului care poate sa izbucneasca, ca si pentru inlaturarea defectiunilor ivite, combinerul are obligatia sa opreasca combina si sa elimine cauza care produce suprasolicitarea organului respectiv sau sa-l regleze corespunzator.

Indiferent unde este amplasat motorul combinei, acesta trebuie protejat pentru a nu cadea paie pe el; motorul va fi in permanenta curat. Tevile de evacuare a gazelor arse se prevad cu stingatoare de scantei, care sa asigure o stingere eficace.

Pentru a nu da posibilitate paielor sa patrunda si sa vina in atingere cu partile incalzite ale motorului, combina se prevede cu o aparatoare metalica bine fixata.

Motoarele combinelor autopropulsate se protejeaza spre partea seceratorii cu o sita metalica cu ochiuri de 2 mm.

In ceea ce priveste modul de alimentare cucombustibil, inlaturarea scurgerii de combustibil, asigurarea etanseitatii conductelor, curatirea stingatoarelor de captare si stingere a scanteilor, trebuie luate si respectare aceleasi masuri ca si la motoarele tractoarelor.

Pentru a preintampina izbucnirea incendiilor din cauza frecarii intre diferite piese, este necesar ca la montarea tobelor si a altor piese, este necesar ca la montarea tobelor si a altor piese sa nu lase jocuri; dupa asamblarea si rodajul combinelor, se verifica toate piesele, gradul de strangere a suruburilor, fixarea rulmentilor etc. Pe timpul exploatarii se verifica periodic toate legaturile, suruburile, rulmentii, acordandu-se o deosebita atentie starii in care se afla subsansamblurile sudate de la baza cadrului. Curele de transmisie, care nu trebuie intinse excesiv, se vor controla periodic, inlocuindu-se cele uzate sau cele care si-au modificat rezistenta, ca urmare a folosirii indelungate. In ceea ce priveste buna intretinere a curelelor se recomanda slabirea lor in perioadele cand combina nu lucreaza. Scurgerea motorinei pe curelele de transmisie trebuie evitata cu desavarsire.

Pentru reglarea distantei dintre toba si gratar, se vor folosi parghii articulate, prevazute in acest scop, evitandu-se patinarea si aprinderea transmisiilor cu curele.

O atentie deosebita trebuie acorde la secerarea culturilor inalte si umede, deoarce in aceste cazuri apar suprasarcini de lunga durata.

La combinele pentru recoltarea cerealelor este necesar sa se prevada mufe de siguranta cu rolul de a preintampina ruperea organelor active in caz de suprasarcini (la capetele axelor etc. ).

La un lagar care functioneaza corect (bine asamblat si uns la timp), temperatura corpului sau nu trebuie sa depaseasca 70 C. Cele mai frecvente incalziri ale lagarelor se produc din cauza lipsei de ungere. Pentru ca lagarele, in special cele ale axului oscilant si fusurile care isi pierd unsoarea, pe langa ungerea cu regularitate este necesar sa se asigure demontarea, curatirea si tratarea lor conform indicatiilor tehnice (mai ales cele din lemn). Supraincalziri se produc si din cauza griparii bilelor de la rulmenti sau datorita patrunderii in interior (intre ax si cuzinet) a unor particule solide.

ESEU: Pompele rotative comandate electronic (Bosch) ESEU: Confectionarea Garniturilor Din Materiale Textile

Practica in exploatarea combinelor arata ca infasurarea paielor pe axe si alte mecanisme in miscare (rotatie) se produce la toate combinele. In asemenea cazuri paiele se preseaza, ajungand aproape de consistenta lemnului si din cauza frecarii se aprind.

Infasurarea paielor pe axe se inlatura prin luarea unor masuri constructive, care constau in prevederea axelor cu mansoane speciale. La nevoie se indeparteaza aceste infasurari (dupa 6-8 h de lucru).

Combina se leaga la pamant cu un lant, care se tareste, pentru scurgerea electricitatii statice.

Cablurile si conductoarele circuitelor electrice trebuie sa aiba o izolatie continua, interzicandu-se contactul lor cu parti ascutite (muchii etc. ).

Repararea combinelor si reviziilor tehnice legate de folosirea focului trebuie executate in afara lanului, pe un teren curatit de iarba, la o distanta de cel putin 30 m de culturile cerealiere, stoguri, clai de paie etc.

Stationarea combinelor pe timpul recoltari, fara supraveghere este interzisa. Fumatul pe combina nu se admite; pentru fumat se amenajeaza loc special.

Pe fiecare combina trebuie sa existe un stingator de incendiu, incarcat si o lopata, amplasate la locuri vizibile.

Locul de stationare pe camp a brigazii de tractoare se alege la distanta prevazute de norme, fata de orice fel de constructii, acesta inconjurandu-se cu aratura.

La vagoanele de dormit trebuie sa existe o instalatie de iluminat si incalzire fara defectiuni, care ar putea genera incendii.

Autocamioanele folosite la transportul cerealelor pe timpul recoltarii trebuie sa aiba tobele si tevile de esapament protejate cu placi de azbest si cu un invelis de tabla bine fixat. Tevile de esapament se prevad cu stingatoare de scantei. Tobele si tevile de esapament se curata de calamina inainte de folosirea autocamioanelor lor la strangerea recoltei.

Pe timpul folosirii autocamioanelor, la motoarele acestora se vor respecta aceleasi reguli de prevenire ca si la tractoare.

O atentie deosebita trebuie acordata cisternelor de alimentare cu combustibil. Din cauza frecarii combustibilului de peretii cisternei pe timpul incarcarii transportului si descarcarii, se formeaza electricitate statica. Pentru inlaturarea descarcarilor electrostatice cisternele se prevad cu un lant si o priza, care pe timpul incarcarii si descarcarii si infige in pamant; in rest trebuie sa fie in permanenta in contact cu pamant. In cisterna, nivelul combustibilului nu trebuie sa depaseasca marginea inferioara a gurii de incarcare, iar supapele de respiratie sa fie in permanenta stare de functionare.

La pompele de benzina si furtunuri se va inlatura orice posibilitate de scurgere.

Transportul persoanelor cu autocisternele de alimentare cu combustibil este interzis.

Autocamioanele si autocisternele se doteaza cu stingatoare de incendiu.

3. Depozitele de cereale

Cerealele se depoziteaza in magazii, silozuri si baze de receptie. Inainte de depozitarea in magazii cerealele se curata de impuritati, dupa posibilitati. Depozitarea se face pe loturi si in grosimi diferite, in raport cu natura cerealelor si de gradul de umiditate. Recoltarea cerealelor pe timp ploios (umed) impune luarea unor masuri in ceea ce priveste mai intai asigurarea unui de umiditate admis si apoi a unui control permanent pentru preintampinarea unei eventuale autoincalziri. Dintre cereale, cel mai mare pericol de autoaprindere il prezinta ovazul.

Controlul temperaturii se executa cu sonde special construite, care se introduc in diferite adancimi, pentru luare probelor. La depasirea temperaturii de 35 C, se trece imediat la aerisirea cerealelor prin vanturare si, in situatii mai grave, uscarea lor in aer liber sau in uscatorii speciale.

Pentru a nu se asigura evacuarea cerealelor in caz de incendiu, in dreptul fiecarei usi a magaziei se lasa un spatiu liber, iar longitudinal si transversal se asigura treceri in latime de 1 – 2 m (in functie de marimea magaziei).

La depozitarea in vrac a cerealelor, pe timpul manipularii (vanturarii etc. ), se degajeaza foarte mult praf, care se depune pe grinzi, pereti, pardoseli etc. Din aceasta cauza este necesar ca magaziile sa fie ventilate, iar impuritatile depuse, curatite si evacuate.

O atentie deosebita pentru a inlatura pericolul de incendiu trebuie sa se acorde dezinfectarii magaziilor cu substante chimice inflamabile (pe baza de sulfura de carbon etc. ). Cat timp dureaza aceste operatii, folosirea in interior a focului deschis, iluminatul cu flacara si fumatul sunt strict interzise. Aceste restrictii se impun tuturor magaziilor de cereale sau de alte produse agricole vegetale combustibile, atat in interiorul lor cat si pe o raza de 50 m. In locurile vizibile se monteaza indicatoare „Fumatul oprit”, iar la locul amenajat pentru fumat „Loc pentru fumat”.

In jurul magaziilor de cereale trebuie pastrata in permanenta curatenia, terenul nefiind ocupat de alte materiale.

a. Silozuri si baze de receptie. In aceste constructii exista pericol de explozie determinat in buna parte de existenta prafului combustibil si a numeroaselor puncte generatoare de scantei si flama care exista in asamblul instalatiilor tehnologice. Scanteile electrice si flamele pot sa apara cel mai frecvent la contactele aparatelor folosite in instalatiile electrice.

La precuratatorie si pe timpul curatirii fine a cerealelor, odata cu produsele pot patrunde in instalatii diverse corpuri metalice, datorita nefunctionarii sau aglomerarii magnetilor producandu-se scantei mecanice, care pot aprinde praful. Incendii mai pot izbucni si datorita caldurii degajate in urma frecarii lagarelor.

La silozuri si baze de receptie in ceea ce priveste depozitarea se va respecta aceleasi reguli si masuri de prevenire a incendiior, ca la magazii, iar pentru instalatiile de precutaratorie aceleasi reguli ca la morile sistematice.

Regulile generale de prevenire si stingere a incendiilor trebuie respectare intocmai. Dupa terminarea lucrului in silozuri si magaziile bazelor de receptie se va face un control amanuntit, dupa plecarea munctitorilor pentru a nu ramane in interior surse de aprindere, ca felinare, lampi etc. O deosebita atentie se va acorda instalatiilor electrice, de la tabloul de distributie pana la aparatele consumatoare de curent, pentru a se inlatura toate defectiunile si praful depus pe acestea. Fumatul este cu desavarsire interzis.

b. Instalatii fixe de uscare a cerealelor. Acestea functioneaza pe principiul uscarii directe si indirecte. Cele cu uscare directa prezinta un pericol accentuat de incendiu, in care caz gazele de combustie in amestec cu aerul din atmosfera, iau contact direct cu produsele supuse operatiunii de uscare. In unele situatii, de exemplu, la reaprinderea combustibilului in vatra incinsa, dupa o intrerupere a alimetarii injectorului dupa caderea tensiunii pe circuit, se poate produce si o rabufnire.

Pentru prevenirea incendiilor este necesar sa se echipeze instalatia cu termometre de diferite tipuri, prin care sa se masoare temperatura agentului de uscare (la iesirea din focar si la intrarea in focarul de uscare), cat si la temperatura produsului (in zona de uscare si in sectorul de racire).

Temperatura agentului termic si a produsului, precum si debitul de lucru trebuie sa fie corelate astfel incat sa nu depaseasca temperaturile de regim normal prevazute de instructiunile de functionare. In cazul in care nu este posibila aceasta corelatie se va urmari respectarea temperaturii produsului, a carei valoare se va inregistra in fiecare ora intr-un registru special. Inainte de uscare, produsele cerealire se vor supune tararii pentru inlaturarea impuritatilor.

Uscatoarele de cereale trebuie supravegheate in permanenta pe timpul functionarii, urmarindu-se respectarea intocmai a parametrilor tehnologici. De asemenea, se impune o buna organizare a prevenirii si stingerii incendiilor pe locul de munca, stabilindu-se reguli de prevenire a incendiilor specifice fiecarui sector de activitate, care trebuie cunoscute si respectate de catre intregul personal. Silozurile si magaziile de cereale trebuie asigurate alimentarea cu apa pentru incendiu, precum si un sistem de alarmare eficient.

4. Depozite de furaje

Avand in vedere usurinta cu care se aprind furajele si mai ales repeziciunea cu care se propaga flacarile, la organizarea lor impotriva incendiilor. Cand conditiile permit este indicat sa se organizeze depozite permanente, pe cat posibil in apropierea unor surse apa, pe terenuri cart mai mult ferite de vanturi, orientate transversal fata de directia vantului dominant. Se va urmari sa se dispuna de cai de acces pentru patrunderea in incinta depozitului a fortelor chemate la stingerea incendiilor.

Este recomandabil ca terenurile destinare depozitarii permanente a furajelor sa fie pe cat posibil imprejmuite, iar in jurul lor sa se planteze arbori de esenta tare (foioase), care sa constituie perdele protectoare. Existenta unor depozite permanente rezolva, acolo unde sunt retele electrice, problema iluminatului pe timpul noptii, cunoscand ca este cu desavarsire oprita folosirea mijloacelor de iluminat cu flacara deschisa sau chiar cu felinare.

In cazul depozitelor permanente si a celor organizate pe camp trebuie ca terenul pe care se vor face sirile sa fie curatite de miriste, maracini, arbusti, uscaturi.

Inainte de a se trece la cladirea sirelor este indicat sa se marcheze locurile pe care vor fi amplasate, pleava urmand sa fie depozitata la o extremitate a depozitului, separat de paie si de alte furaje. Pentru micsorarea volumului depozitului este recomandabil ca paiele sa fie balotate. In cazuri extreme, fanul si paiele care sunt inca umede pot fi cladite in sire, dar de dimensiuni mai mici, la distante mai mari unele de altele, decat cele obisnuite si cu conditia ca in centrul lor, la baza, sa se amenajeze tuneluri si cosuri de aerisire. Trifoiul, lucerna, fanul si diferitele leguminioase in stare umeda, pot fi cladite in sire numai amestecate cu paie uscate de grau sa secara, cele de ovaz fiind contraindicate. Dintre furaje, numai fanul, lucerna si trifoiul prezinta pericol de autoincalzire, accentuata, in cazul cand depasesc gradul de umiditate. Introducerea in clai a fanului sau a paielor fara sa a fi fost uscate, repartizarea lor neomogena sub raportul umiditatii, patrundere in sire a apei din exterior (ploaie, ninsoare), aglomerarea depozitului cu fan si paie vrac, care se umezesc mai repede, lasarea lor timp indelungat pe intervale de siguranta faciliteaza procesul de autoaprindere, punand in pericol intregul depozit. Ca o prima masura pentru evitarea autoincalzirii si autoaprinderilor, se impune uscarea furajelor inainte de depozitare; la paie si alte plante, umiditatea naturala nu trebuie sa depaseasca 20%, iar la fan 16%.

Uscarea furajelor se poate si artificial cu aer cald, care reduce mult pierderile de substante nutritive din furaje, ulterior putand fi transformate si in faina. La utilajele folosite in acest scop (uscatoare), deteriorarea aparatelor indicatoare de temperatura, din cauza neprotejarii lor sau a neglijentei, precum si nerespectarea regimului de temperatura specificat in indicatia tehnica de functionare, pot duce la izbucnirea unor incendii.

In depozit, furajele in vrac sau baloate trebuie repartizate uniform in raport cu gradul de umiditate; balotii sa fie bine presati si legati spre a nu se desface in timpul depozitarii sau manipularii, iar in spatiile libere dintre balotii periferici sa fie acoperite cu paie vrac spre a se favoriza scurgerea apei provenita din precipitatii. Daca in timpul cladirii sirelor ploua, operatia trebuie oprita urmand ca imediat dupa ploaie sa se indeparteze furajele umede, care se vor introduce in sire numai dupa uscare. Indiferent de starea in care s-au depozitat furajele, pentru a se preintampina incingerea si deci autoaprinderea lor, este necesar ca in permanent sa fie supravegheate si sa se controleze cu regularitate temperatura din interiorul sirelor cu ajutorul unei sonde cu termometre sau al unei sonde cu termometre sau al unei vergele de metal, ori prin introducerea manii cat mai adanc in sira. In cazul in care temperatura se ridica la 45 – 55 C si se observa o fumegare, cu deosebire dimineata, sirile in cauza trebuie desfacute, furajele lasate sa se raceasca si sa se usuce, dupa care se vor recladi.

La uscarea artificiala a furajelor o atentie deosebita trebuie acordata aprinderii motorinei in camera de combustie, operatie care se face numai cu o vergea metalica pe care se aplica un pamatuf de bumbac imbibat in motorina. O importanta deosebita in evitarea incendiilor o are realizarea unei combustii normale. Flacara care indica o combustie normala este o flacara scurta, fara stropi de motorina. Pe la capatul ciclonului de linistire se va urmari sa nu iasa fum negru. Daca fumul va fi negru se va mari debitul de aer pentru injector, iar daca este alb se va proceda invers. Este absolut necesar sa se asigure ca temperatura din ciclon sa ramana cat mai constanta pe toata durata de uscare a materialului. De asemenea, trebuie sa se asigure o corelatie corecta intre presiunea de alimentare cu combustibil si temperatura agentului de uscare.

Materialul care urmeaza sa fie tocat, trebuie sa nu depaseasca o anumita dimensiune (de regula 30 cm); avand lungimi mai mari, se infasoara in toba sub forma de funie si nu mai poate fi dirijat si absorbit de ventilator in ciclonul de linistire. In aceasta situatie, materialul este supus unei frecari indelungate care duce la ridicarea temperaturii si la aprinderea lui.

Una dintre cele mai frecvente cauze ale incendiilor de furaje este jocul copiilor cu focul. De aceea accesul acestora in depozitele de furaje sau in apropierea lor trebuie interzis cu toata strictetea.

Pe teritoriul depozitului, tractoarele folosite pentru diferite transporturi trebuie sa aiba teava de esapament prevazuta cu dispozitiv dispozitiv de parascantei; nu se admite apropierea tractoarelor la mai putin de 5 m de sirele de furaje. Ele trebuie sa ramana in depozit numai pe perioada de incarcare si descarcare a furajelor, luindu-se masuri pentru prevenirea incendiilor. Transportul de furaje de la depozit la grajduri se face, de regula, numai ziua. Pe timpul noptii accesul este permis numai personalul de paza si organele de control, activitatea in depozit putandu-se desfasura, de regula, numai la lumina zilei. Indiferent daca distributiile se fac ziua sau noaptea, cantarirea furajelor este oprita in interiorul depozitului, fiind deci necesar ca basculele sa fie instalate in afara, la intrare. Distributiile de furaje din depozit trebuie sa se faca, in principiu, incepand cu sirele de la intrare.

Pentru fumatorii care lucreaza la depozitele de furaje se vor amenaja la 100 m departare, locuri speciale pentru fumat, prevazute cu vase cu apa pentru stingerea chibriturilor si a resturile de tigari si indicat „Loc pentru fumat”.

Concomitent cu masurile de prevenire amintite, se impune si luarea unor masuri in vederea realizarii interventiei pentru stingerea incendiilor. In acest scop trebuie sa se asigure dotarea depozitului cu mijloacele prevazute de norme.

5. Ferme zootehnice

In multe ferme zootehnice constructiile sunt combustibile, si cu diferite destinatii, amplasate pe un teritoriu relativ intins. In halele de productie exista instalatii complexe de incalzire, care folosesc energia electrica, gazele naturale sau aerul cald. Pentru hrana se utilizeaza nutreturile combinate, iar ca asternut cojile de seminte de floarea soarelui si uneori paiele. Pe teritoriul fermelor de pasari sa gasesc si depozite de cereale, precum si mori cu ciocane unde se prepara hrana.

Ca surse de incalzire pentru nevoile tehnologice se folosesc radiatii cu raze inflarosii. Dintre tipurile de radiatii de raze infrarosii o mare raspandire o ai cei cu temperatura ridicata (luminoase) si radiatii cu raze inflarosii cu temperatura medie (intunecoase).

Prin folosirea radiantilor cu raze inflarosii (lampi cu incandescenta de forma parabolica), 70% din energia totala consumanta se transforma in radiatii infrarosii, restul de 30% se pierd sub forma de raze luminoase. Radiantii cu raze infrarosii se fabrica de puteri cuprinse intre 125 - 500 W.

Existenta materialelor combustibile si prezenta diferitelor surse de aprindere fac ca in fermele zootehnice sa existe pericol de incendiu. Pentru inlaturarea acestui pericol se iau o serie de masuri de prevenire. O deosebita atentie trebuie acordata radiantilor cu raze infrarosii, care se folosesc numai in carcase de protectie. Confectionarea si montarea acestor carcase trebuie facuta astfel incat temperatura suprafetei exterioare sa nu depaseasca in nici un punct 100 C, atunci cand temperatura incaperii ajunge la 25 C. Forma carcasei nu trebuie sa favorizeze depuneri de paie, fan si alte furaje. Radiatii cu raze infrarosii se monteaza cu accesoriile respective si numai de catre specialisti. Folosirea unor astfel de radianti pentru incalzirea grajdurilor nu este admisa, deoarece se pot acoperi cu paie sau fan, punand in pericol de incendiu incaperile respective.

Radiantii se amplaseaza astfel incat, de la carcasa pana la corpul animalelor si fata de materialele combustibile din jur, sa fie cel putin 0, 40 m. Se are in vedere faptul ca animalele sa nu le poate atinge; in acest sens s-au facut cercetari pentru a se gasi cel mai corespunzator sistem de fixare, tinand seama de gradul de combustibile al tavanelor.

Paiele care se folosesc pentru asternut se taie in bucati de lungimi mici, paiele de lungimi mari pot fi rascolite de animale, se ridica si ajung in contact sau in apropierea radiantului, si datorita incalzirii puternice, se pot aprinde. Radiantii se protejeaza impotriva picaturilor de apa si deteriorarile mecanice.

Instalatiile de radianti cu raze inflarosii din crescatoriile de animale si pasari se supravegheaza in permanta si se controleaza periodic, indepartandu-se praful. O deosebita atentie se va acorda elevezuelor, pentru ca uneori din acestea se desprind bucati de rezistenta care cazand in stare incandescenta pot cauza incendii. Pentru a se evita acest lucru este necesar sa nu se demonteze gratarul de protectie.

La instalatia de radianti cu gaze naturale se impune verificarea periodica a tuburilor de legatura din cauciuc, fixarea corecta a colierelor in locurile de imbinare, verificarea etanseitatii si respectarea la aprindere a procedeului „gaz pe flacara”.

Instalatia electrica de iluminat si forta trebuie sa fie construita si exploatata corespunzator; nu se admite nici un fel de improvizatie ca montarea conductoarelor direct pe lemn, trecerea acestora printre canaturile usilor, infasurarea becurilor cu hartie etc. Avand in vedere faptul ca praful depus pe becurile electrice se carbonizeaza este necesar ca el sa fie indepartat cu regularitate.

Dezinfectarea halelor se va face de asa maniera incat, lichidul folosit sa nu patrunda in instalatia electrica deoarece se pot produce scurtcircuite.

Electromotoarele folosite la instalatia de transport a hranei vor fi de tip etans la praf cu legaturi corecte la borne, iar cele de la incubatoare de tip pentru incaperi umede.

La sectiile de nutreturi concentrate pericolul de incendiu exista la morile cu ciocane. Pentru a impiedica patrunderea corpurilor metalice in moara, in punctul de alimentare se vor monta magneti, care trebuie verificati si curatiti periodic. De asemenea, se vor verifica boldurile de prindere a ciocanelelor, suruburile si piulitele, pentru a fi asigurata fixarea corecta a pieselor, evitand lovirea lor reciproca si producerea de scantei.

La elevatoare cu cupa, se va urmari sa nu produca frecari intre chinga si peretii interiori ai elevatorului, slabiri sau desprinderi de cupe. Frecarile si desprinderile trebuie evitate. Batatoarele masinilor de decojit vor fi perfect reglate fata de carcase pentru a nu se produce scantei.

Dezinsectarilor si deratizarile se vor face numai dupa oprirea functionarii instalatiilor.

Pe terenul fermeleor de pasari sa interzice fumatul cu exceptia locurile special amenjate, iar arderea gunoaielor se va face numai in locuri supravegheate, luandu-se toate masurile de prevenire a incendiilor.

Grajduri de animale. La acestea se produc cele mai multe incendii.

Cauze: sobe defecte sau cosuri de evacuare a fumului, neizolate corespunzatoare la trecerea prin elementele combustibuile ale planseelor si acoperisurilor; nesupravegherea focurilor, aprinse ocazional in apropierea grajdurilor; neglijenta fumatorilor sau scurtcircuitele provocate de instalatii electrice necorespunzatoare; folosirea focului in perioada de toamna – iarna, pentru prepararea hranei sau incalzirea maternitatilor destinate animalelor.

Pe intreaga perioadta de incalzire se vor verifica starea sobelor si a cosurilor de evacuare a fumului, reparand fata intarziere defectiunile ce ar putea constitui surse de incendiu. Cosurile si sobele se curata de funingine cel putin o data pe an.

Aceeasi atentie trebuie acordata remedierii defectiunilor de la instalatiile electrice de iluminat. Acolo unde se mai folosesc (locuri permise) felinare cu petrol. , trebuie manifestata o grija deosebita pe timpul alimentarii lor cu combustibil, care se va face in timpul zilei si in afara constructiilor. Nu se va folosi benzina amestecata cu petrol lampant.

Daca se folosesc pentru iluminat felinarele de vant se procedeaza astfel: acestea se fixeaza bine pe stalpi sau pereti, la o distanta de cel putin 0, 70 m de la tavan, 1, 50 m de furaje si 0, 20 m de peretii combustibili. Elementele de constructie combustibile respective (pereti stalpi), se izoleaza in dreptul felinarelor cu tabla asezata peste un material izolant ca: argila, argila cu pasla, vata de sticla etc.

Felinarele nu se agata de iesle, stanoage, de cuie fixate in pereti si nu trebuie lasate pe jos, deoarece pot aprinde elementele combustibile, respectiv pot fi rasturnte de animale sau de persoanele care circula fara atentie.

In toate grajdurile de animale trebuie respectate in intregime regulile generale de prevenire a incendiilor, ca interzicerea fumatului, a folosirii focului deschis nesupravegheat. Evacuarea animalelor in bune conditiuni constituie o problema importanta. Animalele vor fi legate de iesle, astfel incat sa se poate dezlega imediat in caz de incendiu. Este recomandabil sa se foloseasca un sistem de legare, care permite dezlegarea centralizata a animalelor. Pentru evacuare este necesar sa se gaseasca in incapere un numar suficient de capestre, paturi (prelate) si alte mijloace necesare acestui scop.

Animalele, de regula, trebuie evacuate pe aceleasi cai pe care ele circula in mod normal, traseele respective fiindu-le cunoscute.

Reusita unei evacuari depinde de modul cum aceasta este pregatita si organizata. Deci in caz de nevoie, se stie fiecare persoana de are de facut. Acest lucru impiedica intocmirea in prealabil a unui plan de evacuare a animalelor.

Planul de evacuare al animanelor trebuie sa cuprinda in estenta: schema constructiei cu traseele de evacuare; semnalul de alarmare; denumirea persoanelor cu atributii precise in evacuarea animalelor, in folosirea materialelor si a mijloacelor de stingere a incendiilor.

Un astfel de plan de evacuare intocmit si verificat practic trebuie cunoscut de catre tot personalul; in acest scop se si afiseaza.

Realizarea intocmai a planului de evacuare a animalelor este destul de dificil in cazul lipsei de personal, a unui incendiu destul de avansat si a animalelor mari legate si speriate.

In functie de situatia reala, se foloseste metoda cea mai adecvata. De regula, se evacueaza fiecare animal in parte, dezlegarea de iesle facandu-se pe masura scoaterii lor din grajd. Animalele cornute se evacueaza de obicei legate de coarne de catre doua persoane (una trage animalul de lant sau de funie) si cealalta o mana de la spate. Legarea animalelor cornute de gat nu este recomandabila, deoarece la impotrivire opune o mare rezistenta, neputand fi astfel evacuata.

Caii se evacueaza punandu-le pe cap (ochi), un sac, o prelata sau se inseueaza, iar daca este timp si hamurile sunt la dispozitie si se inhama. Dintre animalele mari, cel mai greu se evacueaza taurii si armasarii, din cauza fortei fizice ce o posedam fiind foarte puternici si o parte din ei naravasi. La armasari li se aplica iavaseaua, iar la tauri se va uza de inelul de supunere aplicat la nas.

Animalele mici se evacueaza fie individual, fie prin alungare fortata.

La animalele mari se poate folosi si evacuarea in grup, prin alungarea fortata, insa pentru aceasta se cere ca usile grajdurilor sa fie largi, pentru a nu se bloca, animalele fiind obisnuite cu acest sistem de intrare-iesire din grajd (caile de access trebuie sa nu fie cuprinse de flacari).

La oi si capre se scoate afara de coarne mai intai berbecul si tapul, restul animalelor, manate de la spate, ii urmeaza.

Porcii se evacueaza tragandu-i de picioarele din spate sau de urechi, iar purceii, pasarile si celelalte animale mici se scot afara cu cosuri, saci, prelate etc.

Animalele evacuate se indeparteaza de grajd, doarece unele din ele s-ar putea sa se reintoarca, sa intre chiar prin foc. Acest aspect a fost observat la caii si porcii speriati. De fapt, caii sunt foarte sensibili la fum si foc.

Caile de evacuare a animalelor din grajduri trebuie sa fie in permanenta libere, usile deschizandu-se in exterior. Intrarile in grajd nu vor avea trepte sau praguri la usi, doarece in cazul unor evacuari se produc accidente, ingreunand simtitor aceasta operatie. Pe timp de iarna, gheata si zapada din fata usilor se inlatura, pentru a se evita alunecarea.

Podurile grajdurilor, in care se pastreaza furaje, pe timpul verii cand nu se folosesc se inchid cu chei, care se pastreaza intr-un loc accesibil si cunoscut de personalul grajdului.

Incaperile constructiilor destinate adapostirii animalelor nu trebuie sa li se dea alta destinatie, ca ateliere etc.

Furajele se aduc in grajduri numai in cantitatile necesare pentru o zi. Este recomandabil ca aceste furaje sa se aduca din depozit, de unde urmeaza sa se distribuie animalelor dupa nevoie.

Furajele se pot depozita si in podul grajdurilor, cu conditia ca prin aceasta sa nu treaca cosurile sobelor si sa nu existe montate instalatii electrice. Capacele gurilor de intrare (guri de coborare a fanului) in pod trebuie confectionate din lemn de esenta tare si bine inchise, deschiderea lor facandu-se numai pentru coborarea furajelor.