Obiectivele sigurantei contra incendiilor conform SOLAS

Obiectivele sigurantei contra incendiilor conform SOLAS

     Prevenirea aparitiei incendiului si a exploziei

     Reducerea pericolului pentru viata

     Reducerea pericolului de avarie pentru marfa si mediu

     Localizarea, controlul si suprimarea incendiului in compartimentul unde acesta s-a produs

     Asigurarea cailor de evacuare rapida in caz de urgenta pentru pasageri si echipaj

1.0 Teoria focului. Incendiu la bord

     Focul este rezultanta reactiei chimice a interactiunii simultane a unui material combustibil, combinat intr-o anumita proportie cu oxigenul atmosferic si o sursa de caldura.

     Aceasta teorie este ilustrata printr-un triunghi al focului, precum in desenul alaturat si prezinta totodata solutiile optime de prevenire dar si combatere, dupa cum urmeaza:

     Daca un element din cele trei care formeaza triunghiul lipseste, focul nu se initiaza.

     Daca in timpul arderii, se elimina unul din cele trei elemente, focul se stinge.

     oxigencombustibilcaldura

     Combustibil orice material solid, lichid sau gaz, care emite vapori inflamabili ce se aprind si ard.

     Oxigen al doilea gaz ca si prezenta in aerul atmosferic, cca 20,9%

     Caldura – o temperatura suficient de ridicata pentru a declansa aprinderea.

Teoria triunghiului focului ofera solutia optima de prevenire si combatere asa cum este ilustrat mai sus, in timp ce grija cea mai mare in combaterea focului trebuie sa se canalizeze pe cel putin una dintre directiile:

     - Limitarea focului prin impiedicarea aprinderii materialelor combustibile care inca nu sunt implicate in reactie

     - Racirea materialelor combustibile care ard

     - Inabusirea focului prin sistarea sursei de oxigen.

Clase de foc

     Atunci cand avem de-a face cu un incendiu la bord este foarte important sa recunoastem tipul sau (clasa de foc) pentru ca in functie de acest lucru incendiul trebuie atacat diferit si cu mijloace de stingere si protectie corespunzatoare, uneori fiecarui tip de foc in parte.

     In cele de mai jos, sunt prezentate clasele de foc conform celor doua standarde European ISO (International Organization for Standardization) si respectiv American NFPA (National Fire Protection Association

Capitolul II - Prevenirea incendiilor la bordul navelor – toate navele

     Grija pentru prevenirea incendiilor trebuie sa constituie o preocupare curenta a vietii la bordul navelor.

     Orice persoana care descopera un focar de incendiu sau unul pe cale sa se produca, trebuie sa raporteze de urgenta acest lucru prin mijloacele existente la nava: direct, telefon, dispozitiv de alarmare.

     Fumul, mirosul specific, temperaturile anormale, scurgerile din tubulaturi, constituie factori de alarmare ce nu trebuie neglijati,nesupravegheati sau neraportati.

1.0 Temperatura de autoaprindere

     Este temperatura la care un material combustibil emite vapori inflamabil, capabili sa se aprinda fara aportul unei surse de aprindere exterioara. De exemplu, in cazul acetonei, temperatura de autoaprindere este de 465°C.

     Procesul de autoaprindere se intalneste cel mai frecvent atunci cand combustibilul foarte fin pulverizat este orientat catre o suprafata cu temperatura ridicata (cazul spargerii tuburilor de inalta presiune din instalatia de alimentare cu combustibil sau ungere a motoarelor cu ardere interna) si care se soldeaza adeseori cu incendii de mari dimensiuni si pagube foarte mari.

1.1 Punctul de aprindere (flash point)

     Reprezinta temperatura la care materialul combustibil elibereaza suficienti vapori care se aprind atunci cand intervine o sursa externa de aprindere. Reluand exemplul acetonei, punctul de aprindere al acesteia este de 21°C.

1.2 Parametrii LEL

Asa dupa cum deja s-a aratat, pentru a exista pericolul focului, proportia (concentratia) de gaz inflamabile din aer poate avea valori diferite pentru diversele tipuri de materiale combustibile.

     Concentratia minima de gaze combustibile sau vapori necesara aprinderii in aer este definita ca fiind Limita Inferioara de Explozie pentru acel gaz [Lower Explosive Limit (LEL)]. Sub aceasta limita, amestecul este prea sarac pentru a se aprinde.

     Concentratia maxima de gas sau vapori care pot sustine arderea in aer este definita Limita Superioara de Explozie [Upper Explosive Limit (UEL)]. Deasupra acestei limite, amestecul este prea bogat pentru a arde. Intervalul cuprins intre LEL si UEL se defineste ca fiind domeniul de inflamabilitate.

1.3 Aprinderea spontana

     O serie de materiale cum ar fi carpele sau rumegusul imbibate cu petrol sau cu materiale chimice inflamabile sunt vulnerabile si se pot aprinde spontan.

     Oxidarea lenta produce caldura si dupa o perioada de timp, substantele respective pot atinge temperatura de autoaprindere.

     Riscul aprinderii spontane este mai scazut in cazul produselor petroliere decat in cazul uleiurilor vegetale dar totusi el nu este de neglijat.

     Unele chimicale utilizate in tratamentul aplicat cazanelor navale sunt de asemenea agenti oxidanti care, desi in stare diluata, sunt uneori capabili de aprindere spontana, daca circumstantele le permit sa ajunga in stare de vapori.

     Pastrarea curateniei si a ordinii sunt armele cele mai redutabile impotriva aprinderii spontane. Magaziile pentru depozitarea vopselei si diluantilor, camera pompelor de marfa, spatiile inchise, trebuie pastrate cat mai curat posibil si libere de reziduuri de hidrocarburi si alte substante in timp ce acumularea de lichide inflamabile trebuie sa fie evitata in oricare parte a navei.

     In special in spatiile unde sunt amplasate masinile si pompele de marfa, santinele si panourile puntilor trebuie sa fie pastrate curate iar tavile de colectare trebuiesc golite si curatate regulat

1.4 Materialele din bumbac si carpele de sters neutilizate

     Trebuie pastrate in stare uscata si protejate impotriva contaminarii cu hidrocarburi sau apa si pe cat posibil depozitate in spatii racoroase si intotdeauna departe de surse de incalzire. Aceste materiale nu trebuie pastrate in compartimentele de depozitare a vopselurilor sau in camera pompelor de marfa ci in compartimente separate, de regula in butoaie sau cutii din tabla cu capac.

1.5 Materialele din bumbac si carpele de sters utilizate

     Daca sunt inbibate cu petrol, lac, vopseluri, diluanti trebuiesc stocate imediat dupa intrebuintare in bidoane de tabla prevazute cu capace cu inchidere ferma.

     Hainele de lucru imbibate cu astfel de produe inflamabile si carpele imbibate si introduse in buzunarele hainelor de lucru, favorizeaza riscul de autoaprindere si pot cauza incendii.

     Hainele de lucru si manusile puternic imbibate cu produse usor inflamabile, nu trebuie introduse in masina de spalat pana ce produsele respective nu sunt eliminate sau neutralizate

1.6 Operatiunile de bunkerare

     Bunkerarea si toate operatiunile de transfer de combustibil si uleiuri trebuie supravegheate indeaprope si supervizate de ofiterul responsabil. Valvulele si liniile de bunkerare sau transfer care prezinta scapari trebuie imediat etanseizate si totodata trebuie evitata aceasta situatie pe tot parcursul operatiunii.

1.7 Opritori de flacara ( flame arrestor, flame screen)

     Sunt dispozitive care previn trecerea flacarii sau scanteilor si se intalnesc la cosurile de fum, la amortizoarele de sunet ale motoarelor, cosurilor caldarilor si incineratoarelor, tubulaturilor de aerisire ale tancurilor de combustibili si uleiuri si trebuiesc mentinute in stare intacta si curata

1.8 Usile rezistente la foc (fire doors)

     Trebuie sa fie mentinute inchise tot timpul. Este interzisa blocarea acestora in pozitia deschis. Teste de functionare se vor face in cadrul fiecarui fire drill si rezultatele vor fi consemnate.

1.9 Fumatul

     Fumatul in urmatoarele locatii este strict interzis:

     In cuseta

     In compartimentele de incarcare si depozitare a bateriilor, piturilor si buteliilor de oxigen si acetilena .

     In magaziile de marfa, cargotancuri, tancuri de balast, spatii goale, camera pompelor, dublu fund

     In bucatarii, camere de depozitare, cambuze, compartimente refrigerate

1.10 Lucrul cu flacara deschisa

     O atentie deosebita trebuie acordata atunci cand se executa lucrari de tip hot work la nava. In aceasta situatie toate compartimentele expuse si spatiile adiacente trebuie atent si continuu monitorizate si inspectate atunci cand operatiunile au fost finalizate. Pe parcursul operatiunilor se va avea in vedere ca intreg echipamentul necesar pentru eventuala stingere sa fie la indemana pentru uz imediat. Intreaga lucrare de acest gen trebuie supusa unui proces de supervizare, cu respectarea prescriptiilor Codului ISM si Sistemului de Management al Sigurantei.

1.11 Instalatiile si echipamentul electric

     Se interzice cu desavarsire:

     Utilizarea aparatelor electrice cu defectiuni sau improvizatii,

     Lasarea in circuit, fara supraveghere a aparatelor electrice de incalzire,

     Executarea lucrarilor la instalatia electrica de catre persoane neautorizate

1.12 Bucatarii

     Aparatele electrice pentru prajit in ulei (deep fat fryers) trebuie utilizate cu precautie. De subliniat

ca temperatura de autoaprindere a uleiului alimentar este relativ scazuta, intre 300 si 400°C si este cu atat mai scazuta cu cat uleiul este mai folosit. Nu trebuie admisa utilizarea aparatelor electrice cu defectiuni, improvizatii sau care prezinta functionare instabila.

     Sitele de la hote trebuie incluse intr-un program de intretinere periodica si trebuie pastrate curate si libere de grasimi.

1.13 Nava in santier

     Toate precautiile posibile trebuiesc luate impotriva incendiilor atunci cand nava este in santier. Toti ofiterii trebuie sa cunoasca modalitatile de solicitare a ajutorului si asistentei pe parcursul lucrului si in afara acestuia.

     Daca pompele de incendiu si/sau instalatia de stingere cu spuma sunt scoase din uz pe timpul andocarii, trebuie avut in vedere ca nava sa fie conectata la linia de stins incendiu de la mal iar daca acest lucru nu e posibil, echipamente suficiente sa fie la indemana in orice moment pentru interventie.

1.14 Manuale de instruire

     Conform SOLAS Cap. III Regula 15, la bordul tuturor navelor trebuie sa existe manuale de instruire la care orice persoana din echipaj sa aiba acces si care sa cuprinda instructiuni clare asupra modului de utilizare a echipamentelor de siguranta si a procedurilor de urgenta.

2.0 Prevenirea incendiilor - tancuri petroliere si nave care transporta gaze

     Aditional la locatiile prezentate mai sus, fumatul in urmatoarele spatii este interzis:

     In exteriorul castelului navei.

     In timpul incarcarii, descarcarii, curatarii tancurilor, ventilarii sau purjarii, cu exceptia fumoarelor special amenajate

     Interzicerea totala a fumatului pe nava poate fi impusa de catre comandant

     Toti membrii de echipaj trebuie sa ia la cunostinta faptul ca pot fi sanctionati disciplinar datorita nesocotirii regulilor privind fumatul la bord.

2.1 Chibrituri si brichete

     Pe tancuri, chibriturile si brichetele nu trebuie luate in afara zonei accomodation de catre marinarii antrenati in lucrari.

2.2  Valvule cu inchidere rapida, actionari mecanice de la distanta si stopuri de urgenta ale pompelor

     Vor fi pastrate in perfecta stare, lunar trebuiesc efectuate teste de functionare iar rezultatele acestor teste vor fi inregistrate. Nu trebuie uitat ca acestea se bucura de o atentie deosebita din partea inspectorilor PSC.

2.3 Spiraie si guri de ventilatie din CM si compartimente de caldari

     Trebuie mentinute in buna stare si gata oricand pentru inchidere rapida. Lunar trebuie facute teste de functionare si rezultatele consemnate.

2.4 Guri de aerisire tancuri

     Toate ecranele din plasa cu care sunt prevazute gurile de ventilatie ale tancurilor de combustibili, ulei si tancurilor de marfa, trebuie pastrate curate si in bune conditii.

2.5 Usi rezistente la foc

     Usile rezistente la foc se tin inchise tot timpul. Este interzisa blocarea acestora in pozitia deschis. Teste de functionare se vor face in cadrul fiecarui fire drill si rezultatele vor fi consemnate.

2.6 Aparate de sablare si alte scule actionate mecanic

     Utilizarea aparatelor de sablare si sculelor actionate pneumatic, in mod normal nu sunt considerate ca fiind asociate cu activitatea de tip hot work, dar acest lucru trebuie facut cu multa precautie si numai sub un control permanent. In zona de lucru nu trebuie sa existe emisii de vapori de marfa sau provenind de la alte materiale combustibile.

     Zona in care se fac lucrarile trebuie sa fie gas free iar verificarile efectuate cu aparatele de testare a atmosferei trebuie sa indice 0% LEL. Tubulaturile de marfa si gaz inert nu trebuiesc sablate sau matagonite mecanic decat daca intreaga nava este gas – free.

     Operatiunile de sablare nu se vor face atunci cand nava este la terminal, cand se fac operatiuni cu marfa, cand se fac balastari, spalare tancuri, purjare sau inertare, gas-free, curatare tancuri, etc.

     In timpul acestor lucrari, un echipament corespunzator de interventie in caz de incendiu trebuie sa se afle la indemna, gata de utilizare imediata.

2.7 Scule de mana

     Folosirea ciocanelor de matagonit si a raschetelor pentru operatiunile curente la bord, poate fi permisa dar numai in zonele care nu au legatura cu sistemul de marfa si in conditii de gas free.

2.8 Echipamentul electric

     Toate echipamentele electrice utilizate in zona de marfa trebuie sa aiba siguranta intrinseca. Se interzice folosirea telefoanelor mobile, radiourilor, pagerelor, calculatoarelor, aparatelor foto sau de masurare, care contin baterii si care sunt considerate a nu fi sigure intrinsec. Pe parcursul operatiunilor cu marfa, aparatele radio MF/HF nu trebuie utilizate iar antenele aeriene trebuie legate la pamant. Daca este necesar a se utiliza acest tip de radio sau radarul de exemplu in vederea unor operatiuni de intretinere, trebuie incheiat un agreement cu terminalul si autoritatile portuare, pentru implementarea procedurilor de siguranta.

     Lanternele trebuie sa fie antiexplozie si de un tip aprobat. Ele nu se vor folosi in tancurile de cargo, coferdamuri, camera pompelor, fara ca acestea sa fie declarate gas – free.

     Definitie: Siguranta intrinseca este o tehnica pentru prevenirea exploziilor in mediile cu pericol de explozie. Ea opereaza prin limitarea energiei electrice din circuite si echipamente la un nivel suficient de mic pentru a nu aprinde majoritatea amestecurilor explozive de gaze, sau vapori.

2.9 Accesul la bord

     Atat in port cat si atunci cand nava e in ancora, acceptul accesului la bord trebuie sa se faca numai pentru persoanele autorizate, pe scara si intrarea prevazuta cu semne distinctive de interzicere a fumatului, a echipamentelor electrice nesigure din punct de vedere intrinsec, precum si a focului deschis.

2.10 Echipamentele si structurile din aluminiu, incaltamintea

     Urmele lasate de catre obiecte din aluminiu frecate de suprafete din otel pot fi la originea producerii de scantei. Din acest motiv, scarile din aluminiu si alte suprastructuri, trebuie protejate cu covoare din cauciuc, plastic sau gratare din lemn.

     Incaltamintea cu elemente de metal pe talpa sau toc nu este permisa la bordul navelor de tip tanc.

3.0 Prevenirea incendiilor - pentru navele de pasageri

     Pe langa precautiile specificate mai sus, in cadrul programului de instruire, toti pasagerii trebuie familiarizati cu urmatoarele reguli si actiuni:

     In caz ca este sesizat un focar de incendiu, fum sau miros specific trebuie data imediat alarma

     Nu se fumeaza decat in locurile speciale de fumat, fumatul in pat este interzis, stingerea

     tigarilor nu se face decat folosind scrumierele speciale, aruncarea acestora peste bord este interzisa

     Utilizarea aparatelor electrice altele decat cele ale navei trebuie sa fie autorizata.

Capitolul III – Pericolul de incendiu la nava, evaluarea riscului – toate navele

1.0 Compartimente cu risc de incendiu - Comparimentele de masini

     Cuprinzand toate cele trei elemente ale triunghiului focului, aceste compartimente sunt cele mai expuse riscului de incendiu si cele mai vulnerabile in caz ca acestea s-au produs. Cea mai mare atentie trebuie acordata pe parcursul oricarei activitati umane si a functionarii instalatiilor si agregatelor. Cele mai multe incendii in aceste compartimente se produc datorita scaparii de hidrocarburi din tubulaturi, flanse, presetupe, preaplinuri, sau in urma demontarii unor tubulaturi, capace sau valvule sub presiune.

     Comparimentele de masini trebuiesc pastrate curate si in ordine, scurgerile eliminate de urgenta iar lucrarile de tip hot work executate cu cele mai inalte precautii.

1.1 Puntea de comanda

     Toate echipamentele electrice trebuie mentinute in conditii de curatenie si umiditate scazuta, fara defectiuni sau improvizatii. Praful si umiditatea ridicata acumulate in aparate si filtre pot favoriza pericolul de incendiu daca nu sunt eliminate.

1.2 Cabinele de locuit

     De regula incendiile in cabinele de locuit sunt asociate fumatului in pat, nefolosirii scrumierelor corespunzatoare sau a stingerii incomplete a tigarilor. Utilizarea fierbatoarelor de cafea, a prajitoarelor de paine, a fierului de calcat si a altor aparate de acest tip, trebuie facuta cu maxima precautie, dar de regula folosirea lor in cabine este interzisa.

1.3 Bucatarii

     Printre cele mai periculoase compartimente din spatiul accomodation se afla si bucatariile. Echipamentele electrice trebuie mentinute curate, fara defectiuni si improvizatii, numai pentru scopul pentru care sunt destinate. Dupa terminarea lucrului, ele trenuiesc scoase de sub tensiune. Sitele hotelor vor fi supuse unui program de intretinere conform SMS.

1.4 Spalatorii

     Datorita faptului ca lichidele inflamabile se pot volatiliza si se pot produce explozii, hainele de lucru si alte materiale textile imbibate cu grasimi sau produse de hidrocarburi nu trebuiesc spalate in masinile de spalat.

     Asigurati-va ca toate echipamentele electrice sunt in ordine, sunt exploatate corespunzator iar programul de mentenanta este respectat. Inainte de a parasi compartimentul, scoateti de sub tensiune orice aparat care nu este utilizat.

     Obligatoriu, acolo unde se practica rondul tip fire patrol, spalatoriile trebuie incluse intre obiectivele supravegheate periodic.

1.5 Magazii de depozitare

     Pastrati camerele de depozitare in ordine si curate. Piturile si alti produsi inflamabili trebuie sa se depoziteze doar in spatii special amenajate, prevazute cu sisteme de ventilatie si protectie corespunzatoare. In scopul evitarii combustiei spontane, panza de vela si alte materiale textile trebuie mentinute pe cat posibil in conditii de mediu uscat.

1.6 Echipamentul de sudura

     Atunci cand se lucreaza cu aparate de sudura, trebuie avute in vedere toate procedurile de siguranta, atat in ceea ce priveste echipamentul in sine cat si asigurarea climatului de lucru si a mijloacelor de actionare in caz de aprindere. In aceste situatii trebuie eliberat un permis de lucru la cald, problema care va fi tratata intr-unul din capitolele urmatoare.

     Niciodata valvulele cilindrilor de oxigen si acetilena sub presiune nu vor fi mentinute in stare deschisa pe durata transportului catre locul de interventie, pe perioada pauzelor, sau dupa utilizare. Pe usa compartimentului unde sunt depozitati cilindri sub presiune, trebuie plasata atentionarea:

     Pressure Cylinders to be removed in case of fire.

ESEU: Pompele rotative comandate electronic (Bosch) ESEU: Confectionarea Garniturilor Din Materiale Textile

1.7 Lucrul cu flacara deschisa.

     Operatiunile cu flacara deschisa (sudura, taiere, polizare, rectificare cu pietre abrazive, sablare) in spatiile periculoase, nu vor demara fara aprobarea comandantului navei care se va asigura in prealabil ca toate verificarile au fost efectuate si ca nu exista potential pericol de foc sau explozie. Acolo unde nu exista posibilitati de testare a atmosferei, se va face ventilare prealabila si pe tot parcursul lucrarilor.

    

     In cazul tancurilor sau navelor ce transporta marfuri similare si care sunt considerate a fi periculoase, nu se va lucra cu flacara deschisa pana ce zona respectiva nu va fi libera de gaze periculoase (gas free).

     Pentru a putea lucra cu flacara deschisa la tancurile petroliere, tancurile de transport gaze lichefiate si alte nave similare acestora, se cer indeplinite urmatoarele conditii :

     1. Eliberarea unui permis de lucru la cald (Hot Work Permit)

     2. Ventilarea corespunzatoare a compartimentului inainte de inceperea lucrului. Indicatorul de gaze combustibile (explozimetrul) nu trebuie sa arate mai mult de 1% L.E.L. iar valoarea concentratiei de oxigen 21% din volum.

     3. Toate reziduurile si sedimentele trebuie curatate pe o suprafata de cel putin 10m2 in jurul zonei in care se lucreaza in fata si in jurul punctului de lucru. Tancurile adiacente trebuie tinute sub observatie si mentinute intr-o atmosfera de gas-free sau umplute cu apa. Alte tancuri care nu pot fi facute gas-free, trebuie inertate sub 8% oxigen. Un tanc de bunker adiacent poate fi considerat ca fiind in siguranta atata timp cat este umplut pana deasupra nivelului in care se face lucrarea.

     4. Patrunderea gazului inert in zona de lucru trebuie facuta imposibila prin toate mijloacele inclusiv pastrarea sistemului la o suprapresiune minima

     5. Tubulaturile de marfa trebuie spalate corespunzator si mentinute pline cu apa pe toata durata

     lucrarilor de reparatii 

     6. Camera pompelor de marfa trebuie sa fie certificata gas-free si santina compartimentului fara reziduuri de hidrocarburi.

     7. Toate valvulele din camera pompelor si de pe instalatia tancului trebuie mentinute inchise pe toata perioada reparatiilor si semnalizate corespunzator ex: DO NOT OPERATE. Sistemul hidraulic de actionare al valvulelor de cargo trebuie mentinut presurizat pe toata durata operatiunilor.

     8. Lucrarile cu flacara deschisa la punte si tancuri necesita ca instalatia COW sa fie continuu presurizata pe toata durata lucrarilor.

     9. Trebuie luate toate masurile de precautie inclusiv pastrarea la indemana a aparatelor de respirat, a furtunurilor de incendiu presurizate in stand-by si cel putin doua stingatoare portabile cu spuma.

     10. Ofiterul responsabil trebuie sa monitorizeze continuu nivelul de gaze si sa asigure ventilarea permanenta a spatiului.

     11. Folosirea pompelor de cargo, balast si spalare tancuri precum si alte operatiuni implicand sistemul de marfa nu este permisa pe durata operatiunilor de tip Hot Work in camera pompelor, cargotancuri, tancurilor de balast, spatiilor dintre ele si altor spatii asociate.

     12. Daca lucrarile respective cauzeaza transfer de caldura, spatiile adiacente trebuiesc umplute cu apa sau combustibil pana deasupra nivelului la care se lucreaza sau facute gas-free dupa ce in prealabil au fost eliminate toate reziduurile combustibile. Atunci cand nu se poate crea o atmosfera gas-free, tancurile respective vor fi inertate iar oxigenul va reprezenta mai puttin de 8% din volumul total.

1.8 Lucrul cu flacara deschisa in atelierele navei (valabilitate permis de lucru 7 zile)

     Stabilirea ofiterului mecanic care supravegheaza lucrarea, inainte ca aceasta sa inceapa

     Verificarea compartimentului (ordine, curatenie, lipsa produselor inflamabile, iluminat si ventilatie corespunzatoare)

     Luarea tuturor precautiilor necesare si inregistrarea acestora

     Verificarea perioadei de validitate a permisului de lucru

     Semnarea permisului de lucru de catre seful mecanic, ofiterul mecanic I si toti lucratorii angajati in lucrarea respectiva.

1.9 Lucrul cu flacara deschisa in compartimentele de masini / spatiile interioare ale navei (valabilitate 6 - 12 ore)     

     Verificarea santinelor inainte de inceperea lucrului (libere de vapori inflamabili) si reziduuri de hidrocarburi,

     Lucrarea trebuie efectuata cu emisie minima de scantei,

     Cand se sudeaza tubulaturi prin care circula substante inflamabile, acestea se demonteaza pe sectiuni, se curata si se verifica daca sunt libere de emisii de vapori inflamabili,

     Cand se lucreaza cu flacara deschisa la tubulaturi care ies din compartimentul de masini, acestea trebuie obturate inaintea iesirii,

     Pentru lucrari de acest gen, seful mecanic numeste un ofiter mecanic de supraveghere inainte si pe toata durata lucrarilor,

     Lucrarea se va stopa de urgenta daca s-au schimbat conditiile initiale. In acest caz, trebuie emis un nou permis de lucru daca lucrarea a fost stopata pentru mai mult de 6 ore,

     Inscrierea in jurnal a valabilitatii permisului, a descrierii genului de lucrare necesar a fi efectuata si a locatiei acesteia,

1.10 Lucrari cu flacara deschisa pe puntile navei (permis de lucru maximum 12 ore one job only)

     Acest gen de lucrari nu se vor efectua in port fara ca autoritatile de la mal sa emita o autorizatie in acest sens,

     Nu se lucreaza cu flacara deschisa in timpul curatirii tancurilor, operatiunilor cu marfuri periculoase, balastarea tancurilor de combustibil si operatiunilor de bunkerare,

     Pompa de incendiu trebuie sa fie in functiune cu furtun cuplat la hidrant si refulare peste bord,

     In situatia cand lucrarea este cu emisie de scantei, aceasta nu va continua daca scanteile se propaga spre gurile de ventilatie ale tancurilor de bunker sau ce contin alte substante inflamabile,

     Lucrarea se va stopa de urgenta daca s-a schimbat oricare dintre conditiile initiale. In acest caz, trebuie emis un nou permis de lucru daca lucrarea a fost stopata pentru mai mult de 6 ore,

     Inscrierea in jurnal a valabilitatii permisului, a descrierii genului de lucrare necesar a fi efectuate si a locatiei acesteia,

     Permisul de lucru trebuie semnat de catre comandantul si secundul navei si personalul care executa lucrarea, atat inainte de inceperea lucrului cat si dupa finalizarea acestuia.

Capitolul IV-Protectia impotriva focului

1.0 Cerinte functionale

     La constructia navelor se au in vedere o serie de reguli de protectie contra incendiilor ce se aplica elementelor constructive, sistemelor de semnalizare precum si celorlalte dotari tehnice in conformitate cu cerintele stipulate in Conventia SOLAS Cap.II Regula 2, ,,Cerinte functionale’’:

     Compartimentarea navei in zone principale verticale si orizontale prin pereti avand rezistenta termica si mecanica,

     Separarea incaperilor de locuit de restul navei prin pereti cu rezistenta termica si mecanica ridicate,

     Utilizarea limitata a materialelor combustibile,

     Detectarea oricarui incendiu in zona unde s-a produs,

     Localizarea si stingerea oricarui incendiu in zona unde s-a produs,

     Protectia mijloacelor de evacuare si acces necesare pentru combaterea incendiului,

     Posibilitatea utilizarii rapide a mijloacelor de stingere,

     Reducerea posibiliatii de aprindere a vaporilor de marfa inflamabili.

1.1 Definitii (SOLAS Cap.II Reg.3)

     Incaperi de locuit (Accommodation Spaces) - sunt acele spatii folosite ca incaperi sociale, cabine, coridoare, spalatoare, birouri, infirmerii, sali de cinema, camere de recreere, frizerii, oficii, magazine si care nu contin instalatii de gatit si spatii similare. 

Constructii de tip A (A class divisions) - sunt acele constructii formate din pereti si punti care indeplinesc urmatoarele criterii:

     Sunt din otel sau dintr-un alt material echivalent suficient de rigide

     Sunt astfel executate incat sa nu permita trecerea flacarii sau fumului pana la terminarea incercarii standard la foc timp de 60 minute,

     Sunt izolate cu materiale incombustibile astfel incat temperatura medie pe suprafata neexpusa sa nu creasca mai mult de 1400C peste temperatura initiala si nici temperatura din orice punct, inclusiv la orice imbinare, sa nu creasca mai mult de 180 C peste temperatura initiala in timpul specificat mai jos :

     A-60; A-30;A15; A-0

Constructii de tip B (B class divisions) - sunt acele constructii formate din pereti, punti, plafoane, sau captuseli care indeplinesc urmatoarele criterii:

     Sunt executate din materiale incombustibile aprobate,

     Au un grad de izolare adecvat, astfel incat temperatura medie de pe suprafata neexpusa sa nu creasca mai mult de 140 C peste temperatura initiala si in nici un punct, inclusiv imbinarile, temperatura nu trebuie sa creasca mai mult de 2250C peste temperatura initiala, in timpul specificat mai jos :

     Tipul B-15                       15 minute

     Tipul B-0                         0 minute

     Sunt executate astfel incat sa previna propagarea flacarii la sfarsitul primei jumatati de ora a incercarii standard a rezistentei la foc.

     Puntea peretilor etansi (Bulkhead Deck) este puntea superioara pana la care se extind peretii transversali etansi .

     Zona de marfa (Cargo Area) - este acea parte a navei care contine magaziile de marfa, tancurile de marfa si cele de reziduuri si compartimentele pompelor de marfa inclusiv compartimentele pompelor, coferdamurile, spatiile de balast si spatiile goale adiacente tancurilor de marfa si de asemenea suprafetele puntii pe toata lungimea si latimea partii navei deasupra spatiilor mai sus mentionate.

     Spatii de marfa (Cargo Spaces) - sunt incaperile folosite pentru marfa, tancurile pentru hidrocarburi, tancurile pentru alte marfuri lichide si puturile aferente acestor spatii.

     Post central de incendiu (Central Control Station) este un post de comanda in care sunt centralizate urmatoarele functii de comanda si semnalizare :

     Instalatia fixa de detectare si de semnalizare a incendiului;

     Statia automata de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor cu sprinklere;

     Tablou de semnalizare a usilor antifoc;

     Inchiderea de la distanta a usilor antifoc;

     Tablou de semnalizare a usilor etanse la apa;

Constructii de tip C (C class divisions) - Sunt realizate din materiale incombustibile aprobate. Ele nu sunt obligate sa satisfaca nici cerintele privind trecerea fumului si a flacarii, si nici pe cele privind limitele de crestere a temperaturii.

     Plafoane sau captuseli continue de tip B (continuous B class ceilings or linings) - sunt plafoane sau captuseli de tip B care se termina in dreptul unei constructii de tip A sau B.

     Post central de comanda supravegheat continuu (Continuously Manned Central Control Station) - este un post central de comanda supravegheat in permanenta de un membru responsabil al echipajului.

     Post de comanda (Control Station) – este o incapere in care se gasesc echipamentele radio, echipamentele principale de navigatie, sursa de energie pentru avarie sau instalatiile centralizate de detectare si de comanda pentru stingerea incendiilor.

     Incaperi de masini de categoria A (Machinery spaces of category A) sunt acele incaperi care adapostesc urmatoarele echipamente:

     Motoare cu ardere interna folosite pentru propulsia principala ;

     * Motoare cu ardere interna folosite in alte scopuri decat propulsia principala daca puterea lor totala este de cel putin 375kW ;

     * Orice cazan cu combustibil lichid sau instalatie de combustibil, sau orice echipament cu

     combustibil lichid altul decat caldarile, cum ar fi generatoarele de gaz inert, incineratoarele, etc 

Capitolul VSisteme de detectie a incendiilor

     Scopul inzestrarii navei cu sisteme de detectie automata si alarmare in caz de incendiu, este acela de a detecta focul in spatiul in care s-a produs si de a alarma echipajul oferindu-i posibilitatea de a-l anihila inainte de a creste in intensitate. (SOLAS Cap II – 2 Regula 7).

     Sistemul de detectie si alarmare trebuie testat saptamanal si pastrat in conditii optime de functionare.

     Pentru ca exista o mare varietate de astfel de echipamente, comandantul si ofiterii trebuie sa fie familiarizati cu tipul de echipament din dotarea propriei nave.

Instalatia de detectare a incendiilor bazata pe principiul detectiei termice, contine detectoare de incendiu (de temperatura) care transmit semnale la depasirea unei anumite temperaturi prestabilite in compartimentul unde sunt instalate.

     Cerinte conform FSS :

Detectoarele de caldura trebuie sa intre in functiune inainte ca temperatura din

     spatiul protejat sa depaseasca 78 C dar nu inainte de 54 C, daca cresterea temperaturii la aceste limite nu depaseste 1 C pe minut.

     Temperatura la care detectoarele de caldura intra in functiune in uscatorii si incaperi

     similare in care temperatura ambianta este de obicei mai ridicata, poate fi de pana la 130 C si de pana la 140 in saune.

     Toate detectoarele vor fi de un astfel de tip incat sa poata fi incercate in ceea ce

     priveste functionarea corecta si sa poata reveni la regimul normal de supraveghere fara inlocuirea vreunei componente. In cazul in care unul sau mai multe detectoare se defecteaza, in panoul de comanda se declanseaza un semnal distinct si care indica pozitionarea detectoarelor defecte.

Instalatia de detectare a incendiilor prin detectie de fum

     se bazeaza pe diminuarea fluxului luminos emis de o lampa catre o celula fotoelectrica, daca intre acestea se interpune o atmosfera cu fum. Detectoarele de fum sunt prevazute cu camere de ionizare sau sisteme de detectie optice, in care analizarea aerului din incinta se face automat, in timp ce impulsul electric purtator de informatie pleaca spre centrala automata de semnalizare. Acest tip de detectoare se amplaseaza de regula in toate casele scarilor, coridoarelor si cailor de evacuare din incaperile de locuit si sunt setate a intra in functiune inainte ca densitatea fumului sa depaseasca 12,5% obscuritate pe metru, dar nu mai inainte de 2% obscuritate pe metru.

Instalatii de detectare a focului deschis (detectoare de flacara), au o camera ce dispune de un sistem de filtre si lentile sensibile la radiatiile infrarosii si ultraviolete emise de flacara. Sistemul este imun la lumina solara si nu exista pericolul declansarii alarmelor false. Ele se monteaza de regula deasupra caldarinelor, turbosuflantelor, preancalzitoarelor, separatoarelor de combustibil si generatoarelor de curent, aditional la alte tipuri de detectoare (cerinta FSS).

1.1 Sisteme de detectie prin extractie de probe

     In cazul instalatiilor de detectare a fumului prin extragere de probe, conform Codului FSS, acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte conform SOLAS si FSS:

     In fiecare spatiu inchis, pentru care se cere detectarea de fum, trebuie sa fie amplasata cel putin o priza de fum,

     Tubulatura pentru prelevarea probelor trebuie sa fie proiectata astfel incat locul in care aizbucnit incendiul sa poata fi rapid identificat,

     Detectarea fumului sau a altor produse de ardere trebuie sa declanseze un semnal optic si acustic la panoul de comanda cu supraveghere permanenta

Capitolul VI - Substante stingatoare

Apa ca agent de stingere

     Apa este cel mai comun agent de stingere si totodata cel mai eficace. Nici o alta substanta stingatoare nu are abilitatea apei de a absorbi caldura si de a raci materialele combustibile implicate in incendiu.

     Efectul de racire se realizeaza atunci cand apa, sub efectul caldurii absorbite, trece din stare lichida in stare de abur, 1 litru de apa expandand in 1680 litri abur.

     Aplicata sub forma pulverizata si nu jet, apa are un efect superior datorita atragerii unei cantitati mai mari de caldura, dar are un efect penetrant mai mic in cazul materialelor solide care ard.

     Apa nu poate fi utilizata la stingerea incendiilor de amestecuri si aliaje usoare precum carbid, sodiu, calciu, magneziu, potasiu, strontiu sau bariu, aceste substante reactionand violent cu apa si dezvoltand gaze explozive si fierbinti.

     Apa nu trebuie aplicata asupra echipamentelor electrice care ard, datorita proprietatilor conductoare a acesteia, cu risc major asupra echipei de interventie, precum si datorita capacitatii distructive asupra echipamentelor respective.

1.1 Bioxidul de carbon

     Este un gaz neinflamabil. La presiunea normala de 1 bar si la temperatura mediului inconjurator, CO2 este cu circa 50% mai greu decat aerul. Atunci cand CO2 este utilizat ca agent de stingere, el are proprietatea de a disloca oxigenul si de a sufoca focul fiind eficient in cazul stingerii incendiilor de mici dimensiuni de lichide inflamabile si mai ales in cazul celor de origine electrica, nefiind electric conductiv.

     CO2 este utilizat atat in stingatoarele portabile cat si in instalatiile fixe de la bord, pentru stingerea incendiilor in compartimentele de masini, in cele ale pompelor de marfa, magazii pituri si alte zone protejate.

1.2 Substituienti ai Halonului

     Desi hidrocarburile halogenate (Halonii) sunt considerate a fi printre cele mai eficiente substante stingatoare, utilizarea lor la neve a devenit prohibitiva datorita efectului distructiv al acestora asupra stratului de ozon. Alternativele in aceasta privinta sunt:

     Halocarbonul (FM 200 sau FE 13) - sunt gaze non-conductive din punct de vedere electric, care au un efect inhibator asupra focului prin ruperea reactiei in lant. Totusi, in comparatie cu Halonul 1301 (prohibit), pentru a stinge un focar de incendiu de aceeasi aploare ar fi necesara o cantitate dubla de halocarbon.

     Gazul inert (ex Argonul) – volumul de Argon necesar pentru a stinge un incendiu este de cca. 10 ori mai mare decat daca s-ar folosi Halon 1301

1.3 Pulberile chimice

     Rezultatele excelente obtinute in stingerea unor incendii de mari proportii implicand gaze sau lichide combustibile, posibilitatile bune de conservare, simplitatea aplicarii, fac ca pulberile stingatoare sa constituie un agent de stingere deosebit de eficace. Componentul de baza al majoritatii pulberilor stingatoare este bicarbonatul de sodiu, sulfatul de potasiu sau mono-fosfatul de amoniu.

     Pulberile stingatoare si produsele de descompunere nu sunt periculoase pentru sanatatea omului, nu sunt toxice dar totusi pot avea un efect iritant daca sunt inhalate. Sunt foarte eficiente in cazul stingerii incendiilor de gaze si hidrocarburi, de asemenea in cazul celor de natura electrica cu mentiunea ca reziduurile de agent ramase la locul interventiei, pot cauza pagube majore instalatiei.

     Pulberile chimice nu au efect de racire si prin urmare, unele materiale se pot reaprinde datorita efectului radiant, ceea ce inseamna ca dupa stingere ele trebuiesc racite cu apa.

     Depozitarea. Pulberile stingatoare sunt fabricate astfel incat nu sunt afectate de o depozitare pe termen lung. Desi toate pulberile sunt stabile atat la temperaturi joase cat si la temperaturi ridicate, exista limite ale temperaturilor de depozitare, care se vor corela cu natura chimica a fiecarui tip de pulbere. Ca regula generala, nu se vor depasi temperaturi de 50 grade Celsius. Durata la valabilitate a pulberilor este de minim 5 ani. Pulberile se vor depozita intr-un loc uscat, in ambalajul original indicat pentru depozitare.

Spuma ca substanta stingatoare

     Stingerea incendiilor cu spuma se bazeaza pe separarea si intreruperea contactului materialului combustibil cu aerul. Datorita vascozitatii reduse, spuma este recomandata pentru stingerea lichidelor inflamabile. Functie de tipul de spuma, acest lucru se poate face in felul urmator:

     Patura de spuma acopera combustibilul sufocand focul;

     Combustibilul este racit de catre apa ce intra in compozitia spumei;

     Patura de spuma impiedica producerea si eliberarea vaporilor combustibili care s-ar putea

     combina cu oxigenul din aer.

     Spumantii concentrati, sunt in general netoxici, necorozivi si biodegradabili in conditii normale de utilizare. Pierderile prin scurgerea spumei se spala cu apa, neexistand pericolul poluarii mediului ambiant.

Capitolul VII - Lupta pentru combaterea incendiilor la nave

1.1 Sisteme de stingere cu efect de racire - Instalatii de stins incendiul cu jet de apa

     Actioneaza de la distanta asupra focarelor de incendiu cu jeturi cinetice de apa, cu debite cuprinse intre 2 si 6 l/s si sunt compuse din urmatoarele elemente:

     Pompe de incendiu sunt de obicei electro-pompe centrifugale verticale, cu capacitatea intre 40 m3/h si 200 m3/h, care imping apa pe coloana cu o forta de pana la 6 Kgf/cm2. La navele de pasageri si similare lor, cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 4000 tdw, sunt prevazute cel putin 3 pompe de incendiu iar la cele cu un tonaj mai mic de 4000 tdw, 2 pompe. (cerinta SOLAS). Atunci cand nava e in mars, pompele de incendiu trebuie testate saptamanal, atat in cadrul unui program separat de mentenanta, cat si in cadrul exercitiilor de tip drill. Testul trebuie sa includa verificarea comenzilor locale si de la distanta, precum si presiunea de refulare. La navele de peste 6000 tdw, presiunea minima cu doua furtunuri cu ajutajele montate si o pompa in functiune trebuie sa fie de cel putin 2,8 bar.

     Racord international Navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 500 tdw trebuie sa dispuna la bord de cel putin un racord international de legatura cu uscatul, corespunzator Fire Safety System

     Hidranti. Numarul si amplasarea hidrantilor de incendiu sunt stabilite astfel incat sa asigure furnizarea a cel putin doua jeturi de apa ce nu pleaca din acelasi hidrant, unul din jeturi fiind furnizat de un furtun dintr-o singura bucata, care pot fi dirijate spre orice punct al navei accesibil in mod normal echipajului sau pasagerilor in timpul navigatiei si in orice punct al oricarei incaperi de marfa cand aceasta este goala, al oricarei incaperi ro-ro sau al oricarei incaperi pentru vehicole, in acest ultim caz, cele doua jeturi trebuind sa atinga orice punct al incaperii, fiecare provenind de la un furtun dintr-o singura bucata iar hidrantii sa fie amplasati langa caile de acces ale incaperilor protejate.

     Furtunuri Furtunurile de incendiu sunt fabricate din materiale nedegradabile aprobate de Administratie si trebuie sa aiba o lungime suficienta pentru a putea proiecta un jet de apa in oricare din spatiile care ar necesita acest lucru. Fiecare furtun este prevazut cu o teava de refulare de mana si cuplajele necesare. Furtunurile de incendiu impreuna cu toate sculele si accesoriile necesare, trebuie sa fie mentinute gata de utilizare si la vedere, in apropierea hidrantilor sau a racordurilor de incendiu. In spatiile interioare ale navelor de pasageri care transporta mai mult de 36 persoane, furtunurile de incendiu trebuie sa stea in permanenta cuplate la hidranti. Furtunurile de incendiu vor avea o lungime de cel putin 10 m dar nu mai mult de :

     15m in incaperile de masini,

     20m in alte incaperi sau punti deschise,

     25m pentru puntile deschise de pe navele cu o latime de peste 30m.

     Ajutajele In functie de tipul jetului care poate fi refulat se deosebesc trei tipuri de ajutaje : cu jet compact, care se folosesc pe puntile exterioare, cu jet imprastiat, ce se folosesc la puntile interioare si C.M. in combinatie cu cel cu jet compact si cu jet combinat, folosite la interioare si in C.M.

1.2 Instalatii de stins incendiul cu sprinklere

     Instalatiile automate cu sprinklere, sunt printre cele mai eficiente sisteme de actiune contra incendiului, care folosesc drept agent de stingere apa si care constau in principal in mijloace de protectie cu functie complexa care detecteaza, localizeaza, semnalizeaza incendiul si intra automat in functiune pentru anihilarea actiunii distructive a acestuia.

     Superioritatea lor asupra celorlalte sisteme automate de protectie cu apa este determinata in primul rand de faptul ca sprinklerele se declanseaza individual si actioneaza numai asupra ariei incendiate, evitand astfel aplicarea inutila a apei asupra zonelor necuprinse de incendiu.

     Se bazeaza pe racirea suprafetei carburante cu un curent de particule de apa creat automat cu ajutorul unor capete de pulverizare tip sprinkler. Instalatia se monteaza in cabine birouri, saloane, sufragerii precum si in coridoarele care comunica cu aceste incaperi. Instalatiile tip sprinkler sunt obligatorii pentru navele de pasageri si cele similare lor si se compun in principiu din urmatoarele elemente principale:

     Cap/sealDeflectorGlass bulbCap sprinkler

     hidrofoare

     retele de conducte ramificate sau inelare,

     capete sprinkler (duze de refulare) care se deschid la o temperatura definita,

     aparate de control si semnalizare,

     racorduri pentru cuplarea pompelor mobile de incendiu.

Exista trei categorii de sisteme sprinkler:

1. Sisteme conventionale cu presiune scazuta (watersprinkler system) unde presiunea de lucru este sub 10 bar (un sprinkler acopera cca 9 m2  suprafata podea)

2. Sisteme cu presiune medie (watermist system). Presiunea de lucru este cuprinsa intre 10 si 40 bar iar consumul de apa reprezinta cel mult 50-70% din cel al sistemelor conventionale (suprafata acoperita de un cap sprinkler 16 m2)

3. Sisteme de inalta presiune (hi - fog system), sunt cele mai eficiente sisteme de sprinklere si in comparatie cu sistemele clasice, prezinta urmatoarele avantaje:

     Particulele de apa sunt emise sub forma de ceata, fiind nonconductive electric.

     * Cantitatea de apa utilizata este mult mai mica,

     * Pericolul acumularii de apa in spatiile interioare este scazut,

     * Puterea de penetrare mult mai mare,

     * Eficacitate sporita,

     Efect de racire extrem de ridicat,

     * Suprafata de podea acoperita de o duza, 25 m2

     * Diametrul tubulaturilor de drenaj si cel al tubulaturilor instalatiei este mult mai mic

In imaginile de mai jos sunt prezentate : un compartiment de masini protejat cu HI-FOG, o baterie de butelii cu agent (gaz) propulsor, o duza de ceata tip sprinker.

1.3 Sisteme de stingere cu efect de inabusire - Instalatii de stingere cu bioxid de carbon.

     CO2 este eficient in stingerea incendiilor de mici dimensiuni, in principal cele de natura electrica, dar si in cazul incendiilor mari, in compartimente inchise. Domenii de utilizare ca agent de stingere:

     Depozite de materiale, magazii de marfa,

     Masini si instalatii electrice aflate in incaperi inchise,

     Transformatoare si generatoare electrice, statii de distributie.

Instalatiile de stingere cu CO2 se impart in doua categorii :

Instalatii de inalta presiune, unde CO2 este stocat in butelii in stare lichida

     la temperatura mediului ambiant. La o temperatura de 21°C, presiunea in butelii este de cca 58 bar.

Instalatii de joasa presiune, unde CO2 este stocat in rezervoare mari la

temperatura de cca - 20°C si la o presiune de cca 20 bar.

     Atunci cand CO2 este lansat dintr-un stingator, temperatura lui poate atinge valori chiar mai mici de - 78°C. In ciuda acestui lucru, CO2 nu are efect de racire. Asta inseamna ca daca materialul implicat in incendiu nu este racit sub temperatura de aprindere, exista riscul ca acesta sa se reaprinda.

     Stingerea prin inundarea unui compartiment cu CO2 se va adopta atunci cand folosirea altor mijloace de stingere nu este eficace.

     *Atunci cand se initiaza semnalul de alarma de declansare a instalatiei, compartimentul respectiv trebuie evacuat rapid.

     *CO2 nu va fi admis in compartiment pana ce acesta nu este evacuat complet,

     *Instalatia nu va fi activata decat cu permisiunea comandantului navei si a sefului mecanic sau a persoanelor imputernicite de catre acestia.

     *Inainte de a fi inundat cu CO2, compartimentul trebuie inchis etans si ventilatia trebuie oprita.

     In paralel cu alarmarea echipajului se demareaza procedurile de lansare a bioxidului de carbon in spatiile vizate dupa cum urmeaza:

     Oprirea ventilatiei,

     Inchiderea etansa a spatiilor,

     Stoparea utilajelor in functiune din compartimentele respective,

     Evacuarea oamenilor din aceste spatii,

     Efectuarea prezentei (nu se lanseaza instalatia daca cineva este lipsa la apel pana nu se afla situatia exacta),

     Lansarea CO2

     Observarea evolutiei focului,

     Supravegherea compartimentelor adiacente,

1.4 Sisteme de stingere cu efect de inabusire -Instalatii de stingere cu spuma

     Un sistem de stingere cu spuma consta in principal dintr-un rezervor in care se afla agent spumant concentrat si un ansamblu de tubulaturi, manici, aplicatoare si elemente de conexiune la instalatia generala de stingere cu apa.

     Apa de la hidrantii navei, prin intermediul unui distribuitor, antreneaza o cantitate de aer si spumant, intr-o proportie corecta (exista posibilitatea reglarii la distribuitor), rezultatul fiind obtinerea unei solutii apoase de spuma cu concentratia dorita, trimisa prin liniile instalatiei, catre monitoarele aplicatoare.

     La punerea in functiune a instalatiei, jetul nu trebuie orientat catre incendiu intrucat pana la formarea spumei, la monitor va aparea apa.

1.5 Instalatii de stingere in bucatarii

     Conform Codului FSS, echipamentul pentru gatit trebuie prevazut cu urmatoarele elemente de protectie:

     O instalatie automata sau manuala de stingere a incendiului conform standardelor internationale acceptate,

     Un termostat principal si unul de rezerva cu o alarma pentru alertarea utilizatorului in cazul unei defectiuni ,

     Dispozitiv pentru oprirea automata a alimentarii cu energie electrica la activarea instalatiei de stingere a incendiului,

     O alarma pentru indicarea functionarii instalatiei de stingere a incendiului, situata in bucataria in care este instalat echipamentul,

     Comenzi pentru functionarea manuala a instalatiei de stingere care sa fie vizibil afisate in vederea utilizarii imediate de catre echipaj.

     Agentul de stingere utilizat trebuie sa aiba urmatoarele calitati :

     - sa nu fie toxic,

     - sa fie un agent curat adica sa nu rezulte reziduuri in urma utilizarii lui,

     - sa aiba eficienta mare de stingere.

1.6 Stingatoare de incendiu portabile

     Stingatoarele portabile constituie prima linie de aparare impotriva focului.

     Majoritatea incendiilor au un inceput de mica amploare iar o actiune prompta si hotarata cu un stingator sau mai multe in paralel poate pune rapid capat unei situatii care ar deveni altfel foarte periculoasa.

     Stingatorul este un aparat de stingere actionat manual, care contine o substanta stingatoare (apa, spuma, pulbere, CO2), ce poate fi refulata si dirijata asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii unui gaz (Azot sau CO2)..

     1. clapeta actionare

     2. maner

     3. duza evacuare

     4. inel siguranta

     5. tija

     6. supape

     7. butelie gaz

     8. tub sifon

     9. agent stingere

     In imaginea alaturata se prezinta principalele elemente ale unui stingator de incendiu portabil cu butelie de presurizare aflat in dotarea tuturor navelor de ape interioare si maritime din toata lumea, elementele constitutive principale fiind notate sugestiv pe desen. Aceasta constructie este comuna atat pentru stingatoarele cu apa, cat si pentru cele cu pulberi chimice si spuma mecanica.

Stingatorul cu spuma

     Acest tip de stingatoare sunt cele mai eficiente mijloace de stingere pentru incendiile de mica anvergura in cazul produselor de hidrocarburi. Presiunea din butelie trebuie verificata anual, ceea ce insa nu implica schimbarea incarcaturii, aceasta avand de regula un termen de valabilitate de minimum 5 ani.

     La actionarea clapetei, gazul propulsor antreneaza spuma prin tubul ascendent si furtunul de refulare catre baza focarului.

     De subliniat ca acest gen de stingatoare au ca terminatie a furtunului un ajutaj cu orificii radiale, care are rolul de a antrena o cantitate de aer care sa permita un grad ridicat de infoiere a spumei .

Stingatorul cu agenti chimici lichizi (Wet Chemical Extinguisher) pentru clasa K (bucatarii si restaurante) care implica in principal uleiuri de gatit nesaturate si care au o mare capacitate de stingere in principal datorita efectului de racire si inhibitie chimica.

     Agentul de stingere este constituit din amestecuri de acetat de potasiu, citrat de potasiu si saruri de potasiu cu PH scazut si care nu lasa reziduuri chimice la locul actiunii care sa trebuiasca a fi curatate ulterior. Modul de constructie a aplicatorului, are menirea de a tine pe cel ce face interventia, la distanta sigura fata de foc.

Stingatorul cu apa presurizata (Stored Pressure Water Fire Extinguisher). Apa sub presiune este pulverizata cu putere in particule foarte mici. Avand un foarte bun efect de racire si penetrare, stingatoarele de acest tip sunt eficiente indeosebi pentru stingerea incendiilor de clasa A (in spatiul accommodation), nefiind recomandate pentru combaterea altor clase de foc.

Stingatoarele cu ceata de apa Water Mist Fire Extinguisher). Au aparut ca o alternativa la stingatoarele cu halon, apa neavand potential agresiv fata de stratul de ozon. Agentul de lucru este apa distilata stocata intr-un recipient sub presiune. Particulele de apa cu diametre de ordinul micronilor si presiuni foarte mari, sunt non-conductiv electric si prin urmare acest gen de stingatoare pot fi folosite cu succes in stingerea incendiilor de clasa A chiar si in spatii unde exista instalatii electrice.

Stigatoare de incendiu transportabile

     Stingatoarele de incendiu transportabile sunt acele echipamente care au o greutate mai mare de 20 kg si care pentru a putea fi deplasate la locul interventiei, sunt dotate de regula cu roti pentru usurinta manevrei care se face de regula de doi servanti.

     Acestea pot fi stingatoare cu bioxid de carbon, cu pulberi stingatoare sau cu spuma.

Aplicatoare de spuma mecanica

Prezinta avantajul ca in caz de necesitate, se poate produce imediat agent de stingere cu spuma mecanica utilizand instalatia generala de stingere cu apa. Asa cum este prezentat in desen, agentul spumant concentrat aflat in recipienti cu diverse volume este preluat printr-un tub ejector si combinat cu o cantitate de apa si aer prin intermediul unui proportioner (amestecator de linie) functie de concentratia finala dorita a spumei mecanice. Atentie deosebita trebuie acordata termenului de garantie a spumantului concentrat precum si familiarizarii intregului echipaj cu modul de utilizare a unui astfel de echipament.

Ghid de utilizare in siguranta a stingatoarelor

     Inainte de a incepe atacul asupra focului, testeaza daca stingatorul e functional,

     Alege tipul corect de stingator functie de natura focului,

     Fii sigur ca stii procedurile corecte de punere in functiune si actionare,

     Asigura-te ca esti in siguranta tot timpul,

     Ai grija, rapiditatea este esentiala dar este mai important e sa fii precaut si calculat

     Asigura-ti sa ai tot timpul la indemana cel putin o cale de retragere si nu te apropia de foc mai mult decat este necesar,

Capitolul VIII - Echipamente de protectie folosite la stingerea incendiilor

1.0 Echipamentul pentru pompieri (Fireman`s outfits)

     Toate navele sunt dotate cu cel putin doua echipamente complete de protectie tip pompier, depozitate in compartimente special destinate lor si in permanenta accesibile si gata de utilizare. Navele tip tanc si cele ce transporta marfuri periculoase, trebuie dotate suplimentar cu alte doua astfel de echipamente. Un echipament complet este compus din costum de protectie, ghete, casca, manusi, lanterna antiexplozie, secure, coarda calauza.

     Costumul de protectie este confectionat din materiale ignifuge speciale, care protejeaza pielea de caldura radianta, de arsuri si oparire cu abur. Suprafata exterioara a costumului este impermeabila si prevazuta cu benzi reflectorizante.

     Ghetele trebuiesc confectionate din materiale nonconductive din punct de vedere termic si electric si cu rezistenta mecanica si chimica ridicata.

     Casca trebuie sa asigure protectia impotriva impactului mecanic, sa fie prevazuta cu vizor panoramic rezistent si guler de protectie.

     Lanterna, sa fie de un tip aprobat si alimentata cu baterii cu o durata de lucru de cel putin trei ore.

     Securea de pompier trebuie sa aiba coada dintr-un material neconductor pentru curentul electric si construita conform destinatiei.

     Costumul de apropiere este confectionat dintr-un material aluminizat, fapt care ii confera un grad ridicat de termoreflexie, constituind o bariera termica impotriva caldurii emise prin radiatie si convectie. Pentru intervale scurte de timp poate rezista la temperaturi de 400-600°C. Se compune din gluga (capison) cu vizor, bluza, manusi, pantalon, cizme.

     Costumul de protectie pentru patrundere este confectionat dintr-o singura piesa, din materiale speciale, captusit la interior cu lana si kevlar si permite trecerea prin foc. In spate, costumul este prevazut cu o gluga ce permite echiparea prealabila cu aparatul de respirat

1.1 Aparatul de respirat cu aer comprimat

     Dispozitivele de protectie a cailor respiratorii pot fi considerate ca o prelungire a aparatului respirator, motiv pentru care la analiza modului de protectie trebuie sa se tina seama de mecanismul de functionare al acestuia.

     In conditiile desfasurarii diferitelor activitati, poluantii atmosferici din spatiile de lucru care actioneaza asupra cailor respiratorii variaza in limite foarte largi, de la agenti relativ nepericulosi dar “suparatori”, la agenti foarte periculosi generatori de intoxicatii grave.

     Gradul de nocivitate al poluantilor atmosferici pentru aparatul respirator uman difera de la un agent la altul, fiind determinat de o serie de factori care se refera la cantitatea si concentratia activa a substantei, la actiunea cumulativa in organism, la timpul de expunere, la temperatura mediului de lucru, la particularitatile fiziologice. In anumite conditii omul poate trai intr-o atmosfera care contine mai putin oxigen decat in mod normal, astfel:

1. pana la 18% oxigen, omul respira in mod normal;
2. intre 18 si 15% oxigen, la muncile mai intense survin accidente de respiratie;
3. sub 15% nu se pot desfasura activitati fizice;
4. la 8-9% oxigen, omul nu mai poate trai decat culcat, evitand orice miscare care poate duce la un consum suplimentar de oxigen;
5. sub 8% oxigen, survine paralizia membrelor, pierderea constientei si apoi moartea.

Este important de semnalat ca omul nu-si poate da seama de scaderea concentratiei de oxigen, deoarece respiratia nu este reglata de oxigen, ci de bioxidul de carbon, care este un excitant al centrului nervos respirator.

     In general, omul suporta bine pana la o concentratie de 4% dioxid de carbon in aerul de respiratie.

     La 4-5% bioxid de carbon se observa o accelerare a respiratiei.

     La 8% bioxid de carbon se produc ameteli si dureri de cap.

     La 9-10% bioxid de carbon survine pierderea constientei.

     Peste 10% bioxid de carbon survine moartea.

     * Pe fiecare nava maritima un numar de persoane trebuie sa fie atestate si instruite corespunzator, in a utiliza aparatele de respirat.

     * Numele persoanelor respective, a persoanelor de ajutor si a indatoririlor acestora trebuie mentionate in Muster List.

     * Un ofiter este numit responsabil cu verificarea, intretinerea, introducerea intr-un program de intretinere conform SMS si pastrarea in conditii optime de lucru a intregului echipament.

     * Inaintea punerii in functiune se verifica starea de incarcare a buteliei prin citirea presiunii la manometru, conectarea acestuia la aparat, functionarea reductorului de presiune, etanseitatea mastii, a tuburilor de legatura si a tuturor elementelor de imbinare ale aparatului, fixarea ferma a harnasamentului pe corp si functionarea sistemului de alarmare.

     * Numarul si tipul echipamentelor de pompier difera de la un tip de nava la altul dar in oricare caz ele trebuie corect depozitate, utilizate si intretinute. Din acest motiv este indicat sa se consulte indicatiile fabricantului care se gasesc in manualul de utilizare si intretinere al fiecarui echipament

     * Toate buteliile trebuie pastrate incarcate full. Ori de cate ori se foloseste o butelie, chiar daca aerul nu a fost complet consumat, aceasta trebuie descarcata si reancarcata imediat.

     * Compresorul, daca exista la bord, trebuie exploatat si intretinut in concordanta cu indicatiile in manualul producatorului.

     * Amplasamentul aparatelor trebuie sa fie vizibil marcat si gata in orice moment pentru utilizare rapida.

     * Ofiterul responsabil trebuie sa inregistreze orice activitate legata de intretinerea aparatelor in log book.

     * Este absolut esential ca echipajul sa fie familiarizat cu tipurile de aparate existente la bord.

     * Toate exercitiile (emergency fire drills) trebuie sa includa si utilizarea aparatelor de respirat.

Aparate de respiratie pentru evacuare in caz de urgenta (EEBD)

     Un Emergency Escape Breathing Devices (EEBD) este un aparat alimentat cu aer sau oxigen, utilizat numai pentru evacuarea dintr-un compartiment cu o atmosfera periculoasa. Aceste aparate nu trebuie intrebuintate in alte scopuri precum interventii in vederea stingerii incendiilor sau intrare in spatii cu continut redus de oxigen. In cadrul programului de instruire, tot echipajul trebuie sa fie familiarizat cu modul si conditiile de utilizare a EEBD.

Capitolul IX - Metode de lupta contra incendiilor. Organizarea echipajului

Incendiile li se intampla intotdeauna altora, nu mie” reprezinta o conceptie gresita foarte frecventa.

     Conform STCW, echipajul se va pregati teoretic si practic atat in centrele de calificare, instruire si perfectionare, cat si la nave, in vederea cunoasterii notiunilor referitoare la chimia focului, modul de producere si propagare, a mijloacelor de stingere a incendiilor izbucnite la bord, precum si notiuni elementare privind organizarea, tactica si comanda.

     Se vor face exercitii de stingere in cat mai multe ipoteze (se va urmari deplasarea rapida a oamenilor, echiparea lor corespunzatoare, actionarea conform rolului) astfel, reusindu-se sa se cunoasca foarte bine potentialul uman si tehnic.

     Semnalul de alarma pentru incendiu se transmite prin instalatia de semnalizare - alarmare a navei, de catre orice membru al echipajului sau persoana de la bord, care observa un incendiu in desfasurare sau pe cale sa se produca, ori prin instalatia generala de alarma, de catre ofiterul de punte (cart).

     Semnalele de alarma transmise cu suneria sau sirena se dubleaza prin ordine verbale transmise prin mijloace de comunicatii interioare de la bord, indicandu-se si locul de actiune, de exemplu ,,Alarma de (exercitiu) de incendiu in compartimentul de carma

     Pentru insusirea atributiilor prevazute in roluri si pentru formarea deprinderilor de a actiona rapid, corespunzator situatiei, sub conducerea comandantului navei se organizeaza periodic exercitii de roluri simuland situatii reale, atat cat nava este in mars cat si in stationare, astfel iincat fiecare membru al echipajului sa participe la cel putin un exercitiu de rol de incendiu pe luna iar la navele de pasageri, un exercitiu de rol de incendiu in fiecare saptamana, urmarindu-se in acest scop ca echipajul navei sa fie apt in orice moment pentru a interveni conform indatoririlor trasate in rolul de incendiu al fiecaruia. Curent, un astfel de exercitiu se numeste Emergency fire drill.

Proceduri pentru siguranta personalului.

     Conducerea operatiunilor de stingere revine de regula capitanului navei pentru punte si toate compartimentele acesteia, in timp ce seful mecanic coordoneaza operatiunile de stingere in compartimentele masinilor.

     Conducatorul actiunii de stingere poarta intreaga raspundere pentru interventia operativ-tactica de lichidare a incendiului si siguranta echipajului.

     Sarcinile conducatorului:

     se informeaza asupra situatiei,

     apreciaza situatia,

     ia decizia de interventie,

     da comanda de interventie.

Componenta echipei de stingere cu apa

     Conducatorul echipei trebuie sa fie un bun cunoscator al navei, compartimentelor,instalatiilor si mijloacelor de stingere, al tacticii de lupta contra incendiului. Este cel care dirijeaza efectiv operatiunea de stingere.

     Semnalizatorul (omul de legatura) in lipsa unor mijloace de comunicare radio.

     Grupa de stingere: alcatuita din oamenii cei mai sanatosi, robusti, cu o buna rezistenta fizica,sunt cei care actioneaza direct cu tevile de refulare asupra focarului. Se stabileste strict cine imbraca costumul anticaloric si cine este ajutorul in aceasta operatiune,

     Grupa cu manicile (aduce manici si tevi de refulare). Din ea fac parte cei ce deschid hidrantii, cupleaza si intind manicile, urmaresc traseul acestora, repara manicile deteriorate, au grija sa nu se stranguleze,

Pentru reusita actiunii de lichidare a focului, cei ce concura la actiune trebuie sa se apropie cat mai mult de focar, sa se afle mai sus sau cel putin la acelasi nivel cu acesta, si sa tina cont de:

     Directia si taria vantului (va actiona cu vantul din spate pentru a feri oamenii si a nu degrada spuma);

     Focarul incendiului sa se atace incepand de la baza sa

     Interventia trebuie facuta cu rapiditate deoarece succesul actiunii depinde de aceasta intr-o foarte mare masura.

Alte conditii esentiale pentru o interventie prompta si o reusita a stingerii sunt:

     Instalatiile de alarmare si stingere sa fie in perfecta stare de functionare;

     Personalul sa cunoasca semnalul de alarma de incendiu si indatoririle fiecaruia conform Muster List;

     Mijloacele de stins portabile sa fie in permanenta la posturi si in stare buna de functionare

     Capacele false de obturare a hidrantilor de pe magistrala sa se desfaca usor

     Manicile sa fie impachetate in cutii astfel incat ambele racorduri sa fie libere;

     Tevile de refulare sa fie la post (langa manici, in cutiile de pastrare ale acestora);

     Caile de acces la posturile de incendiu sa nu fie blocate;

     Generatoarele cu agent spumogen din C.M. sa aibe intotdeauna rezervoarele pline;

     Afisarea la loc vizibil a rolurilor de incendiu si a planurilor cu amplasarea mijloacelor de stins incendiu la bordul navei;

Metode de lupta contra incendiilor pe nave

Pentru ca lupta contra incendiilor sa fie eficienta trebuiesc indeplinite simultan mai multe cerinte cum ar fi:

     Nava sa corespunda din punct de vedere constructiv si al amenajarilor pentru scopul pentru

     care este exploatata,

     Utilizararea materialelor usor inflamabile, manevrarea si dispunerea acestora sa se faca

     conform regulilor;

     Instalatiile de detectare, instalatiile de comunicatie, instalatiile de stingere, mijloacele

     portabile si transportabile de stingere precum si echipamentele de protectie sa fie in buna stare;

Echipajul sa fie instruit corespunzator in scopul prevenirii si stingerii incendiilor dupa cum urmeaza:

Sa aiba cunostinte generale despre foc, chimia focului, conditii de producere si propagare;

Sa cunoasca si sa respecte intocmai regulile generale de prevenire a producerii incendiilor;

Sa cunoasca modalitatile de anuntare si de alarmare in caz de necesitate si sa le utilizeze fara retinere;

Sa cunoasca amplasarea posturilor de incendiu pe nava;

Sa cunoasca indatoririle ce le revin prin rolurile de echipaj pe linia prevenirii si combaterii incendiilor,

Sa cunoasca foarte bine in ce imprejurari si cum se utilizeaza instalatiile, mijloacele de stingere si echipamentele de protectie pe care este abilitat sa le foloseasca conform rolului de incendiu.

     Data cu implementarea International Safety Management Code (ISM), capitolul 8, SOLAS 74/96, capitolul III, regula 19 si MARPOL 73/78, Anexa I regula 26, s-a elaborat un sistem integrat de planuri de urgente la bord si care ofera clisee de abordare in cazul aparitiei unei situatii de urgenta, sau care este pe cale sa se produca.

     Aceste planuri, cuprind atat ghiduri de Actiuni Initiale (Initial Actions Plan), cat si scenarii secventiale de raspuns sau contracarare (Subsequent Response Plan) si care depind de variabile precum natura situatiei de urgenta, incarcatura navei, tipul de nava, etc ofera personalului posibilitatea de a aborda cu succes o situatie neasteptata in conditiile aplicarii corecte a masurilor necesare si in ordinea lor prioritara.

     Dat fiind faptul ca in cele mai multe situatii, limba vorbita pe navele din flota mondiala si mai ales ordinele, informarile si comenzile comandantului, sefului mecanic si ofiterilor se fac in limba engleza, am considerat oportuna inserarea in acest material, a unor paragrafe in aceasta limba

     Focul – primul raspuns :

Detectie si localizare rapida

Alarmare de urgenta

Aplicare rapida si competenta a primelor masuri de combatere

     Daca descoperi un foc, sau un fenomen pe cale sa genereze foc, prima ta grija trebuie sa fie actionarea butonului de alarma, sa strigi cat de tare poti (FOC) si sa anunti telefonic comanda.

     Odata alarma initiata, circumstantele urgentei iti dicteaza actiunile initiale pe care trebuie sa le intreprinzi:

- Daca sunt vieti in pericol, prima actiune trebuie sa fie indreptata catre salvarea acestora. Prin ceea ce faci, ai mare grija sa nu devii si tu o victima,

- In cazul incendiilor de mici proportii, primul raspuns trebuie sa fie un atac hotarat cu stingatoare portabile,

- Daca focul este de mari dimensiuni, prima actiune trebuie sa fie indreptata catre izolarea compartimentului in scopul reducerii alimentarii cu oxigen si minimalizarea extinderii fumului.

Capitolul X - STINGEREA INCENDIILOR

Proceduri in caz de urgenta. Incendiu

     Alarma de incendiu

Semnalul de alarma in caz de incendiu trebuie sa fie un sunet continuu emis de sistemul de alarmare generala, acompaniat de patru sunete lungi emise de sirena navei. La unele nave, in special la cele de pasageri, se foloseste doar semnalul de alarma generala respectiv sapte sunete scurte urmat de unul lung (alarma generala) si apoi urmat de transmiterea unui Cod prin sistemul PA (Public Address).

Ori de cate ori este auzit semnalul respectiv, tot personalul trebuie sa se indrepte de urgenta catre posturile de incendiu alocate comform rolurilor de urgenta sau catre Muster Station. Codul se adreseaza in acest caz numai persoanelor care au atributiuni speciale in aceste situatii.

Rolul de apel si instructiuni in caz de urgenta - (MUSTER LIST and emergency instructions)

     Rolul de apel trebuie sa specifice detalii privind semnalul de alarma generala in caz de urgenta (sapte sau mai multe sunete scurte urmate de un sunet lung) transmis prin instalatia de alarma generala in caz de urgenta prevazut si de asemenea masurile ce trebuie luate de echipaj si pasageri cand aceasta alarma este activata. Rolul de apel trebuie de asemenea sa specifice cum va fi dat ordinul de abandonare a navei, de catre comandant.

     Rolul de apel indica obligatiile atribuite anumitor membri ai echipajului, cum ar fi:

Inchiderea usilor etanse la apa, a usilor de incendiu, valvulelor, scurgerilor, hublourilor,luminatoarelor, sabordurilor si altor inchideri similare de pe nava,

Echipamentul ambarcatiunilor de salvare si a altor mijloace de salvare

Pregatirea si lansarea la apa a ambarcatiunilor de salvare

Pregatirea generala a altor mijloace de salvare

Apelul pasagerilor

Folosirea echipamentului de comunicatii

Efectivul echipelor de incendiu insarcinate cu lupta contra incendiului

Sarcini speciale atribuite cu privire la folosirea echipamentului si instalatiilor de lupta contra

incendiului.

Rolul de apel trebuie sa specifice care ofiteri au responsabilitatea sa asigure ca mijloacele de salvare si de incendiu sunt mentinute in stare buna si sunt gata pentru a fi imediat folosite.

Exercitii si antrenamente (Training drills)

     In scopul mentinerii permanente la nava a unei forte de reactie rapida care sa fie capabila sa abordeze cu succes o situatie de urgenta care implica focul, este esential a se institui un program efectiv de exercitii de simulare si antrenamente specifice. Acesta trebuie sa cuprinda :

     Safety meetings. Lunar si de cate ori comandantul considera ca este necesar, se vor face intruniri pe teme de siguranta la care va participa tot personalul cu atributiuni privind siguranta, inclusiv ofiterul responsabil cu intretinerea echipamentului de siguranta.

     Emergency party organisations. In cadrul intrunirilor de acest gen se iau la cunostinta si se analizeaza diverse situatii intalnite sau cunoscute referitoare la evenimente similare intalnite pe alte nave, informatii, exemple si sugestii oferite de pompieri profesionisti, informatii pe teme date oferite de companie sau organisme internationale care se ocupa cu aceasta problematica, etc.

Muster List.

     Intregul echipajul precum si alte categorii de personal aflat la bord, trebuie sa se familiarizeze cu rolurile de echipaj si procedurile pe care trebuie sa le aplice in cazul unei situatii de urgenta care poate implica focul sau de alta natura. In muster list, alaturi de cele mai sus aratate, se vor

specifica :

     Detalii referitoare la semnalele de urgenta si actiunile ce trebuiesc intreprinse de catre echipaj si pasageri daca e cazul, atunci cand aceste alarme sunt activate,

     Modalitatea in care se transmite ordinul de abandonare a navei in caz de dezastru,

     Traseaza responsabilitatile diversilor membri din echipaj in diverse situatii de urgenta,

     Specifica ofiterii responsabili de mijloacele de salvare si cele de lupta contra incendiilor pentru mentinerea lor in perfecta stare de functionare si gata oricand de utilizare.

Muster list trebuie sa fie afisat in locurile accesibile echipajului (culoare, saloane, cluburi, PCC, puntea de comanda). Un card individual cu extrase din Muster List (individual emergency card list) trebuie afisat in cabina fiecarui membru din echipaj .

MUSTER PLAN

Planuri de urgenta in caz de incendiu (Fire Control Plan)

     Fiecare nava trebuie sa dispuna la bord de un plan de interventie in caz de incendiu, intocmit in limba oficiala a statului de pavilion si care sa dispuna si de o traducere in limba engleza.

     Copii dupa acest plan trebuie amplasate in containere etanse, in afara spatiului accommodation, de regula deasupra usii principale de intrare in castel si in alte locuri vizibile pe coridoarele si compartimentele navei si in care sa se arate clar:

     Amplasarea posturilor de comanda

     Amplasarea incaperilor protejate

     Amplasarea constructiilor care intarzie propagarea focului

     Particularitati ale centralei automate de detectie si a sistemului de alarmare in caz de incendiu

     Amplasarea hidrantilor de incendiu

     Amplasarea inventarului de incendiu

     Caile de acces in diferite compartimente, pe punti, etc, cu indicarea cailor de evacuare a culoarelor si usilor.

Orice modificare ulterioara in protectia contra incendiilor trebuie inscrisa imediat in documentele enumerate mai sus.

     Echipa de interventie in caz de urgenta – (Emergency team) este formatiunea desemnata prin Muster List si care este antrenata pentru a actiona intr-o anumita situatie de urgenta. Fiecare dintre aceste formatiuni, au un lider desemnat, care are atributiuni specifice acestei functii. Aceste formatiuni reprezinta prima linie de interventie. Cand soseste la locul urgentei, echipa intreprinde masurile necesare si raporteaza situatia comandantului navei care este persoana desemnata sa coordoneze toate actiunile intreprinse in situatii de urgenta cu care se confrunta nava si echipajul.

     Echipa de interventie la punte (Bridge team) este responsabila pentru comanda si controlul situatiei de urgenta si adunarea intregului personal la posturi. Este formatiunea care stabileste legatura, modul si mijloacele de comunicare externe si interne intre punte si masina, intre emergency teams si support teams, asigura siguranta navigatiei si tine evidenta detaliata a derularii evenimentelor. Daca este necesar, bridge team instituie operatiuni de cautare si salvare in cazul lipsei la apel.

     Inainte de initierea operatiunilor de cautare si salvare, echipa de cautare (pe cat posibil alcatuita din doua persoane), trebuie sa fie informata in detaliu despre subiectul cautarii, a compartimentelor in care se face cautarea, precum si a rutelor de acces in acestea. Cautarea trebuie de regula inceputa din locurile cele mai periculoase si continuand cu cele in care pericolul este mai mic, astfel incat, spre sfarsitul operatiunii, echipa sa se afle cat mai aproape de zonele cu aer curat.

     Echipa de interventie la masina (Engine room team) trebuie sa tina la curent permanent puntea de comanda cu mersul evenimentelor in CM. Echipa trebuie sa stabileasca cu promptitudine care sunt efectele situatiei de urgenta si care ar putea fi urmarile interventiei lor asupra altor echipamente. Pe baza acestor observatii liderul echipei dispune o anumita tactica de actiune si folosirea unora sau altora dintre mijloacele de interventie disponibile. De asemenea, acest grup are sarcina de a mentine in functiune serviciile esentiale de urgenta.

     Emergency team pregateste echipamentele necesare si raporteaza la comanda atunci cand sunt gata de actiune.

     Echipa de ajutor (Support team) este coordonata de pe comanda si asigura ajutorul echipelorde interventie dupa cum urmeaza :

     * Ofera primul ajutor medical in caz de necesitate

     * Pregateste barcile si plutele de salvare

     * Asigura distribuirea necesarului pentru aparatele de respirat (butelii, masti)

     * Asigura distribuirea echipamentelor si materialelor necesare

     * Tine sub observatie nava (security patrols)

     * Asigura racirea si limitarea zonei afectate.

Conducatorul echipei ( The Team Leader

Pe fiecare nava trebuie numita cate o persoana care sa-si asume responsabilitatea de lider pentru fiecare dintre echipele de interventie. De exemplu un ofiter mecanic poate fi liderul echipei de interventie in compartimentul masinilor, in timp ce un ofiter de punte ar putea fi liderul echipei de interventie la punte sau al altei echipe. Nu este simplu a gasi liderul potrivit. Desi unii oameni sunt foarte bine pregatiti, ei nu pot fi adevarati lideri pentru ca nu sunt inzestrati cu calitatile necesare. De asemenea, sunt situatii cand liderul numit nu este si cel recunoscut deschis de grup.