Normativ pentruarea si executarea instalatiilor sanitare

Indicativ I 9-94
Inlocuieste I 9-82

Cuprins

obiect. Domeniu de aplicare
* gradul de echipare
* instalatii de apa
* dispozitive pentru preluarea dilatarilor si eforturilor in conducte
* instalatii de canalizare
* conditii de amplasare si montare a instalatiilor
* dimensionarea instalatiilor
* izolatii termice si protectia impotriva coroziunii exterioare
* amenajari constructive pentru instalatiile hidromecanice
* masuri pentru diminuarea zgomotelor si a vibratiilor produse de instalatiile hidromecanice
* echipamente
* executarea lucrarilor de instalatii sanitare
* conditii tehnice pentru verificarea si receptia instalatiilor sanitare
* instalatii de stingere cu apa a incendiilor la cladiri 
* anexe

1. OBIECT. DOMENIU DE APLICARE

1.1. Prevederile din prezentul normativ se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor sanitare pentru:

- cladiri de locuit, social-culturale precum si la retelele exterioare de alimentare cu apa si canalizare din ansamblurile de cladiri;

- cladiri similare din industrie (grupuri sanitare, cladiri administrative, laboratoare etc.) care folosesc apa potabila.

1.2. Normativul cuprinde, de asemenea, prevederi referitoare la proiectarea si executarea instalatiilor de apa necesare interventiilor in caz de incendiu la obiectivele indicate la pct. 1.1 precum si la cladiri si incinte industriale.

1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ:

- proiectarea si executarea surselor de apa;

- statiile de corectare a cantitatii apei;

- statiile de pompare orasenesti;

- statiile de epurare;

- instalatiile de apa si canalizare cu caracter tehnologic din industrii, sere, constructii agrozootehnice etc.;

- instalatiile pentru stingerea incendiilor care utilizeaza substante speciale ca: abur, bioxid de carbon, pulbere, spume etc., precum si cele specifice tehnologiilor sau utilajelor;

- prepararea apei calde cu alte surse decat cele clasice (solara, geotermala, eoliana etc.).

1.4. Prevederile normativului se aplica atat la obiectivele noi, cat si la refacerea instalatiilor existente.

Pentru constructiile provizorii, normativul are caracter de recomandare.

1.5. Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare se face astfel incat acestea sa realizeze si sa mentina pe intreaga durata de utilizare, urmatoarele cerinte:

- rezistenta si stabilitate;

- siguranta in exploatare;

- siguranta la foc;

- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;

- izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;

- protectie impotriva zgomotului.

1.6. Prevederile normativului au in general caracter de recomandare. Fac exceptie, fiind obligatorii, prevederile care se refera la probleme de siguranta, de prevenirea si stingerea incendiilor, ecologie, la cele pot afecta persoane, constructii sau alte valori materiale, precum si la asigurarea cerintelor mentionate in art. 1.5.

1.7. In continutul normativului se gasesc si prevederi care nu se refera strict la instalatiile sanitare, cum ar fi cele privind elementele constructive ale cladirilor, interconditionari cu alte categorii de instalatii etc.

Respectivele prevederi fac trimiteri la alte prescriptii tehnice; ele nu se substituie acestora si nu au prioritate fata de acestea. Prevederile mentionate sunt incluse in fiecare capitol, in corelare cu problemele de instalatii sanitare, specifice capitolului respectiv.

Aceste prevederi trebuie sa stea in atentia celorlalti specialisti (arhitecti, constructori, instalatori din alte categorii de instalatii, tehnologi) cu care colaboreaza specialistii in instalatii sanitare.

1.8. In sensul articolului anterior, la proiectarea si executarea instalatiilor sanitare se vor respecta de asemenea prevederile corespunzatoare cuprinse in:

- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii;

- Instructiuni tehnice ISCIR;

- Normativul pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale - I 6;

- Normativul pentru protectia antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale - P 100;

- Norme de prevenire si stingere a incendiilor;

- Alte prescriptii cuprinse in anexa.

1.9. Alegerea solutiilor se va face dupa criterii tehnice si economice, tinand seama de necesitatile specifice si de posibilitatile de realizare.

In analizele privind economicitatea unei solutii, inclusiv oportunitatea unei modernizari sau transformari, se vor lua in considerare toate aspectele legate de costul investitiei si al exploatarii.

[top]

2. GRADUL DE ECHIPARE

2.1. Echiparea si dotarea instalatiilor de alimentare cu apa si de canalizare se va face in functie de destinatia si caracteristicile cladirilor sau a spatiilor ce urmeaza a fi dotate, de caracteristicile retelelor exterioare de apa si canalizare, de nivelul de confort la care trebuie sa raspunda cladirile respective, precum si de cerintele investitorilor.

2.2. Dotarea minima cu obiecte sanitare si accesorii a cladirilor se va face tinand seama de prevederile cuprinse in STAS 1478 “Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare', de prevederile reglementarilor tehnice in vigoare in care se precizeaza dotarile necesare pentru diferite categorii de cladiri si incaperi si de prevederile temei de proiectare.

2.3. Pentru cladiri de locuinte cu caracter social (construire din fonduri de la stat) se recomanda dotarea cu urmatoarele obiecte sanitare cu accesoriile respective:

in camerele de baie:

- cada de baie (marimea 1700 mm) cu baterie amestecatoare de baie;

- lavoar din portelan sanitar (marimea 600 mm), cu baterie amestecatoare de apa rece si calda, prevazuta cu piesa tip “perlator';

- vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la inaltime;

- spatiu pentru masina de spalat rufe si racordurile necesare pentru apa rece, calda si canalizare;

- un sifon de pardoseala.

pentru grupul sanitar suplimentar:

- lavoar din portelan sanitar cu baterie amestecatoare de apa rece si calda, prevazuta cu piesa tip “perlator';

- vas de closet cu rezervorul montat pe vas sau la inaltime;

- cada de dus (min. 800 x 800 mm) cu baterie de dus;

- spatiu pentru masina de spalat rufe si racordurile necesare pentru apa rece, calda si canalizare in cazul in care nu s-a prevazut in camera de baie;

- un sifon de pardoseala.

pentru bucatarii:

- spalator (din fonta sau tabla emailata, eventual inox) cu platforma, cu baterie de apa rece si calda, prevazuta cu piesa tip “perlator';

- spatiu pentru o masina de spalat vase si racordurile necesare pentru apa rece, calda si canalizare.

pentru partile comune:

- chiuveta cu doua robinete dublu serviciu pentru apa rece si calda la 3-4 nivele. Acestea vor fi amplasate, de regula, langa casa scarii (in spatiile care adapostesc gurile pentru evacuarea deseurilor menajere sau in alte spatii disponibile, ferite de inghet).

2.4. Sifoanele de evacuare a apelor de pe pardoseala se vor prevedea in:

- camerele de baie (din cladiri de locuinte si alte categorii de cladiri cu camere de baie);

- camere de dusuri;

- incaperi pentru pisoare;

- incaperi in care se monteaza fantani de baut apa;

- in dreptul punctelor de scurgere in incaperi prevazute cu masini de spalat rufe, cazane de fiert rufe, marmite si cu alte echipamente cu posibilitati de evacuare directa a volumului suplimentar de apa;

- in incaperi in care exista posibilitatea spalarii sau stropirii pardoselii (spalatorii de rufe, de vase, vesela, legume, centre de sifoane etc.);

- la magazine cu profil alimentar, avand suprafata in care se desfasoara operatiuni de vanzare de peste 100 m² (peste, carne, legume, fructe, lactate s.a.);

- la spalatoriile si camerele de gunoi ale cladirilor de locuit;

- in curtile de lumina avand o suprafata sub 8 m²;

- in exteriorul camerilor frigorifice, in apropierea usii;

- se recomanda prevederea sifoanelor de pardoseala in grupurile sanitare de folosinta comuna.

2.5. Pentru mentinerea garzii hidraulice, la sifoanele de pardoseala se recomanda racordarea la acestea, a conductei de scurgere a unui obiect sanitar cu utilizare frecventa.

2.6. Recipienti pentru scurgerea apelor de pe pardoseala se vor prevedea la:

- centrale termice si puncte termice;

- statii de pompare, inclusiv statii de hidrofor;

- in subsolurile tehnice pentru evacuarea apei provenite din neetanseitatile instalatiilor;

- colectarea apelor din curtile de lumina mai mari de 8 m², precum si ori de cate ori apa de evacuare contine suspensii solide care pot infunda sifoanele de pardoseala.

2.7. Echiparea si dotarea constructiilor cu sisteme, instalatii sau echipamente pentru prevenirea si stingerea incendiilor se face in conformitate cu prevederile cap. 14 din prezentul Normativ privind “Instalatiile de stingere cu apa a incendiilor la cladiri' si reglementarile tehnice specifice.

[top]

3. INSTALATII DE APA

Prevederi generale

3.1. Pentru alimentarea cu apa de consum vor fi folosite numai surse a caror apa indeplineste conditiile de potabilitate (conform STAS 1342).

3.2. Apa nepotabila se poate folosi cu acordul organelor sanitare, pentru:

- stingerea incendiilor;

- stropirea spatiilor verzi;

- spalarea pardoselilor, vehiculelor, diluarea apelor reziduale;

- spalarea closetelor si pisoarelor la cladirile civile si anexele cladirilor industriale.

Pentru aceste cazuri se vor prevedea indicatoare de avertizare ca apa este nepotabila.

3.3. Legarea directa a retelelor de apa potabila cu retelele de apa nepotabila nu se admite in nici o situatie (provizorie sau definitiva).

3.4. La stabilirea solutiei privind instalatiile de alimentare cu apa se va tine seama de:

- destinatia si caracteristicile constructiei (cladire de locuit, administrativa, social-culturala, inalta etc.);

- caracteristicile proceselor tehnologice (amplasarea utilajelor, puncte obligatorii de alimentare cu apa etc.);

- conditii de igiena, confort, cerinte de estetica etc.;

- gradul de rezistenta la foc, categoria si clasa de pericol de incendiu a constructiilor si instalatiilor;

- caracteristicile terenului de fundare a constructiei (in conformitate cu Normativul P7);

- clasa de importanta a constructiei din punct de vedere seismic (conform STAS 9165) si de proiectarea antiseismica a instalatiilor si echipamentelor (Normativ P100);

- parametrii apei din conducta publica in punctul de racord al instalatiei interioare sau al sursele proprii de alimentare cu apa si anume: debitul, presiunea de serviciu (sarcina hidrodinamica disponibila), regimul de furnizare a apei (continuu sau intermitent) si calitatea apei.

Retele exterioare de apa rece

3.5. Retelele exterioare de alimentare cu apa potabila, incendiu etc., din interiorul ansamblurilor de cladiri si incinte industriale se fac, de regula, inelare.

Se admit ramificatii de maximum 500 m pentru alimentarea cu apa a cladirilor de mai sus, cu exceptia celor vitale sau de importanta deosebita (STAS 4163-80).

3.6. Retelele de apa pentru consum menajer si industrial pot fi comune cu cele pentru incendiu.

3.7. In cazul unor constructii civile sau unitati economice invecinate, pentru fiecare dintre ele se vor prevedea si executa instalatii separate de alimentare cu apa.

3.8. Pentru ansamblurile de cladiri de locuit cu prepararea centrala a apei calde, instalatiile de preparare a apei calde din centralele termice sau punctele temice vor trebui sa aiba posibilitatea opririi alimentarii cu apa calda de consum pe timpul incendiului.

3.9. Retelele exterioare de distributie a apei reci din ansamblurile de cladiri sau incinte industriale cu o singura zona de presiune se pot racorda:

- direct la conductele de serviciu ale retelei de alimentare cu apa a localitatii;

- indirect la conductele de serviciu, prin intermediul statiilor de pompare.

3.10. Functie de presiunea disponibila in reteaua de alimentare cu apa si presiunea necesara la punctele de consum, se vor prevedea regulatoare de presiune, fie pe racordurile la cladiri, fie pe fiecare nivel al cladirii, dupa caz. In lipsa unor armaturi speciale, se pot utiliza diafragme sau armaturi de inchidere obisnuite, fara roata de manevra.

3.11. Zonarea presiunii pe verticala se va face in functie de inaltimea cladirilor, respectand conditia presiunii maxime de 6 bari pentru fiecare zona de presiune.

3.12. In cazul a doua zone de presiune, prima zona, cu presiune mai mica, se va alimenta pana la limita presiunii disponibile a retelei din care se alimenteaza, iar a doua zona, cu presiune mai mare, va asigura alimentarea cu apa a celorlalte niveluri superioare, pana la limita celor 6 bari.

Alimentarea cu apa a hidrantilor interiori se va face in functie de presiunea necesara, prin una din cele doua zone de presiune, fara a depasi la capetele de debitare (ajutaj - teava de refulare) presiunea de 4 bari.

3.13. In cazurile in care presiunea necesara pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bari, se prevad retele separate (atat exterioare, cat si interioare).

Bransamente

3.14. Fiecare cladire sau grup de cladiri dintr-o incinta va fi alimentata, de regula, printr-un singur bransament.

3.15. Se vor prevedea doua sau mai multe bransamente pentru retelele de consum menajer sau pentru cele comune (menajer + incendiu) in urmatoarele situatii:

- cand nu se poate realiza debitul necesar printr-un singur bransament;

- cand lipsa de apa poate produce prejudicii grave consumatorului;

- in cazul retelelor cu mai mult de 8 hidranti de incendiu interiori pe nivel;

- in cazul cladirilor inalte si foarte inalte;

- la cladiri importante si vulnerabile la incendiu, stabilite de investitori;

- la urmatoarele cladiri:

• cu volumul mai mare de 5000 m³, destinate copiilor de varsta prescolara, institutii medicale, aziluri pentru batrani sau infirmi, muzee, expozitii, biblioteci sau arhive, magazine si depozite anexe;
• cinematografe, cluburi si case de cultura (fara scena amenajata), sali de concerte si sali de intruniri, de gimnastica si sport, cu capacitate de 600 locuri sau mai multe;
• teatre dramatice sau muzicale, cluburi si case de cultura cu scena amenajata.

3.16. In cazul prevederii mai multor bransamente, pe fiecare din ele se vor monta armaturi de inchidere, precum si ventile de retinere, astfel incat sa poata fi scoase separat din functiune in caz de avarii si sa impiedice circulatia apei in sens invers, prin contorul de apa.

3.17. Alimentarea printr-un bransament de la reteaua exterioara si altul de la o sursa proprie se admite in cazul in care reteaua exterioara nu prezinta continuitate in asigurarea debitului si presiunii sau cand investitorul doreste o mai mare siguranta in exploatare. In acest caz se vor monta ventile de retinere pe legatura retelei exterioare la sursa proprie.

Pentru folosirea sursei proprii trebuie sa se obtina avizul din partea organelor de drept.

3.18. Se recomanda ca bransamentul sa fie perpendicular pe conducta de la care se alimenteaza.

3.19. Caminele de bransament se amplaseaza, de regula, in incinta, la limita ei. In cazuri exceptionale se admite amplasarea caminului in trotuar, tinand seama de existenta altor instalatii subterane.

3.20. Pe bransamentele cu lungimi mai mari de 15 m, care sunt amplasate sub zone carosabile, precum si in cazul montarii contoarelor in camine de bransament din incinta sau din interiorul cladirilor se va prevedea un robinet de inchidere in imediata apropiere a punctului de racord la reteaua exterioara.

Contorizarea consumului de apa

3.21. Intreaga cantitate de apa preluata din reteaua exterioara va fi contorizata in vederea stabilirii cantitatii de apa consumata.

Se vor folosi numai echipamente de contorizare omologate de catre Biroul de Metrologie Legala (B.R.M.L.). Montarea contoarelor se va face conform indicatiilor din documentatia tehnica a contorului.

3.22. Contorizarea consumului de apa rece se va face astfel:

a. la cladiri individuale, printr-un contor;

b. la cladiri cu mai multi beneficiari, contorizarea se va face cu un contor general pe cladire sau scara si cu contoare pentru fiecare beneficiar, cand este posibil;

c. la cladiri racordate la o statie comuna de ridicare a presiunii (S.P.) si la o centrala termica (C.T.), respectiv la un punct termic (P.T.) comun, contorizarea consumului de apa se va face printr-un contor general la intrarea in S.P., C.T., P.T., cu contor pentru fiecare din ramurile de plecare din acestea, cu contor pentru fiecare cladire, scara si, respectiv, cu contor pentru fiecare consumator, cand este posibil.

3.23. Contorizarea consumului de apa calda se va face astfel:

a. la cladiri individuale, prin contorul de apa rece;

b. la cladiri cu mai multi beneficiari, in cazul prepararii centralizate a apei calde, contorizarea se va face cu un contor general de apa calda pe cladire sau scara si cu contoare de apa calda pentru fiecare beneficiar, cand este posibil;

c. la cladiri racordate la o centrala termica, respectiv la un punct termic comun, cu preparare centrala a apei calde, contorizarea consumului de apa calda se va face cu un contor general pe racordul de apa rece al instalatiei de preparare apa calda, cu un contor de caldura pe racordul de intrare in distribuitorul de apa calda, contoare de apa calda pe fiecare ramura la iesirea din distribuitor, cu contor de apa calda pe fiecare cladire sau scara si contoare pentru fiecare beneficiar, cand este posibil.

3.24. Contoarele de apa se pot amplasa:

- in caminul de bransament;

- in incaperea statiei de pompare (vezi art. 3.22. si 3.23);

- in centrale sau puncte termice (vezi art. 3.22. si 3.23);

- in subsolul constructiilor, cu conditia asigurarii unui acces permanent si usor pentru exploatare;

- in cadrul fiecarui apartament, respectiv in cadrul proprietatii fiecarui beneficiar.

Rezervoare de acumulare

Prevederi generale

3.25. Rezervoarele de acumulare pot fi numai pentru consum menajer sau pot fi comune pentru consum menajer, incendiu, eventual si pentru consum industrial.

3.26. Stabilirea volumului rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum menajer sau pentru consum menajer plus incendiu, eventual si pentru consum industrial, se va face in conformitate cu prevederile STAS 1478 si a indicatiilor din prezentul normativ.

Se recomanda ca rezervoarele cu capacitatea mai mare de 50 m³ sa fie cu doua compartimente.

3.27. In cazul rezervoarelor de acumulare a apei pentru consum menajer si pentru incendiu sau pentru consum menajer, industrial si pentru incendiu, se vor prevedea masuri pentru asigurarea rezervei intangibile pentru incendiu.

3.28. La statiile de pompare pentru doua zone de presiune se poate folosi un rezervor comun pentru ambele zone.

3.29. Pentru spitale, sanatorii si maternitati, rezerva de apa de consum se va asigura prin insumarea necesarului:

- pentru un interval de 2-5 ore pentru intreg consumul, tinand seama de specificul functionalitatii, precum si de conditiile impuse prin avizul regiei de distributie a apei;

- pentru un interval de 24 ore pentru salile de operatii, sterilizare, pansamente, cabinete de tratament, reanimare, pregatire bolnavi, pregatire medici, camera de garda, saloanele pentru bolnavi ce pot folosi grupul operator si cabinetele de tratamente chirurgicale.

In acest scop se va urmari alimentarea prin retele separate a acestor puncte de consum sau prin scoaterea din functiune a celorlalti consumatori in caz de necesitate, prin manevrarea a maximum trei armaturi de inchidere pentru fiecare grup operator.

3.30. Pentru unitatile spitalicesti cu 400 paturi si mai mult se recomanda sa se prevada pe langa gospodaria proprie de apa, o sursa proprie de apa.

3.31. In scopul supravegherii permanente a alimentarii normale cu apa a rezervoarelor, se vor prevedea instalatii automate pentru semnalizare optica si acustica a nivelelor din rezervor pentru ca, la scaderea nivelelor semnalizate, sa fie aplicate masurile de exploatare in regim de avarii, stabilite prin instructiunile de exploatare (inlaturarea avariilor in timp util, restrangerea sau suprimarea unor consumuri, intarirea regimului de supraveghere etc.).

Semnalizarea se va face acolo unde exista personal permanent de supraveghere.

In cazul rezervoarelor de acumulare comune - menajer plus incendiu - se vor avea in vedere si prevederile din cap. 14.

Amplasarea rezervoarelor

3.32. Amplasarea rezervoarelor se va face tinand seama de inscrierea corespunzatoare a acestora in schema tehnologica de alimentare cu apa, precum si de conditiile de fundare si de stabilitate generala si locala a terenului. La alegerea amplasamentului se vor evita, pe cat posibil, terenurile cu apa freatica, terenurile sensibile la umezire, tasabile sau cu capacitate portanta redusa si versantii cu pante abrupte. Se va evita amplasarea rezervoarelor pe versanti nestabili sau care isi pot pierde stabilitatea datorita lucrarilor de executare a rezervoarelor.

3.33. Amplasarea rezervoarelor de apa se poate face in interiorul sau exteriorul cladirilor, si anume:

- in exteriorul cladirilor; caz in care se pot prevedea rezervoare ingropate, semiingropate sau supraterane.

In cazul rezervoarelor exterioare de apa potabila se va asigura in jurul lor o zona de protectie sanitara cu regim sever, ale carei limite se vor stabili in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind protectia sanitara a surselor, constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa.

- in interiorul cladirii, intr-o incapere adecvata, destinata echipamentului de inmagazionare si pompare a apei.

3.34. Se recomanda ca rezervorul de apa sa se amplaseze astfel incat nivelul partii superioare a preaplinului sa fie deasupra nivelului terenului pentru a se evita posibilitatea refularii din canalizarea exterioara.

Instalatii de ridicare a presiunii apei reci

Prevederi generale

3.35. Instalatiile de ridicare a presiunii apei reci se prevad atunci cand presiunea disponibila a apei din conducta publica, in punctul de racord al instalatiei interioare, este temporar sau permanent insuficienta pentru functionarea normala a tuturor punctelor de consum.

3.36. In componenta statiilor de pompare a apei pot intra: pompele, recipientele de hidrofor, rezervoarele de acumulare sau rezervoarele de inaltime sub forma de elemente independente sau de agregate monobloc.

Alegerea solutiei de statie de pompare depinde de natura, marimea si variatia consumului de apa din instalatiile interioare, precum si de marimea inaltimii necesare de pompare etc.

3.37. Statiile de pompare pot sevi unul sau mai multi consumatori.

La proiectarea statiilor de pompare a apei, alegerea solutiilor se va face in functie de regimul maxim admis de presiune, in functie de felul si numarul consumatorilor, regimul de inaltime a cladirilor etc.

3.38. Se va evita prevederea unei singure statii de ridicare a presiunii pentru cladiri cu presiuni necesare diferite.

In cazul in care acest lucru nu este posibil, se vor prevedea dispozitive de reducere a presiunii (diafragme, regulatoare de presiune) la cladirile cu presiune disponibila mai mare.

3.39. Se recomanda amplasarea statiei de ridicare a presiunii in centrul de greutate al consumatorilor si, cand este posibil, comasarea cu alte cladiri ca: puncte termice, centrale termice, posturi de tranformare, centrale de aer comprimat etc.

3.40. Alegerea pompelor, a volumului recipientilor de hidrofor si a schemei de automatizare se face pe baza unei analize tehnico-economice, urmarindu-se realizarea unor consumuri minime de energie la livrarea apei, in conditiile unor costuri cat mai reduse ale investitiei si unui minim de personal de exploatare.

3.41. In scopul asigurarii alimentarii nivelelor inferioare ale constructiilor direct din retea, pe durata scoaterii din functiune a statiei, se va prevedea o conducta de ocolire a rezervorului si a pompelor.

Rezervoare tampon

3.42. Pompele vor aspira apa dintr-un rezervor tampon deschis (cu nivel liber al apei), tampon inchis sau dintr-un rezervor de acumulare.

3.43. Prevederea rezervoarelor tampon inchise (sub presiune - cu perna de aer) se admite numai pentru consumuri menajere si cu respectarea urmatoarelor conditii:

a. - perna de aer sa fie asigurata in permanenta, fie prin supravegherea continua, fie prin completarea automata, fie prin folosirea recipientilor cu membrana;

b. - presiunea din conducta de aspiratie sa nu scada sub 1 bar.

La scaderea presiunii sub 1 bar, se vor scoate automat din functiune pompele, cu avertizare optica si acustica.

Se recomanda, ca ori de cate ori este posibil, sa se adopte solutia cu rezervor tampon inchis.

3.44. Pompele instalate in statiile de ridicare a presiunii care aspira dintr-un rezervor cu doua compartimente vor avea posibilitatea de aspiratie din fiecare compartiment.

3.45. In cazul in care din rezervorul tampon se alimenteaza si hidranti interiori pentru stins incendiu, capacitatea rezervorului tampon se va calcula pentru a se asigura si rezerva intangibila de apa necesara hidrantilor interiori.

3.46. In cazul instalatiilor de distributie comune pentru consum menajer si pentru hidrantii de incendiu interiori, la stabilirea volumului rezervorului tampon, la rezerva intangibila de incendiu se va include si cantitatea de apa ce s-ar putea consuma in cladire in timpul incendiului.

3.47. Se recomanda montarea a cel putin trei robinete cu plutitor pentru siguranta in functionare a rezervorului tampon deschis. Spatiul de montaj al robinetelor cu plutitor nu trebuie sa afecteze volumul util al rezervorului tampon deschis.

3.48. La amplasarea rezervorului tampon deschis se vor lua masuri de respectare a conditiilor igienico-sanitare pentru evitarea contaminarii apei potabile (rezervorul va fi prevazut cu capac, nu se va amplasa sub retele care transporta apa nepotabila, montate la plafonul incaperii etc.).

Recipiente de hidrofor

3.49. Dimensionarea instalatiilor de pompare cuplate cu recipiente de hidrofor se va face in conformitate cu prevederile STAS 1478.

3.50. Pentru statiile de hidrofor aferente ansamblurilor de cladiri si a unor cladiri de importanta deosebita (spitale, hoteluri etc.) se recomanda alegerea a cel putin doua recipiente de hidrofor de capacitati egale, avand volumul total util cel putin egal cu volumul util rezultat din calcul (conform prevederilor STAS 1478).

La instalatiile mici se recomanda prevederea recipientelor de hidrofor cu membrana.

Pompe

3.51. Pentru alimentarea cu apa a cladirilor se recomanda folosirea electropompelor cu ax orizontal sau vertical, cu turatie variabila.

3.52. In instalatiile de pompare se va prevedea, de regula, pentru fiecare grup de pompe, cate un agregat, de rezerva.

3.53. Pentru consumatorii vitali, la care intreruperea alimentarii cu apa poate duce la explozii, distrugeri si avarii grave sau pierderi de vieti omenesti, numarul pompelor de rezerva se va stabili pe baza unei analize tehnico-economice.

3.54. Pentru consumatorii individuali, cu consum mic, se poate folosi o singura pompa, in cadrul unui agregat de pompare format din electropompa, recipient de hidrofor si instalatie de automatizare.

Pentru consumatorii mari se pot monta mai multe pompe cu pornire automata in functie de presiune si/sau debit.

3.55. In cazul instalatiilor comune, pentru consum menajer si hidranti interiori de incendiu, se vor prevedea pompe independente pentru incendiu si pentru consum menajer, cu sorburi de aspiratie separate in vederea asigurarii rezervei intangibile de incendiu.

3.56. Pompele se vor monta, de regula, astfel incat nivelul mediu al apei din rezervor sa fie mai sus decat partea superioara a corpului pompei. Fac exceptie pompele prevazute cu sisteme de autoamorsare care se vor monta conform documentatiei tehnice a agregatelor.

3.57. Pornirea pompelor pentru consum menajer se va face automat, astfel:

- in cazul statiilor de hidrofor, automatizarea functionarii pompelor se va face functie de variatia presiunii din recipientii de hidrofor;

- in cazul rezervoarelor de inaltime, pornirea, respectiv oprirea pompelor de umplere, se va face in functie de nivelul apei din rezervor;

- in cazul statiilor de pompare fara recipiente de hidrofor si fara rezervoare de inaltime, la functionarea in paralel a pompelor, automatizarea se poate face in functie de debit si de presiune.

In toate cazurile se va asigura pornirea si oprirea manuala a pompelor.

La atingerea nivelului minim admis de aspiratie se va asigura oprirea automata a pompelor.

3.58. In cazul instalatiilor comune pentru consum menajer si hidranti interiori de incendiu, dotate cu recipiente de hidrofor, pornirea pompelor pentru consum menajer se va face in functie de variatia presiunii din recipientii de hidrofor, iar a pompelor de incendiu cu butoane amplasate, in sala pompelor si la hidrantii de incendiu si oprirea lor din statiile de pompare.

3.59. In cazul instalatiilor de distributie comune pentru consum menajer si hidranti deincendiu, pompele trebuie sa asigure urmatoarele debite:

- pompele pentru consum menajer vor asigura debitul pentru consum menajer;

- pompele pentru incendiu vor asigura debitul pentru consum menajer plus debitul pentru incendiu interior.

In ambele cazuri, presiunea in instalatie nu trebuie sa depaseasca 6 bari.

Compresoare

3.60. La instalatiile de hidrofor se admite sa se monteze un singur compresor alimentat de la o singura sursa de energie sau sa se foloseasca statia de compresoare centralizata, daca aceasta asigura o alimentare continua cu aer comprimat.

3.61. La instalatiile mici, cu recipienti de hidrofor mai mici de 500 litri, se admite folosirea ejectoarelor, in locul compresorului, daca statia de pompare se livreaza echipata cu toate componentele necesare aferente acestei solutii, inclusiv ejectorul.

Instalatii pentru prepararea apei calde de consum

Instalatii locale pentru prepararea apei calde de consum

3.62. Instalatiile locale pentru prepararea apei calde de consum se recomanda, de regula, la cladirile care nu dispun de instalatii proprii de incalzire centrala, cand nu sunt conditii de racordare la retelele exterioare de apa calda sau cand regimul de furnizare a apei calde nu satisface cerintele beneficiarilor (functionare intermitenta, temperatura insuficienta).

Se pot prevedea instalatii locale de preparare a apei calde si in cazul cand cladirea este prevazuta cu incalzire centrala, daca prepararea locala este mai economica si mai eficienta in special in perioada calda a anului (ex. folosirea in timpul verii a aparatelor pentru prepararea instantanee a apei calde in locul cazanelor de incalzire centrala).

3.63. Tipul de instalatie locala de preparare a apei calde ce poate fi adoptat depinde de sursa de energie disponibila (electrica, gaze combustibile, combustibili solizi, etc.).

Se recomanda folosirea aparatelor prevazute cu instalatie automata de ardere si cu termoregulator.

3.64. Aparatele de preparare locala a apei calde poate fi cu acumulare sau fara acumulare.

Folosirea aparatelor fara acumulare se recomanda in cazul in care este necesar sa se prepare instantaneu apa calda si totodata se dispune de energia electrica sau gazele combustibile necesare.

3.65. In cazul folosirii energiei electrice, se va da prioritate sistemelor cu acumulare, care sa poata utiliza energia electrica in perioadele de consum redus.

Instalatii centrale pentru prepararea apei calde de consum

3.66. La adoptarea sistemului de instalatie centrala pentru prepararea apei calde de consum se va tine seama de:

- necesarul specific de apa calda de consum, numarul de consumatori si durata efectiva a perioadei de consum;

- natura, regimul de furnizare si parametrii agentului termic primar;

- tipurile aparatelor folosite pentru prepararea apei calde de consum, care pot fi: cu acumulare (boilere orizontale sau verticale) sau fara acumulare (aparate in contracurent);

- prevederile specifice din Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire - I 13/1.

3.67. Prepararea apei calde de consum in centrale si puncte termice se va realiza cu boilere (solutie recomandata cand consumul maxim orar de apa calda este mai mic de 10 m³/h), cu aparate in contracurent sau cu aparate in contracurent si acumulatoare de apa calda.

3.68. La schema de preparare a apei calde cu boilere se va tine seama de urmatoarele:

- in cazul boilerelor orizontale, racordarea conductei la alimentarea cu apa rece se face la partea inferioara a boilerului, opusa iesirii agentului termic, iar cea a apei calde de consum la partea superioara a boilerului, langa intrarea agentului termic;

- ventilul de siguranta se poate monta pe boiler, la partea superioara, sau pe conducta de alimentare cu apa rece.

3.69. Prepararea apei calde de consum cu aparate in contracurent se recomanda:

- in cazul in care consumul de apa calda este mai mare de 10 m³/h;

- la schemele de racordare la termoficare.

3.70. Prepararea apei calde cu aparate in contracurent se poate realiza dupa diferite scheme de racordare in functie de marimea consumului, eficienta energetica, conditiile de confort etc.

Se recomanda ca, indiferent de schema de racordare, sa se prevada acumularea apei calde pentru satisfacerea consumului in perioadele cu consum maxim.

3.71. La prepararea apei calde de consum cu aparate in contracurent si rezervoare de acumulare (fara serpentina de incalzire) se recomanda luarea urmatoarelor masuri:

- legarea aparatului in contracurent cu rezervorul de acumulare se face numai in paralel, cu montarea unei pompe de circulatie intre acumulator si aparatul in contracurent (montata pe conducta cu temperatura apei mai mica);

- rezervorul de acumulare se monteaza numai in pozitie verticala, fiind prevazut cu vane pentru izolarea lui.

3.72. In cazul prepararii apei calde de consum cu aparate in contracurent (fara acumulator de apa calda), cand presiunea retelei de alimentare cu apa nu satisface presiunea necesara in instalatia de apa calda, se admite intercalarea pe circuitul apei calde a unei pompe de ridicare a presiunii (pentru acoperirea pierderilor de sarcina in aparatele in contracurent).

3.73. Racordarea conductei de circulatie la aparatele de preparare a apei calde se face pe legatura de apa rece, dupa ventilul de retinere.

Pe conducta de circulatie se va monta un ventil de retinere.

3.74. Dotarea cu obiecte sanitare a centralelor si punctelor termice se va face in conformitate cu “Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire' - I 13/1.

Retele exterioare pentru distributia si recircularea apei calde de consum

3.75. Retelele exterioare de distributie a apei calde de consum fac legatura intre instalatia de preparare a apei calde din punctele termice sau centralele termice si instalatiile interioare si se vor realiza, de regula, ramificat.

3.76. Conductele de recirculare a apei calde de consum se vor prevedea, de regula, la cladiri social-culturale cu specific deosebit, cum sunt: constructiile pentru sanatate (spitale, policlinici, sanatorii etc.), crese, gradinite, hoteluri etc., precum si la cladirile de locuit.

Conductele de recirculare a apei calde se vor prevedea, de regula, pana la baza coloanelor.

Reteaua de recirculatie se va realiza astfel incat racordarea sa se faca inaintea contorului montat la consumator.

3.77. In cazul cladirilor cu centrala termica proprie se recomanda sa se prevada conducte de recirculare atunci cand distanta dintre sursa de preparare a apei calde si baza coloanei celei mai indepartate depaseste 15 m.

3.78. In functie de zonele de presiune se vor prevedea conducte de recirculare distincte.

3.79. Recircularea apei in sistemul de conducte de apa calda de consum va fi activata prin pompe separate pentru fiecare zona de presiune in parte.

3.80. Se admite recircularea prin gravitatie in cazul cladirilor la care distanta intre sursa de preparare a apei calde si baza coloanei celei mai indepartate nu depaseste 25 m, iar inaltimea intre axul generatorului si punctul de racord al conductei de recirculare la coloana este mai mare de 5 m.

3.81. Pompele de ridicare a presiunii in reteaua de apa calda de consum, ca si pompele de recirculare, vor fi amplasate in spatiile de preparare a apei calde de consum.

3.82. Se poate renunta la conducta de recirculare in cazul in care conductele de distributie sunt preizolate si prevazute cu sistem electric de incalzire.

3.83. Se poate utiliza si sistemul de conducte de recirculare montate in interiorul conductelor de distributie.

Retele interioare de apa rece si apa calda de consum

3.84. Retelele de distributie interioare se pot realiza in sistem inelar, ramificat sau mixt. Alegerea sistemului se va face pe baza criteriilor economice si de functionabilitate.

3.85. Retelele inelare de conducte pentru consum menajer si incendiu se prevad cu robinete de trecere astfel incat, in caz de avarii, sa nu se intrerupa functionarea a mai mult de 5 hidranti pe un nivel al cladirii. Robinetele de pe retelele care alimenteaza hidrantii de incendiu vor fi sigilate in pozitie “normal deschisa', daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta.

3.86. Schema de distributie inferioara se va aplica pentru toate cladirile prevazute cu subsoluri sau la care se pot prevedea canale de circulatie ori vizitabile (cladiri industriale).

3.87. Schema de distributie superioara se va aplica, in general, in cazul cladirilor industriale, halelor de depozitare, centrelor comerciale si a altor cladiri la care schema de distributie inferioara nu este indicata tehnic sau economic.

3.88. Pentru cladirile cu doua zone de presiune, conductele de distributie se vor amplasa in subsol. Distributia superioara se admite numai in cazul in care conductele pot fi montate in spatii de circulatie sau incaperi de folosinta comuna (spalatorii, uscatorii, boxe etc.), cu asigurarea evacuarii apei provenite din eventualele defectiuni.

3.89. Pentru cladirile cu doua zone de presiune, se admite proiectarea unui nivel tehnic amplasat la ultimul nivel sau la un nivel intermediar, atunci cand solutia rezulta convenabila din punct de vedere functional, tehnic sau economic.

3.90. Se vor prevedea retele de distributie separate pentru consum menajer in urmatoarele situatii:

- alimentarea cu apa a cladirilor social-culturale din incinte industriale in cazul in care pentru procesele tehnologice din industria respectiva se foloseste apa nepotabila;

- la cladiri social-culturale si industriale la care se prevad instalatii interioare special de stingere cu apa a incendiilor (ex. sprinklere, drencere, apa pulverizata);

- in cazul utilizarii conductelor din mase plastice pentru apa potabila (industriala);

- la alimentarea consumatorilor mari (bucatarii mari, spalatorii mecanice), amplasate la nivelele inferioare, de la reteaua de presiune scazuta;

- la alimentarea cu apa a unor spatii cu destinatie speciala (sali de operatii, sterilizare, pansamente, cabinete de tratament, reanimare, pregatire bolnavi, pregatire medici, camere de garda, saloane pentru bolnavi ce pot folosi grupul operator si cabinetele de tratament chirurgical etc.).

3.91. Alimentarea cu apa a hidrantilor de incendiu interiori, din constructiile prevazute cu instalatii de apa potabila sau industriala, se recomanda sa se faca prin retele comune.

3.92. In cazul retelor comune se va asigura circulatia apei in coloanele hidrantilor prin legarea capetelor coloanelor la obiecte sanitare cu folosinta curenta (ex. pisoare, rezervoare de WC etc.).

3.93. In retelele instalatiilor interioare de apa comune pentru incendiu si consum menajer se vor folosi numai tevi din otel zincat.

In cazul in care se folosesc retele separate pentru incendiu fata de alte retele pentru care se utilizeaza materiale plastice, acestea se vor separa din exteriorul cladirilor.

In caminul de ramificatie, pe conducta din material plastic, se prevede organ de inchidere.

3.94. Retelele interioare de apa calda de consum si de recirculare se amplaseaza, de regula, pe trasee comune cu cele de apa rece si se pot executa din conducte din otel galvanizat sau din alte materiale omologate rezistente la temperatura de 60-65^oC.

3.95. Diferenta de presiune intre apa rece si calda, la nivelul aceluiasi obiect sanitar nu va fi mai mare de 0,3 bari.

Instalatii de alimentare cu apa pentru consum menajer la cladirile amplasate in zone fara retele hidroedilitare

3.96. In cazul in care nu exista retea publica de apa potabila alimentarea se va face de la o sursa proprie (care serveste una sau mai multe cladiri) la care apa indeplineste conditiile de potabilitate. Numarul de persoane servite de o astfel de sursa depinde de situatia locala (tipul sursei, caracteristicile acesteia etc.).

3.97. In lipsa retelei publice, se recomanda folosirea apei subterane si anume cea obtinuta prin:

- puturi sapate;

- puturi forate;

- captari de izvoare.

3.98. Inainte de executarea lucrarilor de captare se vor lua probe si se vor face analizele necesare de catre un laborator de specialitate.

In baza avizului favorabil se va proiecta si executa sursa de alimentare cu apa.

3.99. Cand apa este potabila si nu exista pericol de poluare a stratului freatic se recomanda folosirea cu precadere a surselor subterane de adancime medie (8 m pana la 20 m adancime).

3.100. Apele de izvoare vor fi alese numai daca se constata, in urma unor observatii mai indelungate, ca au debit suficient si isi pastreaza calitatile, mai ales dupa perioadele secetoase sau ploioase.

3.101. Stabilirea locului de executie a putului se va face avand in vedere urmatoarele conditii principale:

- sa fie cat mai aproape de consumatori;

- sa fie cat mai departat de locurile care ar putea infecta apa, atat prin infiltratii de suprafata, cat si prin circulatia apei subterane;

- sa fie un loc mai ridicat, evitandu-se cele joase in care se aduna apele de ploaie sau rezultate din topirea zapezii;

- sa fie un teren curat si sanatos; nu se va sapa (fora) niciodata putul pe un teren unde au fost mai inainte grajduri, haznale, depozite de gunoaie etc.

3.102. Distanta minima de la sursele de captare de apa subterana la sursa posibila de contaminare va fi:

- de la sursa de contaminare aflata in amonte pana la sursa de captare a apei - 50 m;

- de la sursa de captare pana la sursa de contaminare aflata in aval - 20 m.

3.103. Captarea prin puturi sapate se va folosi cand stratul de apa potabila se afla la adancimi relativ mici, dar nu mai mici de 5 m.

3.104. Pomparea apei din puturile sapate se va face cu ajutorul unei pompe centrifuge cu ax orizontal, in cazul in care este asigurata inaltimea minima de aspiratie.

In cazul folosirii unei pompe centrifuge, diametrul putului se va stabili astfel incat sa fie posibila montarea pompei.

Se recomanda folosirea pompelor submersibile.

3.105. Preluarea apei colectate din puturile forate se va face cu pompe submersibile.

3.106. Transportul apei de la izvoarele de coasta la consumator se va face:

- prin cadere libera, in cazul in care diferenta de nivel dintre izvor si consumator asigura presiunea necesara;

- prin pompare, cand diferenta de nivel este insuficienta.

3.107. Transportul apei de la izvoarele ascendente la consumator se va face in limita presiunii disponibile sau prin pompare.

Armaturi de inchidere, reglaj, siguranta, golire

3.108. In instalatiile interioare armaturile de inchidere vor fi prevazute:

- pe conductele de alimentare cu apa rece la intrarea in cladiri;

- la baza coloanelor, in apropierea conductelor de distributie a cladirii;

- pe derivatiile care alimenteaza unul sau mai multi consumatori in functie de specificul cladirii;

- la locuinte, hoteluri, etc. pentru fiecare baie, grup sanitar suplimentar si bucatarie;

- la punctele de legatura ale conductelor de circulatie cu conductele de alimentare cu apa calda de consum;

- la retelele inelare de conducte ce alimenteaza hidrantii interiori de incendiu, in conditiile pct. 3.85.

3.109. In centrale si puncte termice, armaturile de inchidere vor fi prevazute:

- pe conductele de alimentare cu apa rece, la intrarea in cladiri, intr-un camin exterior sau in cladire;

- pe racordurile schimbatoarelor de caldura, pe conductele de apa rece si calda de consum;

- intre schimbatoarele de calcura, pentru scoaterea din functiune a unuia dintre ele;

- pe conductele de plecare si sosire ale distribuitoarelor si colectoarelor;

- pe conductele de aspiratie si refulare a pompelor;

- pe conductele de ocolire;

- pe racordul de umplere a instalatiei de incalzire centrala.

3.110. In statii de ridicare a presiunii, armaturile de inchidere vor fi montate:

- pe conductele de alimentare cu apa rece, la intrarea in cladire;

- la alimentarea rezervoarelor tampon cu sau fara acumulare;

- pe conductele de aspiratie si refulare ale pompelor;

- pe racordurile recipientilor sub presiune (alimentarea cu apa si aer comprimat, golire);

- pe racordurile distribuitoarelor;

- pe conductele de ocolire;

3.111. Armaturile de retinere se vor prevedea in urmatoarele cazuri:

- pe conductele de alimentare cu apa rece a schimbatoarelor de caldura;

- fiecare bransament, dupa contorul general;

- pe conductele de ocolire (by-pass);

- pe conductele de alimentare cu aer comprimat a recipientilor de hidrofor;

- pe conductele de refulare ale pompelor, intre pompe si armatura de inchidere;

- pe conductele de umplere a instalatiilor de incalzire centrala.

3.112. Armaturile de siguranta se monteaza la recipientele sub presiune (recipiente de hidrofor, boilere, aparate de contracurent etc.), cu exceptia boilerelor si a aparatelor in contracurent care sunt alimentate cu agent termic cu temperatura sub 100^oC.

Intre dispozitivele de siguranta si recipientele protejate nu se vor prevedea organe de inchidere.

3.113. Armaturile de inchidere vor fi dublate cu armaturi pentru reglaj (diafragme sau regulatoare de presiune), pe racordurile de alimentare cu apa rece si calda care servesc obiecte ce necesita presiuni inferioare fata de cele disponibile.

3.114. Armaturile de inchidere ale instalatiilor interioare vor fi dublate de armaturi sau dispozitive de golire, ori de cate ori golirea ramurilor sectionate nu poate fi facuta prin armaturile de serviciu.

3.115. Pe retelele exterioare de apa rece, armaturile de inchidere vor fi prevazute:

- in caminele de racord prevazute cu contoare;

- pe ramificatiile retelelor exterioare, tinand seama de STAS 4163 si prevederile privind instalatiile de incendiu din prezentul normativ.

3.116. Pe retelele exterioare de apa rece si calda armaturile de inchidere vor fi prevazute pentru sectionarea retelelor si a derivatiilor.

La amplasarea lor se va tine seama de conditiile de alimentare in caz de avarii a consumatorilor ce nu admit intreruperi in alimentare.

Aparate de masura si control

3.117. Se vor prevedea termometre indicatoare:

- la fiecare aparat de preparare centrala a apei calde de consum;

- pe acumulatoarele de apa calda de consum;

- pe distribuitoarele de apa calda.

3.118. Pe racordurile de apa calda de la fiecare cladire sau scara, inaintea contoarelor, se va prevedea cate un racord pentru montarea unui termometru indicator, protejat cu o teaca metalica.

3.119. Indicatoarele de nivel cu tub de sticla se vor prevedea obligatoriu la recipientii de hidrofor, cu exceptia celor cu membrana.

3.120. Se vor prevedea manometre indicatoare:

- pe racordurile de refulare ale pompelor si compresoarelor;

- pe recipientele de hidrofor.

3.121. Se va prevedea cate un stut cu robinet si mufa pentru montari de manometre:

- pe distribuitoare;

- pe racordurile aparatelor de contracurent la conductele de apa rece si calda de consum.

Se va prevedea cate un stut cu robinet si mufa si in alte puncte ale instalatiei unde este necesara verificarea temporara a presiunii.

3.122. Statiile de ridicare a presiunii, precum si instalatiile de preparare a apei calde din centralele si punctele termice care alimenteaza cu apa cladiri sau ansambluri de cladiri vor fi prevazute cu instalatii de automatizare.

[top]

4. DISPOZITIVE PENTRU PRELUAREA DILATARILOR SI EFORTURILOR IN CONDUCTE

Conducte de otel

4.1. Dilatarile conductelor de apa calda de consum vor fi preluate pe cat posibil natural, prin schimbari de directie ale traseului, preferandu-se forma in L.

4.2. Pe trasee drepte de conducte vor fi prevazute compensatoare din tevi curbate in forma de U, compensatoare axiale sau lenticulare, in functie de caracteristicile geometrice ale retelei, parametrii de regim ai apei si de conditiile de amplasare ale conductelor in pamant sau in canale.

4.3. Calculul compensatoarelor de dilatare U si al conductelor cu autocompensare se va face dupa STAS 4377.

4.4. Pe coloanele verticale ale instalatiilor de apa vor fi prevazute compensatoare de tip U.

Inaltimea maxima a coloanelor verticale pe care nu este necesar a se monta compensatoarele de dilatare va fi conform tabelului 1:

Tabelul 1

4.5. Pentru conductele de otel ingropate in pamant si pentru variatii de temperatura ale apei transportate pana la 25^oC nu sunt necesare compensatoare.

4.6. Ccompensatoarele de tip U se vor amplasa in axul campului (tronsonului de retea) compensat. Cand nu este posibil, se admite amplasarea dezaxata, insa numai in treimea mijlocie a campului.

Compensatoarele axiale se vor amplasa in vecinatatea suporturilor fixe, de preferinta de o parte si de alta a acestora.

Indiferent de tipul folosit, compensatoarele vor fi amplasate astfel incat sa permita vizitarea lor.

4.7. Compensatoarele in forma de U, pozate in plan vertical, vor fi prevazute cu dispozitive de evacuare a aerului pe portiunea de conducta orizontala, daca aceasta se gaseste deasupra conductei de distributie, respectiv cu robinet de golire, daca aceasta se gaseste dedesubtul conductei de distributie.

4.8. Preluarea eforturilor transmise de conductele de apa calda se va face prin suporti ficsi, rigidizati de elemente de constructii adiacente.

4.9. In cazul montarii conductelor de apa calda impreuna cu conductele instalatiei de incalzire, se va utiliza acelasi tip de suporti.

4.10. Amplasarea suportilor ficsi se va face tinand seama de tabelul 2 si cu recomandarea ca acestia sa fie plasati langa ramificatii si in vecinatatea armaturilor de separare sau inchidere.

Tabelul 2

4.11. Pentru sustinerea conductelor se vor prevedea suporti mobili glisanti, rulanti sau suspendati, conformati antiseismic, dupa cataloagele de detalii tip.

Distantele de montaj sunt indicate in tabelul 3.

Tabelul 3

DISTANTELE RECOMANDATE INTRE SUPORTURILE MOBILE ALE CONDUCTELOR DE APA

Conducte din P.V.C.

4.12. Pentru conductele din P.V.C. prevederea, modul de amplasare si de dimensionare a compensatoarelor si suportilor se va face conform “Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor tehnico-sanitare si tehnologice cu tevi din P.V.C. neplastifiate' I 1.

Conducte din fonta de presiune si azbociment

4.13. Pentru preluarea impingerilor din retelele exterioare, executate cu tuburi din fonta de presiune sau din azbociment, se vor prevedea, la schimbarile de directie, masive de ancoraj din beton.

[top]

5. INSTALATII DE CANALIZARE

Prevederi generale

5.1. Apele evacuate la canalizare vor respecta prevederile “Normativul pentru conditiile de descarcare a apelor uzate in retelele de canalizare a centrelor populate' C 90.

5.2. In interiorul cladirilor, instalatia de canalizare se va proiecta cu retele separate, in functie de natura apelor colectate si anume:

- ape uzate;

- ape meteorice;

- ape ce contin substante agresive (acizi, baze) etc.;

- ape uzate provenite de la bucatariile unitatilor de alimentatie, garaje etc.;

- ape contaminate provenite de la spitale de boli contagioase, laboratoare de analize medicale, laboratoare cu substante radioactive;

- ape ce contin substante combustibile.

Colectarea la retelele exterioare a apelor de canalizare din interiorul cladirilor se va face numai dupa tratarea lor, cand este cazul, prin neutralizare, dezinfectie, separarea grasimilor sau a nisipului etc.

5.3. Apele uzate provenite de la unitatile medicale precum si de la alte institutii, care prin specificul lor contamineaza apele uzate cu agenti patogeni, vor fi evacuate la canalizarea exterioara cu luarea masurilor de dezinfectie impuse prin avizul organelor sanitare.

5.4. In cazurile in care canalizarea exterioara intra sub presiune in timpul ploilor mari, legarea la canal a obiectelor sanitare, precum si a altor puncte de consum situate sub nivelul strazii, se va face printr-o retea separata, luandu-se pentru aceasta retea, masuri de inlaturare a pericolului de refulare si anume:

- racordarea indirecta, prin intermediul unei statii de pompare pentru ape uzate;

- prevederea de armaturi contra refularii de tip cu inchidere etansa;

- folosirea de sisteme de drenare in sol a apelor meteorice (cazul curtilor de lumina cu suprafata pana la 8 m²).

Armaturile contra refularii se vor prevedea numai in cazul cladirilor cu personal de exploatare permanent.

5.5. Instalatia iterioara de canalizare se va lega, de regula, la reteaua exterioara, prin intermediul unui camin de vizitare.

In terenurile normale, caminele de vizitare se vor amplasa, fata de cladire, la distanta minima de 2 m si la distanta maxima de 10 m.

5.6. In terenuri sensibile la umezire, caminele de vizitare se amplaseaza tinand seama de prevederile “Normativului pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire', ind. P 7.

5.7. Sistemul de canalizare exterioara, din cadrul ansamblurilor de cladiri, se va stabili, de regula, corespunzator sistemului de canalizare publica.

5.8. In ansamblurile de locuinte si in incinte industriale, traseele colectoarelor se vor coordona cu restul conductelor, amplasandu-se la distantele cerute de normele in vigoare (STAS 8591).

5.9. Caminele de vizitare, pe reteaua exterioara de canalizare, se vor prevedea conform indicatiilor din STAS 3051.

5.10. Legarea conductelor de canalizare in caminele adanci, in care se realizeaza o diferenta de nivel mai mare de 50 cm intre cota de intrare a conductelor si radierul caminului, se va face astfel incat sa fie evitata degradarea radierului si, in acelasi timp, sa nu fie stanjenit accesul personalului de exploatare in camin.

Racord de canalizare

5.11. Legarea instalatiei de canalizare dintr-o incinta la reteaua publica de canalizare se recomanda sa se faca printr-un singur racord.

5.12. Caminul de racord se va prevedea la limita incintei.

In cazuri exceptionale se admite amplasarea caminului de racord pe trotuar, tinand seama de existenta altor instalatii subterane.

Statii de pompare pentru ape uzate menajere

5.13. Pentru evacuarea apelor uzate prin pompare se vor folosi statii de pompare cu functionare automata si cu comanda manuala.

5.14. Statiile de pompare pot servi un singur obiect sanitar sau pot servi mai multe obiecte sanitare.

5.15. Statiile de pompare servind un numar redus de obiecte sanitare pot fi de tip monobloc, folosite cu precadere in cazul modificarii unor cladiri existente.

Pentru un numar mai mare de obiecte sanitare se recomanda statiile executate si echipate pe santier.

5.16. Statiile de pompare se pot amplasa in cadrul cladirii sau in exteriorul acesteia.

Statiile monobloc se pot amplasa langa obiectele sanitare servite sau sub pardoseala.

In cazul statiilor executate pe santier, amplasate in cladire, acestea trebuie separate de celelalte incaperi pentru a evita patrunderea mirosului si a gazelor in incaperile alaturate.

5.17. Statiile de pompare a apelor uzate vor fi prevazute cu tuburi de ventilare, atat pentru incapere cat si pentru rezervorul de acumulare. Ventilatiile se vor duce pana deasupra cladirii.

5.18. Rezervorul de acumulare se poate executa din tabla, din beton sau din zidarie de caramida. In toate cazurile, rezervorul se va izola hidrofug si se va proteja anticoroziv.

5.19. Evacuarea apei din rezervorul de acumulare se va face cu pompe centrifuge pentru ape murdare, cu ax orizontal sau vertical. Pompele cu ax orizontal se vor monta in afara rezervorului, sub nivelul minim al apei (inecat). Pompele cu ax vertical se vor monta inecat in interiorul rezervorului.

5.20. Statiile de pompare a apelor uzate pentru un numar redus de obiecte sanitare vor fi echipate, de regula, cu o singura pompa. In cazul statiilor pentru un numar mai mare de obiecte sanitare, precum si in cazul cand instalatiile servite nu pot fi scoase temporar din functiune, se va prevedea o pompa de rezerva montata.

Statiile de pompare pentru evacuarea apei colectate ocazional, care este relativ curata (fara fecale) pot fi echipate si cu pompe de mana, ca pompa de rezerva.

5.21. Pomparea apei uzate se va face direct in reteaua exterioara, prin intermediul unui camin de vizitare. Nu se recomanda refularea in colectoarele interioare.

5.22. Conducta de refulare se recomanda sa se execute in interiorul statiei cu o bucla, care va depasi suprafata terenului cu circa 0,5 m, pentru a impiedica patrunderea apei din reteaua exterioara de canalizare in reteaua interioara, in cazul intrarii sub presiune a acesteia.

5.23. Se recomanda sa se monteze o clapeta de retinere pe conducta de refulare, cat mai aproape de pompa.

Instalatii de canalizare la cladiri amplasate in zone fara retele publice de canalizare

5.24. In cazul cladirilor amplasate in zone fara retele exterioare de canalizare, evacuarea apelor uzate provenite de la instalatiile sanitare se va face la o instalatie exterioara, special proiectata pentru tratarea si evacuarea apelor uzate menajere.

5.25. La proiectarea instalatiei exterioare pentru evacuarea si tratarea apelor uzate se va tine seama de situatia locala (relief, existenta culturilor agricole, numarul de persoane servite etc.), de considerente economice (utilizarea apei uzate, transportul depunerilor etc.), de posibilitatile de exploatare, de avizele legale acordate de organele in drept, de distantele minime obligatorii fata de sursele de alimentare cu apa etc.

5.26. Pentru cladirile sau grupurile de cladiri cu un numar pana la 50 de persoane se recomanda urmatoarele scheme pentru evacuarea apelor uzate menajere:

- evacuarea apelor uzate intr-un rezervor vidanjabil cu goliri periodice;

- evacuarea printr-o fosa septica, camin de distributie, drenuri (de suprafata sau de adancime);

- evacuarea printr-o fosa septica si put absorbant;

- evacuarea printr-o fosa septica, camin de distributie, drenuri de suprafata sau de adancime si put absorbant;

- evacuarea printr-o fosa septica, biofiltru, emisar (apa curgatoare, rapa, depresiune etc.).

5.27. In cazul localitatilor care nu au retele publice de canalizare, evacuarea apelor meteorice se va face, de regula, la teren, luandu-se masurile necesare pentru evitarea degradarii constructiei.

Cladirile pot fi prevazute cu instalatii de canalizare a apelor meteorice daca exista posibilitatea evacuarii acesatora intr-un emisar, depresiune, etc. si daca, pentru aceasta, s-au obtinut aprobarile legale.

5.28. Instalatia interioara de evacuare a apelor meteorice va fi complet separata de cea menajera.

Se admite evacuarea printr-o retea exterioara de canalizare comuna a apelor menajere si meteorice in cazul unor sisteme locale de tratare si evacuare a apelor uzate si anume, in cazul evacuarii apei uzate menajere intr-un emisar, depresiune etc. In acest caz, racordarea retelei de canalizare a apelor meteorice la reteaua de canalizare menajera se va face numai dupa instalatiile de tratare a apelor uzate (biofiltru).

5.29. Instalatiile interioare de canalizare se vor proiecta si executa avand in vedere si urmatoarele recomandari:

- sa se evite amplasarea obiectelor sanitare la subsol (inclusiv sifoane de pardoseala);

- iesirea colectorului din cladire sa fie cat mai sus posibil, respectandu-se adancimea minima de inghet;

- in cazul cladirilor avand instalatiile de canalizare cu o singura coloana de ventilare, se recomanda ca dimensiunea acesteia sa fie de minimum 100 mm;

- in cazul alimentarii cu apa a cladirii dintr-o retea publica, debitul de calcul pentru dimensionarea instalatiei interioare de canalizare se va determina avand in vedere regimul de furnizare a apei;

- in cazul alimentarii cu apa din sursa proprie, debitul de calcul pentru canalizare se va determina pentru un regim de functionare de 24 ore/zi.

[top]

6. CONDITII DE AMPLASARE SI MONTARE A INSTALATIILOR

Retele de distributie a apei si de canalizare in ansambluri de cladiri si incinte industriale

Conditii de amplasare

Prevederi generale

6.1. Amplasarea retelelor exterioare de apa si canalizare se va face, in limita posibilitatilor, in afara zonei carosabile, de preferinta in spatiile verzi, pentru a fi supuse cat mai putin sarcinilor provenite din circulatia vehiculelor si pentru a facilita accesul pentru interventii.

6.2. Pozarea conductelor in galerii subterane se va face pe baza unor justificari tehnico-economice si in cazul unor situatii dificile (subtraversari de drumuri, cai ferate, ape subterane etc.).

6.3. Se vor monta, acolo unde este posibil, conductele de apa calda si circulatie in canale comune cu cele de incalzire centrala, iar conductele de apa rece, in exteriorul canalelor, alaturi de acestea, direct in pamant.

6.4. Se recomanda montarea conductelor preizolate de apa calda direct in pamant. In acest caz este indicat ca reteaua de apa calda sa fie dotata si cu un sistem de sesizare a eventualelor defectiuni.

6.5. La inlocuirea conductelor de apa calda montate in canale de protectie se pot utiliza conducte preizolate.

Configuratia si traseele retelelor

6.6. Traseele retelelor vor fi astfel alese incat sa respecte, cat mai mult posibil, urmatoarele conditii:

- sa treaca cat mai aproape de consumatori, pe partea cu cele mai multe puncte de consum;

- sa rezulte un numar cat mai redus de intersectii cu drumuri, cai ferate, canale etc.

6.7. La stabilirea traseelor retelelor se va tine seama de retelele existente si de cele prevazute a se realiza in perspectiva.

6.8. Intersectiile retelelor cu artera de circulatie, cai ferate, canale etc. vor fi, de regula, perpendiculare.

Solutiile tehnice privind intersectiile de cai ferate cu retele se vor stabili tinand seama de STAS 9312, precum si de reglementarile specifice cailor ferate cu privire la subtraversari de cai ferate si drumuri, cu conducte.

6.9. Pe portiunile paralele cu caile ferate, retelele se vor prevedea in afara zonei de protectie a acestora.

6.10. La stabilirea traseelor retelelor de apa potabila se vor lua masuri de evitare a contaminarii apei de catre orice sursa de poluare.

Lucrare: Invertor comandat pentru reglarea vitezei unui motor asincron trifazat cu rotorul in scurt circuit Document online: Efectele campului electric asupra organismului - actioneaza asupra celulelor si organelor si organismului

Distante, adancimi si inaltimi de montare

6.11. La amplasarea in plan si pe verticala a conductelor exterioare de apa si canalizare se vor respecta distantele prescrise fata de alte conducte subterane sau cabluri electrice si telefonice, conform STAS 8591.

Montarea conductelor in pamant

6.12. In toate terenurile, cu exceptia celor stancoase, sensibile la umezire sau de umplutura, conductele montate direct in pamant vor fi pozate direct pe fundul nivelat si compactat al transeii, fara fundatie artificiala. In terenurile stancoase conductele se vor monta in transee pe un pat de nisip.

6.13. Pentru retelele de conducte care se amplaseaza in terenuri sensibile la umezire se vor lua masurile prevazute in Normativul P 7.

6.14. In cazul amplasarii in terenuri instabile sau agresive se vor lua masuri speciale de protectie (izolatii, consolidari etc.).

6.15. Montarea conductelor de apa direct in pamant se face sub limita de inghet (conform STAS 6054) masurata de la generatoarea superioara a conductei pana la suprafata terenului amenajat. Daca pozarea in aceste conditii nu este posibila, se vor lua masuri speciale contra inghetului.

Montarea conductelor in canale subterane

6.16. Pentru montarea conductelor de apa si canalizare in canale de protectie se vor folosi, de regula, canale de tip vizitabil, prevazute cu camine de control cu base pentru colectarea apei provenite de la conducte defecte sau prin infiltratii sau neetanseitati.

Caminele vor fi amplasate la 50 m distanta intre ele, la schimbari de directie si in punctele cu ramificatii.

Este admisa prevederea de canale circulabile sau semicirculabile, in care se includ alte retele, cand acestea se impune ca urmare a lipsei de spatiu sau cand montarea in canal comun a mai multor retele este mai avantajoasa din punct de vedere economic, decat montarea separata, cu conditia respectarii prevederilor din normativele de specialitate, specifice retelelor montate in canal comun.

In general se va evita montarea conductelor de alimentare cu apa rece in canale in care se monteaza si conducte de apa calda. Cand traseele conductelor de apa rece si calda sunt comune si se impune montarea conductelor de apa rece in canale se va adopta fie solutia de separare a canalului termic in doua compartimente, fie prevederea termoizolarii, atat la conductele de apa calda, cat si la cea de apa rece.

6.17. In canalele necirculabile ale retelelor de apa si canalizare este permis a se poza conducte ce transporta fluide neutre si necombustibile (de exemplu: retele termice etc.).

6.18. Se va evita traversarea canalelor cu conducte de gaze naturale, combustibili lichizi, canalizare sau cabluri electrice. In cazuri obligate, se vor lua masuri de protectie corespunzatoare (tuburi de protectie, izolari etc.), in conditiile prescrise in normativele de specialitate in vigoare.

6.19. La stabilirea dimensiunilor canalelor necirculabile se vor respecta distantele minime indicate mai jos:

- intre suprafata interioara a peretelui canalului si generatoarea laterala a termoizolatiei finite a conductei celei mai apropiate 80 mm

- intre termoizolatiile finite a doua conducte apropiate 100 mm

- intre fata inferioara a planseului (placi de acoperire) si generatoarea superioara a termoizolatiei finite a conductei, in punctul cel mai de sus al acesteia 50 mm

- intre radierul canalului si generatoarea inferioara a termoizolatiei finite a conductei, in punctul cel mai de jos al acesteia 100 mm

6.20. Spatiile de circulatie din canalele circulabile si semicirculabile vor avea dimensiunile minime conform cu indicatiile din tabelul 4.

Tabelul 4

DIMENSIUNI MINIME ALE SPATIULUI DE CIRCULATIE IN CANALE

6.21. Stabilirea dimensiunilor transversale ale canalelor circulabile sau semicirculabile se va face in conformitate cu prevederile catalogului de detalii tip.

6.22. Adancimea minima de la suprafata solului sau a suprastructurii drumului pana la partea superioara a elementelor de acoperire a canalelor pentru pozarea conductelor va fi:

- 80 cm in zona carosabila;

- 20 cm in alei pietonale cu conditia luarii masurilor pentru evitarea inghetului.

Pentru spatiile verzi adancimea se va stabili in functie de modul de amenajare, intretinere si eventual circulatia unor utilaje si de evitarea inghetului.

Conditii de montare

Conditii de montare specifice retelelor exterioare de apa rece si a accesoriilor lor

6.23. Conductele de apa rece se vor monta, de regula, in exteriorul cladirilor, in pamant. In cazul in care cladirile care urmeaza a fi alimentate cu apa sunt amplasate de-a lungul traseului intre statia de ridicare a presiunii si consumatori si sunt prevazute cu subsoluri tehnice utilizabile si circulabile, conductele pot trece prin aceste subsoluri, cu conditia montarii robinetelor de inchidere pe culoarele de circulatie si cu acordul proprietarilor respectivi.

6.24. Vanele de ramificatii si sectorizare cu diametrul de 200 mm si mai mare se vor monta obligatoriu in camine vizitabile, conform STAS 4163.

6.25. Pentru vanele prevazute a fi montate direct in pamant se vor prevedea tije de manevra protejate in teava de ghidare si cutii cu capac.

In acest caz se vor utiliza numai vane din fonta cu mufe.

6.26. Pozitia vanelor se va marca prin indicatoare vizibile.

6.27. In cazul hidrantilor exteriori fara golire automata se vor asigura posibilitati de inchidere si golire a acestora pentru timpul in care nu functioneaza. Armaturile de inchidere si golire se vor amplasa in subsolurile blocurilor sau, atunci cand nu este posibil, in camine.

6.28. Fantanile cu jet pentru baut apa vor fi prevazute cu dispozitive de inchidere si golire a racordurilor respective de apa in anotimpul friguros. Se va asigura evacuarea apei de la fantani prin intermediul unui camin cu sifon sau gura de scurgere stradala.

Conditii de montare specifice retelelor exterioare de apa calda de consum

6.29. Montarea conductelor de distributie a apei calde de consum se poate face:

- in subsolurile cladirilor si intre cladiri, in canale de protectie, atunci cand cladirile sunt amplasate de-a lungul traseului intre statia de preparare a apei si consumatori, tinand seama si de prevederile art. 6.23;

- in canale de protectie impreuna cu conductele instalatiei de incalzire, insa cu termoizolatie separata;

- direct in pamant, cand sunt preizolate termic si protejate cu o manta adecvata din material plastic.

6.30. Conductele de circulatie a apei calde de consum vor avea trasee comune cu cele de distributie a apei calde.

6.31. Pentru retelele de apa calda montate in canale de protectie se vor folosi, de regula, canale tip vixitabile, in conditiile mentionate la art. 6.16.

Instalatii interioare

Alcatuire si amplasare

6.32. Traseele instalatiilor interioare de apa si canalizare se vor alege astfel incat sa se asigure lungimi minime de conducte, posibilitati de auto-compensare a dilatarilor si eventual de prefabricare. Se vor avea de asemenea in vedere coordonarea tuturor instalatiilor din subsolurile cladirilor, astfel incat sa se asigure accesul nestingherit al personalului de intretinere si exploatare in caz de avarii si demontarea usoara in vederea reparatiilor.

Traseele conductelor si legaturilor la echipamente (schimbatoare de caldura, pompe, recipiente etc.) vor fi alese astfel incat sa nu impiedice demontarea armaturilor si aparatelor. In caz de necesitate se vor prevedea pe conducte imbinari demontabile.

6.33. La alegerea traseelor se va evita trecerea prin:

- incaperi cu medii agresive;

- magazine, depozite de marfuri, mai ales alimentare sau cu obiecte de valoare, degradabile etc.;

- incaperi care, datorita conductelor, isi diminueaza valoarea functionala (incaperi scunde, camari);

- incaperi cu substante care, in contact cu apa, pot produce incendii sau explozii.

In cazul ca trecerea prin aceste incaperi nu se poate evita, se vor lua masuri corespunzatoare (canale, tuburi de protectie, izolari, tavi colectoare etc.).

6.34. La amplasarea coloanelor se va tine seama de urmatoarele recomandari:

- se va urmari gruparea coloanelor de alimentare cu apa impreuna cu cele de canalizare;

- stabilirea numarului de coloane si pozitia acestora se va face astfel incat legaturile la obiectele sanitare sa fie cat mai scurte;

- pozitia si unghiurile de racordare ale conductelor de canalizare sa nu favorizeze infundarea retelei;

- se va da prioritate amplasarii coloanelor de canalizare intrucat legaturile dintre obiectele sanitare si coloane se realizeaza cu piese de dimensiuni mari, limitate ca tipuri constructive;

- solutia aleasa nu trebuie sa dauneze aspectului incaperii. Coloanele montate aparent vor fi amplasate, de regula, in colturile incaperilor;

- coloanele care, in mod accidental, pot fi expuse loviturilor vor fi protejate cu rabit, masti etc.

6.35. Se va evita montarea instalatiilor in spatii a caror temperatura scade sub 0^oC. Daca evitarea nu este posibila, se vor lua masuri speciale contra inghetului.

6.36. Se vor evita retragerile de coloane de apa si canalizare la plafoanele incaperilor cu functiuni de vanzare din unitati comerciale, depozite de alimente, birouri etc., prin amplasarea coloanelor pe langa peretii sau stalpii incaperilor.

6.37. Se interzice trecerea conductelor prin camere frigorifice, casa liftului, cosuri si canale de fum, haznale, spatii neaccesibile, cosuri de ventilare, deasupra tablourilor electrice. In cazul prevederii conductelor de apa deasupra planseului incaperii transformatoarelor, se vor lua masuri speciale pentru evacuarea apelor in caz de avarie.

6.38. Panta minima a conductelor de alimentare cu apa va fi de 1⁰/₀₀. La conductele cu diametrul mai mare de 2', se admite montajul orizontal

6.39. Pe trasee comune, conductele instalatiilor se vor grupa in plase orizontale - la pozarea pe tavan - sau verticale - la pozarea pe pereti, astfel incat sa poata folosi suporturi (reazeme) comune.

In cazul gruparii conductelor in plase pe mai multe randuri, se va lasa spatiu suficient intre randurile de conducte, precum si intre conducte si elemente de constructie pentru plecarile derivatiilor, manevrarea robinetelor, precum si pentru intretinere, revizii, reparatii etc.

Distanta minima intre conductele paralel neizolate sau intre acestea si fetele finite ale elementelor de constructii adiacente va fi de minimum 10 cm.

Pentru conductele izolate termic, distanta intre fetele exterioare ale izolatiei sau intre acestea si suprafata finita a elementelor de constructii vecine va fi de minimum 10 cm.

Distanta intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate va fi cel putin 5 cm. Armaturile pot fi montate si decalat, astfel incat distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia acesteia sa nu fie mai mica de 5 cm.

De regula, conductele de apa se monteaza in acelasi plan orizontal sau deasupra celor de canalizare.

6.40. Conductele de apa rece se monteaza, de regula, sub conductele de apa calda, cu exceptia conductelor din PVC.

6.41. Pozitia conductelor de apa sau canalizare fata de conductele altor instalatii, precum si distantele minime fata de acestea, vor fi conforme cu prescriptiile in vigoare, dupa cum urmeaza:

- fata de instalatiile electrice, conform “Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice la consumatori cu tensiune pana la 1000 V' I 7;

- fata de instalatiile de gaze, conform “Normativului pentru proiectarea si executarea retelelor si instalatiilor de utilizare a gazelor naturale' I 6.

6.42. In sistemele de alimentare cu apa cu distributie interioara, conductele de distributie orizontale din cladiri se amplaseaza in subsolul general, daca exista, sau in subsol tehnic. Pentru conductele de distributie ale cladirilor fara subsol se prevad canale circulabile pe intregul traseu al conductelor.

6.43. In interiorul cladirilor nu se admite montarea direct in pamant a conductelor de apa sub presiune. In cazul cladirilor industriale, conductele dse monteaza in canale vizitabile.

6.44. La trecerea prin pereti si plansee, conductele si coloanele de apa se vor monta in tuburi de protectie (mansoane).

Partea superioara a mansoanelor de protectie din incaperile dotate cu instalatii sanitare (bai, bucatarii, spalatorii), va depasi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.

6.45. Se va evita trecerea conductelor prin rosturile de tasare-dilatare ale constructiilor separate prin pereti.

In cazurile cand aceasta nu se poate evita, se admite trecerea conductelor numai in subsoluri luandu-se masuri pentru impiedicarea distrugerii conductelor ca urmare a tasarilor diferite ale constructiilor prevazandu-se goluri care vor fi mai mari decat diametrul exterior al conductelor cu 10-15 cm, conductele montandu-se la partea inferioara a acestora.

6.46. La trecerea conductelor prin subsoluri avand adaposturi de aparare civila se vor respecta prevederile din “Normele tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de aparare civila in subsolurile cladirilor noi' - P 102.

6.47. La trecerea conductelor prin elemente de constructie care au rol de siguranta la foc (pereti si plansee) se vor lua masuri de protectie necesare (piese de trecere, de etansare etc.), asigurandu-se limita de rezistenta la foc prevazuta prin norme.

6.48. La cladirile inalte si la cladirile cu sali aglomerate, trecerile conductelor prin elemente de constructie vor fi executate avand in vedere si prevederile din reglementarile tehnice specifice.

6.49. In cazul constructiilor amplasate in terenuri sensibile la umezire, amplasarea conductelor de apa si de scurgere se face conform “Normativului pentru proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire' - ind. P 7.

6.50. Pentru cazul constructiilor amplasate in diferite zone seismice se vor avea in vedere si prevederile normativului P 100 privind proiectarea antiseismica a instalatiilor si echipamentelor.

6.51. In portiunile in care conductele traverseaza elemente de constructii nu se admit imbinari ale acestora.

6.52. La cladirile de locuit, in camerele de baie si bucatarie, coloanele de alimentare cu apa si canalizare se mascheaza cu elemente de acoperire usor demontabile pentru a se asigura conditii de igiena, estetica, precum si pentru revizii si reparatii.

6.53. Pentru legaturile ce urmeaza a ramane aparente, se va avea in vedere aspectul estetic, precum si protectia fata de loviri.

Amplasarea si montarea armaturilor

6.54. Conductele instalatiilor interioare de apa se vor monta asigurandu-se golirea printr-un numar minim de dispozitive si armaturi.

6.55. Conductele de alimentare si legaturile la armaturile de serviciu ale obiectelor sanitare se vor prevedea cu robinete de inchidere si reglaj, eventual cu dispozitiv de reglaj.

La cladiri social-culturale si industriale se admit robinete de inchidere si reglaj comune pentru cate un grup de obiecte sanitare.

La fiecare coloana de apa rece si calda se vor prevedea robinete de inchidere si golire.

6.56. Montarea armaturilor se va face in locuri accesibile astfel incat sa permita manevrarea si demontarea partiala sau totala, in vederea intretinerii si reparatiilor in conditii facile.

6.58. Armaturile grele montate pe conducte vor fi prevazute cu suporti pentru a evita incarcarea suplimentara a aconductelor.

Instalatii de canalizare

Colectoare orizontale

6.59. La alegerea traseului colectoarelor orizontale, se vor avea in vedere urmatoarele:

- in cladirile cu subsol, in care traseele sunt accesibile, se va reduce la minim numarul de iesiri ale conductelor de canalizare din cladiri;

- se va reduce la minimum numarul schimbarilor de directie;

- racordarile legaturilor coloanelor la colectoare se vor face cu un unghi de max. 45^o.

6.60. La cladirile fara subsol amplasate in terenuri normale se admite montarea ingropata in pamant sub pardoseala a conductelor de canalizare cu trasee cat mai scurte, fara schimbari de directie, cu posibilitati de interventie pentru desfundare.

6.61. Nu se admite montarea conductelor in pardoseala, sub utilaje.

6.62. Schimbarile de directie se vor face sub un unghi de 90^o.

Nu se vor utiliza ramificatii duble pe orizontala.

6.63. Se vor prevedea tuburi (piese) de curatire la schimbari de directie, la punctele de ramificatie greu accesibile pentru curatarea din alte locuri, precum si pe trasee rectilinii lungi, la distantele indicate in tabelul 5.

Tabelul 5

DISTANTE MAXIME DE MONTARE A DISPOZITIVELOR DE CURATIRE, PIESELOR DE CURATIRE LA CONDUCTE ORIZONTALE DE CANALIZARE A APELOR UZATE MENAJERE, INDUSTRIALE SI METEORICE

6.64. La iesirea in exterior a conductelor de canalizare din cladiri se va asigura adancimea minima de protectie contra inghetului (conf. STAS 6054), masurata la nivelul finit (dupa amenajare) al terenului pana la generatoarea superioara a conductelor. Daca pozarea in aceste conditii nu este posibila se vor lua masuri speciale contra inghetului.

Coloane de scurgere ale apelor menajere

6.65. Stabilirea numarului de coloane si a pozitiei acestora se va face in functie de sistemul constructiv adoptat, urmarindu-se ca legaturile obiectelor servite sa fie cat mai scurte.

6.66. In cazul coloanelor avand inaltimea peste 45 m se vor prevedea devieri ale coloanelor (deplasarea axului); devierile se vor realiza la intervale de maximum 8 niveluri una de alta, prin utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 45^o si mai mici.

In acest caz se vor monta suplimentar piese de curatire inainte si dupa deviere.

6.67. Pe coloanele de scurgere cu legaturi de la obiectele sanitare se vor prevedea tuburi (piese) de curatire la baza coloanei, deasupra ultimei ramificatii si la fiecare 2 nivele.

Inaltimea de montaj a piesei de curatire va fi de 0,4-0,8 m fata de pardoseala.

In subsol, montarea pieselor de curatire se va face in spatiile comune si in spatiile apartinand beneficiarilor pe care ii deservesc.

6.68. In blocurile de locuinte se vor prevedea coloane de canalizare separate pentru bucatarii si pentru grupurile sanitare; nu se admite racordarea la aceeasi coloana de canalizare a obiectelor sanitare din grupurile sanitare si a celor din bucatarii.

De asemenea, nu se vor cupla la aceeasi coloana de canalizare grupuri sanitare din apartamente invecinate, aflate pe acelasi nivel.

Conducte de ventilare

6.69. Ventilarea primara (directa) se va prevedea prin prelungirea peste nivelul terasei sau acoperisului a tuturor coloanelor de scurgere.

6.70. Ventilarea secundara se va prevedea in mod obligatoriu pentru:

- conductele orizontale la care sunt racordate cel putin patru closete;

- conductele orizontale care servesc minimum patru puncte de scurgere si au un grad de umplere mai mare de 0,5 la o lungime mai mare de 10 m, masurata de la coloana ventilata pana la ultima legatura a unui punct de scurgere.

6.71. Ventilarea secundara se poate prevedea:

- cu coloana de ventilare separata pana deasupra terasei sau acoperisului;

- prin racordarea la o alta coloana de ventilare vecina;

- prin racordarea la o coloana de scurgere prelungita cu ventilare directa.

6.72. Racordarea ventilatiilor secundare la coloanele de scurgere se face sub un unghi ascutit cu varful in sensul scurgerii pentru a impiedica scurgerea prin coloana de ventilatie.

6.73. Ventilarea auxiliara suplimentara se va prevedea la cladirile la care coloanele de scurgere depasesc 45 m inaltime.

Ventilarea auxiliara va dubla coloana de scurgere pe toata inaltimea cladirii si se va lega la aceasta cel putin o data la 3-4 nivele.

6.74. Toate coloanele de ventilare, de orice fel, se vor prelungi deasupra terasei sau acoperisului cu maximum 0,50 m cu conducte din fonta de scurgere si cu caciuli de ventilare.

6.75. Conductele de ventilare care ies deasupra teraselor in vecinatatea ferestrelor sau a altor deschideri legate de incaperi cu utilizare curenta vor fi prelungite deasupra acestor deschideri conform tabelului 6.

Tabelul 6

6.76. Este admisa legarea mai multor coloane de ventilare intr-una singura.

6.77. Dimensionarea conductelor de ventilare se va face conform STAS 1795.

Coloane pentru evacuarea apelor meteorice

6.78. La cladirile cu terasa se recomanda ca evacuarea apelor meteorice sa se faca prin conducte interioare.

Evacuarea apelor de pe terase aflate la cote diferite se va face prin coloane independente.

6.79. Apa evacuata prin burlanele exterioare se poate scurge liber la rigola sau la o retea de canalizare.

Burlanele racordate la canalizare se vor termina la baza, pe o inaltime de 0,90 m fata de trotuar, cu tuburi din fonta de scurgere pe care se va prevedea o piesa de curatire.

6.80. Colectarea apelor meteorice de pe terase se face prin receptoare fara garda hidraulica.

6.81. In cazul teraselor circulabile si a curtilor interioare legate la canalizarea exterioara, in sistem unitar, este obligatorie montarea fie a unor sifoane de linie (generale), de preferinta in subsol, fie prevederea unor recipienti exteriori de sifonare.

6.82. Evacuarea apelor neteorice din curtile interioare se va face la canalizarea exterioara prin retea separata de reteaua de canalizare a apelor uzate menajere.

6.83. Conductele retelei de canalizare a apelor meteorice vor trebui sa reziste la o presiune corespunzatoare inaltimii cladirii, utilizandu-se in acest scop, dupa caz, conducte de scurgere din mase plastice, fonta sau tevi din otel.

6.84. Pe toate coloanele de scurgere a apelor meteorice, avand inaltimea pana la 45 m, se vor prevedea piese de curatire la primul nivel.

6.85. La coloane mai inalte de 45 m, se recomanda prevederea unor devieri ale coloanelor la intervale de 8 niveluri, prin utilizarea curbelor de etaj sau a coturilor de 45^o si mai mici.

In acest caz se vor prevedea, suplimentar, piese de curatire inainte si dupa deviere.

Conditiile de amplasare si montaj pentru obiecte sanitare

6.86. Distantele minime de amplasare, precum si cotele de montaj ale obiectelor sanitare vor fi cele indicate in STAS 1504.

6.87. Se va urmari suprapunerea pe verticala atat a grupurilor sanitare, cat si a obiectelor izolate.

6.88. In rezolvarea grupurilor sanitare se va urmari aplicarea unor solutii care sa favorizeze modularea instalatiilor.

6.89. Grupurile sanitare echipate cu dusuri si lavoare din camine, internate, cazarmi, vestiare etc. se vor dispune, spre mijlocul incaperii, neadosate la peretii incaperii.

6.90. Amplasarea obiectelor sanitare si a utilajelor se va face astfel incat sa se realizeze trasee ale conductelor de legatura cat mai scurte si cat mai simple si, pe cat posibil, evitarea intersectarii conductelor.

Conditii de montaj pentru statii de ridicare a presiunii pentru alimentari cu apa

6.91. In jurul rezervorului tampon se va lasa un spatiu liber de control de cel putin 50 cm. Se admite amplasarea rezervorului langa peretii incaperii, pe maximum doua laturi, la o distanta libera minima de 10 cm, intre perete si izolatia finita a rezervoarelor.

6.92. Distanta intre marginea superioara a rezervorului tampon deschis si plafonul incaperii va fi de cel putin 80 cm, iar intre rezervorul inchis si plafon distanta sa fie de minimum 40 cm.

6.93. Prevederea preaplinului la rezervoarele deschise este obligatorie si se va face cu indeplinirea urmatoarelor conditii:

- partea superioara a palniei preaplinului sa depaseasca nivelul de refulare al canalizarii exterioare, fiind situata, in orice caz, deasupra nivelului terenului;

- sa nu fie prevazut cu vane de inchidere pe conducta de evacuare a apei de la preaplin;

- conducta de evacuare sa fie sifonata;

- preaplinul se va lega separat la canalizarea exterioara, cu luarea de masuri pentru sesizarea pierderilor de apa.

In cazul rezervoarelor amplasate sub nivelul canalizarii exterioare, pentru colectarea si evacuarea apei se va prevedea un recipient echipat cu eletropompe cu functionare automata.

6.94. Distanta intre fata superioara a recipientilor de hidrofor si plafonul incaperii in care se amplaseaza va fi de minimum 50 cm, iar in plan, spatiul liber in jurul recipientelor de hidrofor va fi de minimum 50 cm.

6.95. La montarea recipientelor de hidrofor in baterie sau pe coltul unei incaperi, se va asigura spatiul necesar introducerii si scoaterii recipientelor.

6.96. Partea superioara a pompelor va fi situata sub nivelul minim al apei din rezervorul tampon sau de acumulare din care aspira. Fac exceptie pompele autoaspirante care se vor monta conform indicatiilor din cartea tehnica a pompelor.

6.97. La amplasarea electropompelor se recomanda montarea lor cu eletromotorul spre interiorul camerei sau spre culoarul de acces, iar pompele spre perete, pentru legaturi usoare.

6.98. Armaturile vor fi usor de accesibile pentru manevre, revizii si control.

[top]

7. DIMENSIONAREA INSTALATIILOR

Instalatia de apa

7.1. Dimensionarea conductelor de apa se va face conform STAS 1478.

7.2. Stabilirea debitelor de apa pentru incendiu se va face in conformitate cu prevederile STAS 1478.

7.3. Capacitatea rezervoarelor de acumulare si a celor tampon se stabileste conform STAS 1478 si a indicatiilor din prezentul normativ.

7.4. Retelele de alimentare cu apa rece si calda de consum din cladiri si ansambluri de cladiri se vor echilibra hidraulic, urmarindu-se sa se obtina la armaturile de serviciu o presiune cat mai apropiata de cea de utilizare.

7.5. La dimensionarea conductelor de circulatie se va urmari utilizarea intregii presiuni disponibile.

Instalatii de canalizare

7.6. Dimensionarea conductelor de canalizare interioara a apelor uzate menajere, meteorice si tehnologice se va face in conformitate cu prevederile STAS 1795.

Coloanele de scurgere de la bucatarii vor avea diametrul de 70 mm, in cazul cladirilor cu mai putin de 3 nivele si minimum 100 mm la cladiri cu mai mult de 2 nivele.

7.7. Dimensionarea retelelor exterioare de canalizare din ansamblurile de cladiri si incinte se va face pentru debitul de calcul rezultat din aplicarea STAS 1795, tinand seama totodata si de prevederile STAS 3051, privind diametrele minime pentru conducte.

7.8. Debitul de calcul al apelor pluviale se va determina conform STAS 1795, iar frecventa normala a ploii de calcul, precum si coeficientul de scurgere, conform STAS 1846.

7.9. Debitul de calcul al apelor tehnologice se va stabili pe baza indicatiilor cuprinse in temele de proiectare, tinand seama de cronogramele de functionare ale utilajelor.

[top]

8. IZOLATII TERMICE SI PROTECTIA IMPOTRIVA COROZIUNII EXTERIOARE

Izolarea termica

8.1. Izolatiile termice se vor aplica pe conducte, compensatoare, distribuitoare, colectoare, rezervoare de apa, recipiente de hidrofor, boilere si aparate in contracurent, in scopul reducerii schimbului de caldura intre apa din aparate, rezervoare, instalatii si mediul inconjurator, precum si pentru a evita condensarile pe suprafetele reci a umiditatii din aer.

8.2. La proiectarea si executarea izolatiilor termice se vor respecta prevederile din actele normative si detalii tip mentionate in anexa.

8.3. La izolarea termica a elementelor instalatiilor nu este permisa folosirea de materiale degradabile si a celor care, datorita incalzirii, se inmoaie, isi diminueaza capacitatea de izolare termica sau degaja gaze, noxe etc. in conditiile de exploatare.

8.4. Conductele de apa se vor izola astfel:

- conductele montate sub tencuiala, cu bete de postav sau deseuri textile;

- conductele montate aparent, cu vata minerala, vata de sticla sau spuma de poliuretan, protejate la exterior.

8.5. Conductele mascate se vor izola fara protectie speciala in exterior.

Termoizolatia conductelor montate in subsoluri tehnice si canale subterane se va prevedea cu invelis protector, fara finisaje deosebite, conform catalogului de “Detalii de elemente si subansambluri tip de instalatii' volumul D.C, grupa D.C.I. sau cu manta metalica sau din mase plastice, in cazul folosirii conductelor preizolate.

Termoizolatia conductelor montate aparent in alte niveluri ale cladirii, inclusiv subsoluri folosite, se vor prevedea cu invelis protector si finisaj stabilit in concordanta cu rolul functional al nivelului respectiv.

8.6. Izolatia conductelor montate in exterior - pe suporti, stalpi sau pe fata exterioara a peretilor cladirilor - se va prevedea cu invelis de protectie contra intemperiilor.

8.7. Izolatia armaturilor, compensatoarelor cu presetupa si a imbinarilor cu flanse va fi demontabila.

8.8. Conductele de distributie a apei calde de consum montate direct in pamant se vor izola termic cu spuma din poliuretan (spuma PUR) protejata cu manta din material plastic (polietilena, polipropilena, policlorura de vinil).

Vor fi izolate in acelasi mod atat conductele, cat si accesoriile (coturi, curbe, vane etc.).

Protectia impotriva coroziunii exterioare

8.9. Izolatiile contra coroziunii se vor folosi pentru conducte si alte piese metalice ingropate in sol sau montate in medii agresive, conform prevederilor STAS 7335 privind protectia conductelor subterane din otel contra coroziunii de catre sol.

8.10. La montarea fara canal a retelelor se va studia agresivitatea solului si a apelor freatice, precum si curentii de dispersie si se va prevedea, daca este necesar, protectie electrica a conductelor impotriva coroziunii.

Stabilirea protectiei electrice, proiectarea si executarea acestei protectii se va face potrivit indicatiilor din “Normativul pentru protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate', indicativ I 14 si STAS 7335/3 privind “Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel'.

8.11. Vopsirea conductelor si a izolatiilor se va face in culori corespunzatoare fluidului transportat, in conformitate cu STAS 8589.

[top]

9. AMENAJARI CONSTRUCTIVE PENTRU INSTALATIILE HIDROMECANICE

Subsoluri tehnice si canale

9.1 Pentru montarea si intretinerea instalatiilor in cladirile care nu necesita subsol cu functiuni bine precizate se recomanda prevederea de subsoluri tehnice, vizitabile, avand inaltimea libera minima de 1,80 m; subsolurile tehnice vor fi prevazute cu canale de ventilare si goluri pentru introducerea tevilor si tuburilor necesare pentru eventuale reparatii si inlocuiri de conducte. Canalele de ventilare vor fi duse peste acoperisul cladirii. Subsolurile tehnice se vor prevedea cu instalatii de iluminat - conform Normativ I 7.

9.2. In cazul subsolurilor sau a subsolurilor tehnice, pardoseala va fi executata cu pante si rigole spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de apa.

9.3. Accesul la subsolurile tehnice, destinate instalatiilor, va fi asigurat prin scari si usi normale, cu gabarit corespunzator necesitatilor de control si intretinere a instalatiilor.

9.4. Canalele circulabile vor fi prevazute cu trape de acces de dimensiuni corespunzatoare; restul amenajarilor constructive fiind cele mentionate la subsolurile tehnice (art. 9.1.).

9.5. Canalele pentru conducte vor fi prevazute cu posibilitati de evacuare a apei rezultate la golirea sau aerisirea conductelor.

In acest scop, canalele vor fi executate cu panta longitudinala de maximum 1⁰/₀₀, iar suportii sau postamentele conductelor vor fi prevazute cu orificii la partea inferioara.

9.6. Evacuarea apelor de scurgere se va face din punctele cele mai joase ale canalelor prin cuve de colectare. Evacuarea se va face, prin pompe fixe sau mobile, la reteaua de canalizare.

Prevederea de puturi absorbante, pentru preluarea scurgerilor de apa, se admite numai in cazul in care nu exista canalizare in zona si extinderea ei nu este posibila.

9.7. In zone cu nivel ridicat al panzei de ape freatice se vor lua masuri contra infiltratiilor in canale (hidroizolatii, drenuri etc.).

9.8. Pentru intretinerea si manevrarea diferitelor armaturi ale conductelor montate in canale necirculabile se vor amenaja camine de vizitare cu guri si scari de acces.

Dimensiunile gurilor de acces se vor stabili in raport cu marimea armaturilor, dar nu vor fi mai mici decat 80 cm diametru.

9.9. Racordarea canalelor exterioare la subsolurile tehnice se va realiza astfel incat sa permita preluarea tasarii diferite a cladirilor fata de canale, fara a periclita buna functionare a instalatiilor.

9.10. In cazul terenurilor sensibile la umezire se vor respecta indicatiile normativului P 7 - referitor la distanta de amplasare, conditii de montaj etc.

Statii de ridicare a presiunii

9.11. Inaltimea incaperilor si golurilor de acces se vor dimensiona astfel incat sa permita atat introducerea si montarea agregatelor, cat si demontarea lor pentru reparatii sau inlocuire.

Spatiile minime de siguranta si manevra recomandate sunt indicate in cap. 6 “Conditii de montaj pentru statii de ridicare a presiunii pentru alimentari cu apa'.

9.12. La statiile supraterane sau semiingropate se vor prevedea, pentru aerisire, ferestre cu ochiuri mobile, usor accesibile pentru manevrare.

9.13. Se va asigura buna ventilare a incaperilor destinate spatiilor tehnice si, in mod special, a celor subterane.

9.14. In cazul in care temperatura din interiorul statiilor de ridicare a presiunii poate fi negativa se va asigura incalzirea de garda in conformitate cu “Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire' I 13/1.

9.15. In cazul cuplarii statiilor de ridicare a presiunii cu centralele termice, statiile de ridicare a presiunii se amplaseaza intr-o incapere separata de centrala termica, fiind prevazuta usa de acces intre ele.

[top]

10. MASURI PENTRU DIMINUAREA ZGOMOTELOR SI A VIBRATIILOR PRODUSE DE INSTALATIILE HIDROMECANICE

10.1. La stabilirea solutiilor instalatiilor sanitare silentioase se va tine seama de prevederile prezentului normativ, precum si de “Instructiunile tehnice de proiectare si executie privind protectia fonica a cladirilor' - C 125.

10.2. Se va urmari dispunerea izolata fata de spatiile unde se cere o limitare a nivelului de zgomot a acelor elemente de instalatii care in exploatare sunt surse de zgomot.

10.3. In constructii in care se impun conditii severe de silentiozitate (studiouri de radio-televiziune, sali de concerte, hoteluri cu grad ridicat de confort, sanatorii etc.) se vor lua masuri pentru izolarea fonica si a conductelor.

Incaperile in care aceste izolatii sunt necesare vor fi stabilite prin tema de proiectare.

De asemenea, in cladirile de locuit, in cazul in care nu se poate evita montarea conductelor de alimentare cu apa si de canalizare pe peretii dinspre camera de zi, se vor lua masuri pentru izolarea fonica a conductelor, a armaturilor si a obiectelor sanitare.

Nu se admite montarea conductelor de alimentare cu apa si canalizare pe peretii spre dormitoare.

10.4. Statiile de ridicare a presiunii care servesc ansambluri de blocuri se recomanda sa fie amplasate in constructii independente.

Constructia statiei va fi amplasata fata de alte constructii de locuinte si social-culturale la distanta impusa de reducerea nivelului de zgomot la valoarea admisa. Cand acest lucru nu este posibil, se vor lua masuri corespunzatoare de izolare la zgomot.

10.5. In cazul amplasarii statiilor de ridicare a presiunii in cladiri se interzice amplasarea echipamentului alaturi sau sub/deasupra incaperilor de dormit, de odihna sau a celor in care se desfasoara activitati pe care zgomotul pompelor sau compresoarelor le poate perturba.

De asemenea, in toate cazurile, se vor lua masuri de alegere a unor pompe silentioase, de reducere a nivelului de zgomot la valoarea admisa si luarea masurilor de evitare a transmiterii zgomotului in restul cladirii.

10.6. Agregatele se vor amplasa pe fundatii proprii, fara legaturi cu pardoseala sau alte elemente de constructii.

Postamentele vor fi prevazute cu izolatie pentru a impiedica transmiterea vibratiilor catre elementele de constructii.

Spatiile intre fundatiile cladirii si fundatiile electropompelor vor fi de minimum 25 cm.

Se pot prevedea postamente comune pentru doua agregate.

Se recomanda intercalarea de racorduri elastice intre electropompe si conducte.

In toate cazurile, la montarea pompelor se vor avea in vedere si indicatiile de montaj ale cartii tehnice.

10.7. La statiile de ridicare a presiunii la care se prevad masuri pentru reducerea zgomotului se vor evita legaturile rigide la trecerea conductelor prin elemente de constructii.

Se va actiona, dupa caz, si asupra vitezei apei in conducte admitandu-se viteza minima in functie de diametrele conductelor respective.

[top]

11. ECHIPAMENTE

Prevederi generale

11.1. Pentru ca instalatiile sanitare sa corespunda in exploatare cerintelor de calitate, functionalitate si fiabilitate, echipamentele utilizate la realizarea instalatiilor (aparate, armaturi, tevi etc.) trebuie sa indeplineasca anumite conditii de care este necesar sa se tina seama la proiectarea si executarea lucrarilor.

11.2. Astfel, echipamentele care constituie obiectul unor standarde la nivel republican sau standarde de produs trebuie sa indeplineasca toate caracteristicile (dimensiuni, conditii de calitate si de functionalitate etc.) prevazute in standardele respective.

11.3. De regula, la livrare este indicat ca echipamentele sa fie insotite de un certificat de calitate eliberat de unitatea producatoare.

11.4. Echipamentele care fac obiectul unor reglementari tehnice ale ISCIR (recipiente sub presiune, robinete de siguranta s.a.) vor corespunde prevederilor acestora.

11.5. Pentru utilizarea noilor produse, procedee si echipamente in constructii, pentru care nu sunt elaborate reglementari tehnice nationale precum si pentru cele din import se va obtine “Agrementul tehnic' conform prevederilor din “Regulamentul privind agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii' aprobat cu H.G. nr. 392/1994.

11.6. Montarea echipamentelor pentru care nu exista reglementari in vigoare se va face tinand seama de prevederile din documentatia tehnica a echipamentului respectiv si de precizarile din agrementul tehnic pentru utilizare in constructii.

Avizul de agrementare este obligatoriu pentru echipamentele care trebuie sa corespunda exigentelor de calitate ale constructiilor privind:

- siguranta constructiilor (pericol de inundatii, de foc, de explozii s.a.);

- siguranta in exploatare;

- fiabilitatea in exploatare.

In aceasta categorie de echipamente se mentioneaza in principal:

- tevile si tuburile utilizate in instalatiile de apa si de canalizare;

- obiectele sanitare din materiale plastice;

- armaturile pentru obiectele sanitare;

- pompe, compresoare, aparate de producere a apei calde etc.

Conducte

11.7. Se recomanda utilizarea in instalatiile interioare a urmatoarelor tevi si tuburi:

- pentru conducte de apa rece: tevi din otel zincate si tevi din PVC - G, in conditiile din normativul I 1;

- pentru conducte de apa calda: tevi din otel zincate, tevi din mase plastice rezistente la temperatura (PE; PP);

- pentru conducte de canalizare: tuburi din fonta de scurgere, tevi din PVC-U si tevi din polipropilena cu autostingere (PP). Fac exceptie conductele de scurgere a apelor uzate menajere si pluviale din PVC-U amplasate in subsolurile cladirilor, in care caz se vor utiliza tuburi din fonta de scurgere etanse la presiunea niminala de 0,5 bar; conducta din fonta de ccurgere se va ridica deasupra pardoselii primului nivel cu cca 30 cm;

- pentru racordarea obiectelor sanitare la instalatia de apa rece si calda: tuburi flexibile din metal sau mase plastice, tevi din plumb, tevi din cupru, tevi din otel inox;

- pentru racordarea obiectelor sanitare la instalatia de canalizare: tuburi de scurgere din fonta si tevi din PVC-U, tevi din plumb, tuburi flexibile din metal sau mase plastice;

- pentru racordarea pompelor la instalatii: tuburi flexibile din metal sau mase plastice, tuburi din cauciuc.

Utilizarea tevilor si tuburilor in instalatiile de alimentare cu apa rece, calda si canalizare se va face cu respectarea indicatiilor furnizorului, iar pentru apa potabila si a acordului Ministerului Sanatatii.

11.8. La retelele exterioare de apa si de canalizare din ansamblurile cladirilor de locuit, social-culturale si industriale se recomanda utilizarea cu prioritate a urmatoarelor tevi si tuburi:

- pentru conducte de apa rece: tuburi din fonta de presiune, tevi din otel protejate in interior contra coroziunii (prin zincare sau prin alt procedeu), tevi din mase plastice, tuburi din beton precomprimat, in conditiile din normativele respective, tevi din PVC - G, in conditiile din normativul I 1;

- pentru conducte de apa calda: tevi din otel protejate la interior contra coroziunii (prin zincare sau alt procedeu);

- pentru conducte de canalizare a apelor uzate menajere si a apelor pluviale: tuburi din beton simplu, din beton armat, din azbociment, in conditiile din normativele respective.

Armaturi de inchidere

11.9. Pentru instalatiile functionand cu presiuni pana la 6 bari se recomanda utilizarea robinetelor de trecere cu ventil si mufe, cu sau fara descarcare, pentru diametrele 3/8'2' respectiv a robinetelor cu sertar si mufe cu filet, pentru diametre mai mari.

11.10. Se recomanda utilizarea armaturilor cu flanse atunci cand acestea sunt legate functional de echipamente care, periodic, necesita demontari (pompe, rezervoare s.a.).

11.11. Pentru instalatiile functionand la presiuni mai mari de 6 bari se vor utiliza armaturi de tip special pentru presiunile nominale respective.

[top]

12. EXECUTAREA LUCRARILOR DE INSTALATII SANITARE

Prevederi generale

12.1. Executarea instalatiilor sanitare se va face coordonat cu celelalte instalatii. Aceasta coordonare se va urmari pe intreg parcursul executiei, incepand de la trasare.

12.2. La traversarea planseelor sau a peretilor din beton armat se vor folosi golurile prevazute in proiect sau piese de trecere. In acest scop se va urmari realizarea acestora de catre constructor care are obligatia sa le realizeze odata cu turnarea structurilor respective.

Verificarea materialelor

12.3. La executarea lucrarilor se vor utiliza numai echipamente care corespund tehnic si calitativ prevederilor proiectului, standardelor respective si respectiv agrementelor tehnice.

12.4. Inaintea punerii in opera, toate echipamentele se vor supune unui control vizual pentru a constata daca nu au suferit degradari de natura sa le reduca starea tehnica si calitativa (deformari sau blocari la aparataje, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor etc.); se vor remedia eventualele defectiuni si se vor inlocui echipamentele care prin remediere nu pot fi aduse in stare corespunzatoare.

12.5. Se va verifica daca recipientele sub presiune au fost supuse controlului ISCIR si daca au placa de timbru si cartea tehnica respectiva.

12.6. La aparatele de masura si control se va certifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de organele de metrologie.

Depozitare si manipulare

12.7. Pastrarea echipamentelor de instalatii sanitare se face in magazii sau spatii de depozitare organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare.

12.8. Echipamentele asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila pe durata depozitarii (tevi de otel, tuburi din fonta, capace din fonta, tuburi din beton etc.) se vor depozita in aer liber pe platforme special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor specifice de tehnica securitatii muncii.

12.9. Materialele ce pot fi deteriorate de intemperii sau de actiunea directa a soarelui, ca tevi din mase plastice, materiale de izolatii, obiecte sanitare din fonta etc. se depoziteaza sub soproane sau in magazii.

12.10. Armaturile, obiectele sanitare ceramice, aparatele de masura etc. se pastreaza in magazii inchise.

12.11. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii si in asa fel incat sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosibita materialelor casante sau usor deformabile ca armaturi, obiecte sanitare, aparate de masura etc.

Tehnologii de imbinare, etansare si fasonare a tevilor din otel

12.12. Imbinarea tevilor de otel zincate se va face prin fitinguri zincate sau prin flanse.

Imbinarea prin sudura nu se admite, in general, la instalatii sanitare decat pentru confectii metalice ca: distribuitoare, rezervoare etc. care, dupa executie, vor fi izolate anticorosiv.

12.13. Filetul tevilor va corespunde prevederilor STAS 402 si trebuie sa permita insurubarea pieselor cu mana pana la cel putin jumatate si cel mult trei sferturi din lungimea filetului piesei.

12.14. La imbinarile cu filet etansarea se va executa cu fuior de canepa imbibat cu pasta de miniu de plumb sau pasta de grafit amestecata cu ulei de in dublu fiert sau alte materiale omologate in acest scop.

12.15. Etansarea imbinarilor prin flanse se va face cu garnituri confectionate din carton - STAS 1733 - unse cu pasta de miniu de plumb sau grafit, imbibat cu ulei de in fiert sau din alte materiale omologate in acest scop.

12.16. Garniturile imbinarilor cu flanse nu vor obtura sectiunea de trecere a tevii, iar periferia garniturii va ajunge pana la suruburile flansei.

12.17. Pentru realizarea imbinarilor prin flanse se recomanda utilizarea flanselor plate cu filet.

In cazurile in care sunt necesare interventii frecvente in timpul exploatarii, se vor folosi imbinari demontabile.

Imbinarile cu racorduri olandeze sunt admise numai in locuri accesibile, vizitabile.

Montarea conductelor

12.18. Conductele vor fi montate dupa ce, in prealabil, s-a facut trasarea lor.

La trasare se vor respecta cu strictete pantele prevazute in proiect, astfel ca sa fie asigurata aerisirea si golirea completa a conductelor.

12.19. Tevile sudate longitudinal se vor monta astfel incat sudura sa fie vizibila pe toata lungimea ei.

12.20. Coloanele din otel zincat se fixeaza pe elementele de constructie prin bratari montate, de regula, cate una pe etaj, insa nu mai mult de 3,50 m una de alta.

Conducte din fonta de scurgere

12.21. Sustinerea conductelor orizontale se va face cu bratari ancorate de planseu sau cu console din otel lat sau rotund, in cazul montarii lor in lungul zidurilor.

Distanta maxima intre doua puncte de sustinere este de 2 m.

12.22. Sustinerea coloanelor se va realiza cu bratari din otel rotund sau lat, fixate sub mufele tuburilor la distante de 2,50-3 m una de alta si prin console sub cotul de la baza coloanelor.

12.23. Se recomanda utilizarea etansarii cu plumb si franghie gudronata pentru traseele orizontale ale colectoarelor de canalizare, indiferent de natura apelor transportate.

12.24. La coloane se recomanda etansarea cu ciment si franghie alba.

12.25. Se admite folosirea pentru etansarea imbinarilor a masticului bituminos cu franghie gudronata.

De asemenea, se admite folosirea in acelasi scop a garniturilor de etansare din cauciuc.

12.26. Montarea tuburilor si a pieselor din fonta pentru scurgere se face cu mufele contra sensului de curgere a apei.

Se admite inversarea dispunerii mufelor numai pe coloane, cand se face legatura cu ventilarea secundara.

12.27. Capacele pieselor de curatire din fonta se vor fixa cu suruburi, asigurandu-se etansarea cu garnituri din carton sau cauciuc.

Conducte din fonta de presiune

12.28. Montarea conductelor in canale subterane, in lungul peretilor sau sub tavane se face cu piese de sustinere montate langa mufe sau langa flansele conductei.

12.29. Imbinarea tuburilor din fonta de presiune se poate face prin mufe sau prin flanse.

Imbinarile prin flanse se vor folosi numai in camine, statii sau incaperi in care conductele se monteaza aparent.

Pentru imbinarile efectuate pe tronsoanele de conducte ingropate in sol se vor folosi numai tuburi cu mufa.

Pentru conductele functionand la presiune ridicata (5-6 bari) se recomanda sa se asigure imbinarile cu coliere de sustinere pentru evitarea smulgerii matarialului de etansare.

Conducte din gresie ceramica pentru canalizare

12.30. Tuburi din gresie ceramica (bazalt artificial) se pot folosi la instalatiile interioare in cazul apelor cu caracter agresiv, atat pentru coloane, cat si pentru conducte orizontale.

12.31. La montajul, ingropat in pamant tuburile vor fi asezate pe un pat de nisip.

12.32. Tuburile din gresie ceramica se imbina prin mufe, etansarea asigurandu-se cu franghie alba si ciment, similar cu tuburile de fonta.

12.33. Fixarea tuburilor si a pieselor pe ziduri, la coloane verticale, se va face cu bratari sau cu carlige fixate in zidarie. La conductele orizontale se vor pune dispozitive de fixare la fiecare mufa.

Conducte din gresie ceramica antiacida

12.34. La executarea retelelor din gresie ceramica antiacida se vor folosi tuburi si piese de legatura cu mufa sau cu flanse.

12.35. Imbinarea, etansarea si fixarea tuburilor cu mufe se va face utilizandu-se chituri antiacide corespunzatoare.

12.36. Imbinarea si etansarea tuburilor cu flanse se va face cu ajutorul inelelor si garniturilor speciale.

12.37. Montarea si fixarea tuburilor din gresie antiacida se va face conform art. 12.34 si 12.36.

Conducte de apa si de canalizare din PVC

12.38. Imbinarea si montarea conductelor de alimentare cu apa si de canalizare se va face conform prevederilor din normativul I 1.

Executarea izolatiilor

12.39. Lucrarile de izolare a conductelor vor fi incepute numai daca, in prealabil, s-au efectuat probele de presiune.

12.40. Izolatiile termice ale conductelor si aparatelor se vor aplica numai dupa curatirea si protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive.

12.41. Izolatiile termice aplicate pe conducte vor fi intrerupte in dreptul organelor de inchidere si de manevra a elementelor de sustinere si la imbinarile cu flanse, precum si la mansoanele de trecere prin elemente de constructie.

12.42. La executarea lucrarilor de izolatii se vor respecta prevederile din “Instructiunile tehnice pentru executarea termoizolatiilor la elementele de instalatii' - C 142.

Montarea obiectelor sanitare si a armaturilor

12.43. Fixarea obiectelor sanitare pe elemente de constructii se face fie direct, prin suruburi, fie indirect, prin intermediul consolelor sau a altor dispozitive de sustinere.

12.44. Pentru obiectele sanitare montate in grup - lavoare - spalatoare etc. - se pot utiliza stative metalice, conform catalogului de detalii tip I.P.C.T.

12.45. La iesirea din pereti a conductelor de apa si scurgere care servesc obiectele sanitare, se recomanda sa se monteze, pentru mascarea golului, rozete metalice nichelate sau cromate.

12.46. Armaturile de perete ale obiectelor sanitare, precum si rozetele metalice se vor aplica la fata finita a peretelui.

12.47. In scopul de a se evita deteriorarea obiectelor sanitare, pe timpul executarii lucrarilor de finisaj la constructie, obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu pana la terminarea lucrarilor respective.

Montarea armaturilor de inchidere, siguranta si control

12.48. Toate armaturile vor fi montate in pozitia inchis.

12.49. Supapele de siguranta cu parghie si contragreutate vor fi montate astfel incat tija sa fie verticala.

Sapaturi, umpluturi, lucrari auxiliare

12.50. Lucrarile de sapatura si umplutura se vor executa conform prescriptiilor in vigoare privind tehnica securitatii muncii.

12.51. Sapaturile se vor executa, de regula, mecanizat. In zonele cu instalatii subterane dense, precum si in acelea in care nu se cunosc traseele instalatiilor subterane se recomanda ca sapaturile sa se execute manual.

12.52. Determinarea latimii santurilor se face cu relatia:

l = D_e + 40 cm

in care:

l - este latimea santului, in cm;

D_e - diametrul exterior al conductei, in cm.

Latimea minima a santurilor pentru conductele de apa este de 60 cm, iar pentru conductele de canalizare de 70 cm.

12.53. Pe masura adancirii sapaturii, se vor lua masuri de consolidare a peretilor prin efectuarea sprijinirilor corespunzatoare. Se va da prioritate sprijinirilor cu panouri refolosibile. Concomitent, se vor lua si alte masuri de tehnica securitatii muncii, indicate pentru lucrari de acest fel.

12.54. In cazul in care natura terenului nu asigura stabilitatea in timp a retelelor (terenuri de umplutura, mlastinoase etc.) se vor lua masuri de consolidare prin batere, radiere de beton, grinzi, piloti etc.

12.55. In cazul in care, pe fundul santului, exista proeminente provenite din bolovani, stanci, fundatii vechi etc., care pot sa produca deteriorarea conductelor, se va crea un “pat protector' de nisip sau pamant marunt, pe care se monteaza conducta.

12.56. Umplutura de pamant se va executa numai dupa probarea instalatiilor, astfel incat sa nu fie deteriorate conductele.

12.57. La sapaturile care traverseaza cai de circulatie se vor lua masuri pentru evitarea tasarii suprastructurii.

[top]

13. CONDITII TEHNICE PENTRU VERIFICAREA SI RECEPTIA INSTALATIILOR SANITARE

Conducte de apa rece si calda

13.1. Conductele de apa rece si calda de consum vor fi supuse la urmatoarele incercari:

- incercarea de etanseitate la presiune la rece;

- incercarea de functionare la apa rece si calda;

- incercarea de etanseitate si de rezistenta la cald a conductelor de apa calda si a celor de circulatie.

13.2. Incercarea de etanseitate la presiune la rece, ca si incercarea de etanseitate si rezistenta la cald se vor efectua inainte de montarea aparatelor si armaturilor de serviciu la obiectele sanitare si celelalte puncte de consum, extremitatile conductelor fiind obturate cu flanse sau dopuri.

13.3. Presiunea de incercare la etanseitate si rezistenta la cald la conductele de apa rece si calda va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim, indicata in proiect pentru instalatia respectiva de alimentare cu apa, dar nu mai mica de 6 bari.

Conductele se vor mentine sub presiune timpul necesar verificarii tuturor traseelor si imbinarilor, dar nu mai putin de 20 de minute. Intr-un interval de 20 de minute nu se admite scaderea presiunii.

Presiunea in conducte se va realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un manometru montat pe pompa, care se va amplasa in punctul cel mai de jos al conductelor.

13.4. Incercarea de functionare la apa rece si calda se va efectua dupa montarea armaturilor la obiectele sanitare si la celelalte puncte de consum si cu conductele sub presiunea hidraulica de regim. Se va verifica, prin deschiderea succesiva a armaturilor de alimentare, daca apa ajunge, la presiunea de utilizare, la fiecare punct de consum in parte.

Verificarea se va face prin deschiderea numarului de robinete de consum corespunzator simultaneitatii si debitului de calcul.

13.5. Incercarea de etanseitate si rezistenta la conductele de apa calda, inclusiv la cele de circulatie, se va face prin punerea in functiune a instalatiei de apa calda la presiunea de regim stabilita prin proiect si la o temperatura de 55-60^oC.

Presiunea si temperatura de regim se vor pastra in instalatie timpul necesar verificarii etanseitatii imbinarilor si a tuturor punctelor de sustinere si fixare a conductelor supuse dilatarilor, dar nu mai putin de 6 ore.

Dupa racirea completa se va repeta incercarea de etanseitate la presiune la rece.

13.6. Pentru verificarea functionarii conductelor de circulatie, se va masura temperatura apei in conducta de apa calda, la iesirea din aparatul de preparare, si din conducta de circulatie, inainte de racordarea la aparat.

13.7. Incercarea de functionare se va efectua avand echipamentele in functiune, conform prevederilor din proiect (statii de ridicare a presiunii, aparate de preparare a apei calde, pompe etc.).

13.8. Conductele de apa rece din P.V.C. se vor incerca conform prevederilor normativului I 1.

Conducte de canalizare

13.9. Conductele interioare de canalizare vor fi supuse la urmatoarele incercari:

- incercarea de etanseitate;

- incercarea de functionare.

13.10. Incercarea de etanseitate se va efectua prin verificarea etanseitatii pe traseul conductelor si la punctele de imbinare.

13.11. Conductele prevazute cu elemente de mascare vor fi verificate pe parcursul lucrarii, inainte de inchiderea lor.

13.12. Incercarea de etanseitate se va face prin umplerea cu apa a conductelor astfel:

- conductele de canalizare a apelor meteorice pe toata inaltimea cladirii;

- conductele de canalizare a apelor menajere, pana la nivelul de refulare prin sifoanele de pardoseala sau ale obiectelor sanitare.

13.13. Incercarea de functionare se face prin alimentarea cu apa a obiectelor sanitare si a punctelor de scurgere la un debit normal de functionare si verificarea conditiilor de scurgere.

13.14. La efectuarea probelor de functionare se vor verifica pantele conductelor, starea pieselor de sustinere si de fixare, existenta pieselor de curatire, conform precizarilor din proiect si din prezentul normativ.

Conditii generale in vederea receptiei instalatiilor

13.15. Receptia lucrarilor de instalatii sanitare se efectueaza in conformitate cu prevederile prezentului normativ si a reglementarilor privind calitatea si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente si anume:

- Legea calitatii constructiilor;

- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente, indicativ C 56;

- Instructiuni tehnice pentru efectuarea incercarilor hidraulice si pneumatice la recipiente, indicativ I 25;

- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora nr. 273/1994.

13.16. In vederea receptiei se va urmari daca executarea lucrarilor
s-a facut in conformitate cu prevederile din proiect, a reglementarilor tehnice privind executia lucrarilor aferente, precum si a instructiunilor de montaj ale producatorului de echipamente.

13.17. Se vor avea in vedere in special conditiile tehnice privind:

- echiparea cu obiecte sanitare si aparate corespunzatoare;

- folosirea echipamentelor prevazute in proiect;

- respectarea traseelor conductelor;

- functionarea normala a echipamentelor din statiile de ridicare a presiunii, din centrale si puncte termice, la parametrii prevazuti;

- montarea si functionarea corespunzatoare a obiectelor sanitare si a armaturilor aferente de alimentare cu apa si de scurgere si a pieselor auxiliare;

- rigiditatea fixarii elementelor de instalatii de elementele de constructii;

- asigurarea dilatarii libere a conductelor;

- modul de amplasare a armaturilor si aparatelor de reglare, masura si control si accesibilitatea acestora;

- echiparea si functionarea corespunzatoare a instalatiilor pentru stingerea cu apa a incendiilor, conform prevederilor din proiect si a indicatiilor producatorului echipamentelor;

- aplicarea masurilor pentru diminuarea zgomotelor si vibratiilor;

- calitatea izolatiilor si vopsitoriilor;

- aspectul estetic general al instalatiilor.

In vederea diminuarii posibilitatilor de coroziune si a prelungirii duratei de functionare a instalatiilor se va face - obligatoriu - rodajul instalatiei de apa calda de consum timp de 60 zile, la temperatura de regim de 45^oC, dupa darea in folosinta a instalatiilor si receptionarea lucrarilor.

13.18. Pentru lucrarile ascunse se va face verificarea calitatii materialelor utilizate si a executiei si se vor efectua probele inainte de izolare si mascare si se vor incheia procese-verbale pentru astfel de lucrari.

13.19. Receptia lucrarilor se va face in prezenta investitorului sau a reprezentantului acestuia, iar dupa intocmirea proceselor-verbale de receptie, executantul va preda investitorului schema functionala a instalatiei si instructiunile de exploatare.

[top]

14. INSTALATII DE STINGERE CU APA A INCENDIILOR LA CLADIRI

Elemente comune

Generalitati

14.1. Proiectarea si executia, echiparea si dotarea minima obligatorie cu instalatiile de stingere cu apa a incendiilor la cladiri, vor corespunde prezentului normativ si standardelor in vigoare, indeplinind principiile si cerintele din normele generale de protectie impotriva incendiului.

Investitorul poate solicita dotarea suplimentara si cu alte instalatii sau elemente de instalatii de stins incendiu.

14.2. Proiectul va cuprinde si instructiunile de functionare si verificare periodica ale instalatiilor prevazute pentru stingerea incendiilor.

Aceste instructiuni trebuie sa cuprinda schemele de principiu, parametrii proiectati (debite, presiune, rezerve), descrierea, modul de utilizare si intretinere a instalatiilor in situatia normala si in caz de incendiu.

14.3. Componentele specifice instalatiilor de stingere a incendiilor utilizate, procurate din tara sau din import, vor fi de tipul celor avizate de Comandamentul trupelor de pompieri.

14.4. In prezentul normativ se utilizeaza termeni definiti prin STAS 8373 si STAS 4369, precum si cei intrati in uzul curent.

Bransamente

14.5. Fiecare cladire sau grup de cladiri dintr-o incinta, prevazuta cu instalatii de stins incendiu, va fi alimentata, de regula, printr-un singur bransament.

14.6. Se vor prevedea doua sau mai multe bransamente in situatiile prevazute la art. 3.15 din normativ.

Totodata, este obligatorie prevederea a doua sau mai multe bransamente si in cazul retelelor de incendiu inelare alimentate din reteaua publica care asigura direct debitul, presiunea si continuitatea in alimentarea cu apa.

14.7. Alimentarea cu apa de la pompele de incendiu, de la rezervorul de inaltime si de la hidrofoare a retelelor de incendiu inelare se face prin doua bransamente sau racorduri, pentru debite de incendiu mai mari de 5 l/s.

14.8. In cazul prevederii mai multor bransamente, pe fiecare din ele se vor monta armaturi de inchidere, precum si ventil de retinere, astfel incat sa poata fi scoase separat din functiune in caz de avarii si sa impiedice circulatia apei in sens invers, prin contor.

Retele exterioare

14.9. Retelele exterioare de apa pentru incendiu aferente ansamblurilor de cladiri si incinte industriale se fac, de regula, comune cu cele pentru apa menajera sau industriala.

Executarea unei retele separate pentru incendiu se admite numai atunci cand este rationala din punct de vedere economic sau cand este ceruta de considerente speciale.

Ele se fac de regula inelare.

14.10. Retelele exterioare de apa pentru stingerea incendiilor se impart in sectoare prin vane de sectorizare, dupa cum urmeaza:

- la grupuri de cladiri, - in asa fel incat sa se poata izola, in caz de avarie, portiuni de maximum 300 m (conform STAS 4163);

- la incinte industriale, astfel incat sa nu se scoata din functie, in caz de avarie, mai mult de 10 hidranti sau doua tunuri de incendiu.

Vanele se vor sigila in pozitie “normal deschis'.

14.11. Nu se admite trecerea retelelor exterioare de incendiu neprotejate corespunzator prin cladiri, subsoluri tehnice, precum si prin canale de conducte, cabluri etc. care prezinta pericol de incendiu sau explozie.

Rezervoare si bazine

14.12. Rezerva de apa necesara stingerii incendiilor se stabileste conform prevederilor STAS 1478 si se pastreaza in rezervoare independente sau in rezervoare comune, care servesc si alti consumatori.

Rezerva de apa pentru stins incendiu va fi intangibila.

Rezervoarele se pot amplasa in interiorul cladirilor sau in exterioarul acestora.

14.13. In scopul supravegherii permanente a alimentarii normale cu apa a rezervoarelor se prevad instalatii pentru semnalizare optica si acustica a nivelului rezervei de incendiu, care sa permita, in caz de necesitate, luarea masurilor de utilizare a rezervei de incendiu in regim de avarii, stabilite prin instructiunile de exploatare (inlaturarea avariilor in timp util, restrangerea sau suprimarea unor consumuri, intarirea regimului de supraveghere etc.).

14.14. Rezervoarele si castelele de apa se prevad cu indicatoare de nivel locale, vizibile de la nivelul solului, si cu sisteme pentru transmiterea nivelurilor caracteristice de apa de incendiu in statiile de pompare si la serviciile de pompieri.

14.15. Cand rezerva de incendiu este mai mare de 1000 m³, aceasta se pastreaza in cel putin doua rezervoare sau compartimente, legate intre ele, proiectate astfel incat sa poata fi scoase individual din functiune.

La instalatiile care au rezerva de incendiu mai mica de 1000 m³ de constructie, inclusiv la cele interioare, se va prevedea posibilitatea alimentarii cu apa direct din acestea a pompelor mobile de interventie in caz de incendiu. Fac exceptie rezervoarele interioare cu capacitate de maximum
10 m³.

14.16. Punctele de alimentare a pompelor mobile de incendiu din bazine sau rezervoare exterioare, precum si punctele de stationare a pompelor vor fi amplasate la maximum 10 m de cladirile de gradul I-II de rezistenta la foc si la 20 m de cladirile de gradul III-IV de rezistenta la foc sau de depozite deschise de materiale si lichide combustibile.

14.17. Raurile, lacurile, iazurile sau fantanile cu debit suficient si cu adancime corespunzatoare pot fi amenajate pentru a servi la alimentarea cu apa in caz de incendiu, asigurandu-se accesul autovehiculelor de interventie si posibilitatile de alimentare a autopompelor sau, dupa caz, a unor pompe fixe, la debitul de calcul.

14.18. Amplasarea rezervoarelor si a bazinelor de apa pentru stingerea incendiilor se face astfel incat sa fie asigurat accesul masinilor de interventie pentru incendiu la punctele de alimentare.

In sistemele de stingere a incendiilor prin pompe mobile, alimentate direct din rezervoare (bazine), amplasarea se face astfel incat sa se asigure interventia cu apa la cladiri si depozite, considerand lungimea maxima a furtunului de 150 m in cazul motopompelor si 200 m in cazul autopompelor.

Compresoare

14.19. La instalatiile de pompare cu recipiente hidropneumatice de incendiu se prevad doua compresoare.

14.20. Compresoarele pentru instalatiile de sprinklere din sistemele de aer - apa trebuie sa asigure umplerea cu aer a instalatiei in maximum 20 minute.

14.21. Compresoarele pentru instalatia de incendiu se vor prevedea cu actionare manuala si cu semnalizarea scaderii presiunii aerului. Se interzice actionarea automata a compresoarelor.

Pompe

14.22. In cazul in care se prevad pompe fixe de alimentare cu apa pentru stingerea incendiilor este obligatorie montarea unei pompe de rezerva, egala cu cea mai mare pompa din grupul celor in functiune, in urmatoarele situatii:

- constructii si grupuri de constructii la care debitul de apa pentru incendiu exterior depaseste 20 l/s;

- constructii industriale sau civile care sunt prevazute cu instalatii automate de stingere (sprinklere, drencere sau pulverizatoare);

- cladirile civile si industriale la care, pentru stingerea incendiilor din interior, se folosesc doua jeturi simultane.

14.23. Alimentarea cu energie electrica a statiei pompelor si robinetelor de incendiu se va face in conformitate cu normativul de instalatii electrice I 7.

14.24. In cazurile cand este obligatorie si nu se poate asigura a doua sursa de energie electrica (de rezerva), se vor monta pompe fixe cu motor cu ardere interna, cu pornire automata. Se admite, de asemenea, folosirea in acest scop a pompelor cu abur / in cazul cand este asigurata alimentarea lor permanenta printr-o conducta separata, direct de la sursa.

14.25. Pompele pot fi actionate automat sau manual. In cazul in care pompele sunt actionate automat, se va prevedea, in mod obligatoriu, si actionare manuala. Oprirea pompelor, in toate cazurile, se va face manual, din statia de pompare. Se admite oprirea automata in cazul lipsei de apa.

14.26. Pompele de incendiu cu pornire automata, ce servesc numai retelele de hidranti exteriori, se prevad si cu dispozitive, (butoane) marcate corespunzator, care sa permita actionarea lor cel mai tarziu in 5 minute de la darea semnalului de alarma.

Timpul admis pentru manevrarea a maximum doua robinete, ce permit utilizarea rezervei de incendiu din rezervoarele de acumulare, pentru functionarea acestor hidranti, este de asemenea de 5 minute.

14.27. Pompele de incendiu care alimenteaza retele separate vor avea asigurata pornirea automata sau prin comanda din statia de pompare, serviciul de pompieri (daca exista) si din diferite puncte ale cladirii.

Oprirea pompelor se va face manual din statiile de pompare, la terminarea incendiului.

Pentru actionarea pompelor de incendiu, care lucreaza independent de presiunea din hidrofor, se prevad butoane de pornire din casa pompelor si de la fiecare hidrant, iar oprirea se face din statiile de pompare prin actionarea manuala, la terminarea incendiului. Se admite oprirea automata in cazul lipsei de apa.

14.28. Instalatiile automate de stingere a incendiilor (drencere, sprinklere, apa pulverizata) vor avea asigurate debitele si presiunile de stingere pe tot timpul teoretic de interventie prin statii de ridicarea presiunii, cu alimentare din doua surse de energie (normala si de rezerva) si rezerva necesara de apa.

14.29. Actionarea pompelor destinate alimentarii retelelor de hidranti apa - aer se vor face prin butoane, amplasate la fiecare hidrant, care vor actiona si electrovana care delimiteaza reteaua cu apa de cea de aer.

14.30. Instalatiile de incendiu independente, (separate) prevazute cu pompe cu pornire automata, se echipeaza si cu pompe pilot pentru debite mici, care sa asigure acoperirea eventualelor pierderi din retea si mentinerea presiunii in instalatie.

14.31. Pompele de incendiu se monteaza astfel incat nivelul rezervei de apa pentru incendiu sa fie mai sus decat partea superioara a corpului pompei (pompa inecata).

Conductele de legatura intre pompe si rezervor nu se vor monta deasupra nivelului rezervei de incendiu. Fac exceptie pompele prevazute cu sisteme de autoamorsare avizate de organele abilitate, care se vor monta conform indicatiilor producatorului.

14.32. Pentru incercarea periodica a pompelor de incendiu se recomanda asigurarea posibilitatii intoarcerii apei in rezervor.

14.33. Schema instalatiei, calculul si executia retelelor hidrofoarelor, rezervoarelor si a conductelor din statiile de pompare, se face astfel incat in cazul unei avarii, in orice portiune a acestor conducte si ale elementelor acestora sa se poata asigura conditiile de debit si de presiune pe durata teoretica a incendiului.

14.34. Aparatajul de automatizare si comanda, precum si tablourile electrice se vor proteja impotriva umiditatii, fie prin amplasarea in incaperi uscate la temperatura indicata de producator, fie prin montarea in cutii (dulapuri) capsulate.

14.35. Este indicat ca fiecare pompa pentru stins incendiu sa aiba conducta proprie de aspiratie din rezervorul de apa.

Cand se monteaza mai mult de doua pompe, pentru una sau mai multe retele se admite prevederea unei conducte de aspiratie - tip colector - prevazuta cu cel putin doua sorburi, calculate fiecare pentru intregul debit teoretic in caz de incendiu si astfel realizate incat, in cazul unei avarii la elementele componente, sa se asigure functionarea instalatiei la parametrii proiectati.

14.36. Refularea, respectiv legarea pompelor la retelele, de distributie aferente se va face astfel:

- la instalatiile de stingere cu sprinklere, drencere sau apa pulverizata se va prevedea un distribuitor propriu instalatiei, separat si independent, alimentat prin minimum doua conducte, fiecare asigurand debitul maxim necesar. Din acest distribuitor vor fi alimentate instalatiile respective prin doua conducte dimensionate fiecare pentru intreg debitul;

- la instalatiile de stingere cu hidranti exteriori, respectiv cu hidranti interiori, se va prevedea cate o conducta proprie de refulare.

Din colector se pot alimenta si autovehicule de interventie prin intermediul unui racord cu Dn 100 si a unui camin tip A pentru alimentarea directa a pompelor mobile (STAS 9342).

Conditii privind constructia cladirii sau incaperii statiei de pompare a apei pentru incendiu

14.37. Statiile de pompare pentru apa de incendiu pot fi instalate in cladiri independente sau pot fi inglobate in cladiri civile sau industriale din categoriile C, D si E de pericol de incendiu sau alipite de acestea.

14.38. Incaperile statiilor de pompare, inglobate sau alipite cladirilor cu alte destinatii, se separa de restul cladirii prin pereti cu rezistenta la foc de cel putin 3 h si plansee cu o rezistenta la foc de 1 h si 30' avand acces direct din exterior. Se admite comunicarea si cu coridorul comun, printr-o usa avand limita de rezistenta la foc de 1 h si 30'.

14.39. Cladirile independente ale statiilor de pompare vor fi de gradul I-II de rezistenta, la foc, iar in cazul cand exista numai o singura pompa de incendiu, ele pot fi de gradul III de rezistenta la foc.

14.40. Incaperile in care se gasesc pompele de incendiu se prevad cu legatura telefonica cu serviciul propriu de pompieri, atunci cand debitul de incendiu interior si exterior este mai mare de 20 l/s.

Indiferent de debit, incaperea statiei de pompare se prevede si cu iluminat de siguranta pentru interventii, conform normativului I 7.

14.41. Echipamentul de rezerva (exclusiv pompa de rezerva de la art. 14.22.) pentru ridicarea presiunii si asigurarea debitului de apa se monteaza intr-o incapere separata de cea a echipamentului normal, zidul de separare avand o rezistenta la foc de minimum 2 h.

In peretii de separare se pot prevedea usi de comunicare rezistente la foc de 1 h si 30'.

Similar se vor amplasa si separa si grupurile electrogene.

Retele interioare de apa

14.42. Alimentarea cu apa a hidrantilor de incendiu interiori, din constructiile prevazute cu instalatii de apa potabila sau industriala se face, de regula, prin retele comune, ramificate sau inelare.

14.43. Se vor prevedea retele de distributie separate in urmatoarele situatii:

- la cladiri social-culturale si industriale, la care se prevad instalatii interioare de sprinklere, drencere sau apa pulverizata;

- la retelele de distributie din mase plastice pentru apa potabila sau industriala;

- in cazurile in care presiunea necesara in instalatii pentru stingerea incendiilor este mai mare de 6 bari;

- cand nu se poate asigura debitul de apa pentru stins incendiul de catre conductele publice si este necesar a se prevedea o gospodarie proprie (rezervor + statie de pompe) pentru debitul de incendiu;

- in cazul retelelor interioare de hidranti pentru care este prevazut timpul teoretic de functionare de 60 minute si mai mult.

14.44. In retelele instalatiilor interioare de apa pentru incendiu, separate sau comune, nu se folosesc conducte din PVC sau din alte materiale plastice; se vor folosi numai cnducte metalice.

14.45. In cazul retelelor comune este indicat sa se asigure circulatia apei in coloanele hidrantilor prin legarea capetelor coloanelor la obiecte sanitare cu folosinta curenta.

14.46. Retelele inelare de conducte se prevad cu robinete astfel incat, in caz de avarii, sa nu se intrerupa functionarea a mai mult de 5 hidranti pe nivel al cladirii. Robinetele de pe retelele inelare se prevad sigilate in pozitia “normal deschisa', daca nu sunt prevazute cu dispozitive de actionare de la distanta.

14.47. In cazul cladirilor cu doua zone de presiune, alimentarea cu apa a hidrantilor interiori se va face in functie de presiunea necesara, prin una din cele doua zone de presiune, fara a depasi la capetele de debitare (ajutaj - teava de refulare) presiunea de 4 bari.

Pentru reducerea presiunii din instalatie la valoarea de 4 bari, se admite prevedarea de regulatoare de presiune locale sau de diafragme, amplasate inaintea hidrantilor respectivi.

14.48. Toate retelele de apa pentru stingerea incendiilor se proiecteaza si se executa astfel incat sa fie ferite de inghet, iar reviziile si eventualele reparatii sa se poata face cu usurinta.

Dimensionarea instalatiilor

14.49. Dimensionarea conductelor de apa, a capetelor de debitare, etc. se va face conform STAS 1478.

14.50. Stabilirea debitelor de apa pentru incendiu se va face in conformitate cu prevederile STAS 1478 si STAS 1343.

14.51. Capacitatea rezervoarelor de acumulare se stabileste conform STAS 1478 si STAS 1343.

Hidranti interiori

14.52. Echiparea cu hidranti de incendiu interiori a constructiilor, compartimentelor de incendiu si a spatiilor, potrivit scenariilor de siguranta la foc elaborate, se asigura dupa caz la:

a - Constructiile inchise din categoriile de importanta exceptionala si deosebita (A si B), incadrate conform legislatiei in vigoare indiferent de arie si numar de niveluri;

b - Constructii publice, administrative si sociale, cu aria construita de cel putin 600 mp si mai mult de 4 niveluri;

c - Cladiri inalte si foarte inalte, precum si constructii cu sali aglomerate, indiferent de ariile de construire si numarul de niveluri;

d - Constructii de productie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform normelor in vigoare, cu arii construite de minimum 600 mp, precum si depozite cu stive inalte (peste 4 m inaltime);

e - Constructii sau spatii publice, administrative, sosiale si de productie sau depozite subterane, cu aria desfasurata mai mare de 600 mp;

f - Parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme si cele supraterane inchise cu mai mult de 2 niveluri.

Nu se prevad hidranti de incendiu interiori atunci cand apa nu este indicata pentru stingere sau se asigura stingerea cu alte substante (gaze inerte, spuma, abur etc.) precum si la constructiile parter la care se realizeaza interventia de la hidranti exteriori cu furtun maxim de 40 m lungime.

In functie de categoriile de pericol sau riscurile de incendiu, de combustibilitatea si valoarea constructiei si a bunurilor, investitorii pot stabili necesitatea echiparii si in alte cazuri, enumerarea din normativ fiind minimala

14.53. In cazul cladirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidranti interiori se va stabili pentru fiecare compartiment in parte, iar gospodaria de apa se va dimensiona pentru compartimentul cel mai defavorabil.

14.54. Hidrantii interiori se pot monta aparent sau ingropat, marcandu-se conform STAS 297/1.

14.55. Amplasarea hidrantilor interiori se face astfel incat fiecare punct din interiorul incaperilor sa fie protejate de cel putin:

- doua jeturi: in incaperi sau grupuri de incaperi industriale ce comunica prin goluri neprotejate atunci cand acestea se incadreaza in categoriile A, B sau C de pericol de incendiu si au un volum de peste
1000 m³, in cladiri civile cu inaltimi mai mari de 45 m, in depozite comerciale sau industriale, in magazine sau expozitii cu exponate combustibile, la sali de spectacole (numai in sala, scena, depozitele si atelierele anexe), pentru care in STAS 1478 se prevede in intreaga cladire functionarea simultana a doua sau mai multe jeturi;

- un jet, in celelalte incaperi, inclusiv in cele prevazute cu instalatie automata de stingere.

Aceste jeturi trebuie obtinute din hidranti situati pe acelasi palier si in acelasi compartiment de incendiu.

14.56. Instalatiile se proiecteaza astfel sa se poata actiona imediat la izbucnirea incendiului. Se admite pornirea pompelor si robinetelor cu actionare electrica de la distanta prin butoane.

14.57. In cladirile industriale in care sunt incaperi cu pericol de incendiu diferit, hidrantii de incendiu interiori se prevad pentru a servi numai zonele in care exista materiale, elemente sau utilaje combustibile.

14.58. Pe scenele amenajate ale salilor de spectacole si pe coridoarele de acces la scena se prevede un numar suficient de hidranti pentru ca sa poata actiona simultan cu numarul de jeturi prevazute in STAS 1478.

14.59. In cazul cand se prevede functionarea simultana a doua sau mai multe jeturi, retelele se calculeaza considerand functionarea a doi sau mai multi hidranti (conform STAS 1478), situati in punctele cele mai indepartate fata de punctul de alimentare (racord, pompa etc.) si functionand in conditiile mentionate la art. 14.55.

14.60. Hidrantii interiori se amplaseaza in locuri vizibile si usor accesibile in caz de incendiu, in functie de raza lor de actiune si de necesitati, in urmatoarea ordine: langa intrari in cladiri, in case de scari, in holuri sau in vestibuluri, pe coridoare, langa intrarea in incaperi si in interiorul acestora.

14.61. In salile de spectacole, atunci cand distributia interioara a cladirii permite, se vor amplasa in sala un numar suficient de hidranti interiori pentru a putea actiona in fiecare punct al salii cu cel putin un jet, iar restul hidrantilor (necesari pentru realizarea cerintelor din STAS 1478) se vor amplasa in exteriorul salii, langa usa.

14.62. In cladirile civile cu inaltimi mai mari de 28 m, hidrantii se amplaseaza numai pe coridoare sau in incaperile tampon de acces in casele de scari.

14.63. Robinetii hidrantilor se monteaza de la 0,8 m la 1,50 m de la pardoseala, iar cutiile lor vor fi protejate impotriva loviturilor. Cutiile hidrantilor se executa in conformitate cu prevederile STAS 3081.

14.64. Nisele hidrantilor nu trebuie sa strapunga peretii antifoc, pe cel care despart incaperi cu pericol de incendiu diferit sau care delimiteaza cai de evacuare. In cazul in care se monteaza in nisa, rezistenta la foc a peretelui trebuie sa ramana neschimbata.

14.65. In cazul stingerii incendiilor cu spuma aeromecanica, hidrantii interiori se vor echipa cu toate mijloacele necesare pentru producerea si refularea spumei necesare stingerii.

14.66. La proiectarea instalatiilor de hidranti interiori, pentru cladirile civile foarte inalte, de peste 45 m, se vor respecta urmatoarele:

- se prevad minimum doua coloane de alimentare, dimensionate astfel incat fiecare sa asigure un debit de apa pentru incendiu de 15 l/s pentru cladirile pana la 50000 m³ si de 20 l/s, pentru cladirile cu un volum mai mare;

- pe fiecare nivel se prevad cel putin doi hidranti a cate 2,5 l/s, alimentate de la coloane diferite;

- hidranti se amplaseaza numai pe coridoare sau in incaperile tampon de acces in casele de scari;

- conductele vor fi legate in inel si prevazute cu robinete de inchidere, astfel incat sa nu existe pericolul scoaterii din functiune a mai mult de 5 robinete pe nivel;

- se vor prevedea robinete si pe coloane, din 5 in 5 niveluri;

- se va prevedea sigilarea robinetelor in pozitie “normal deschis';

- pe conducta principala a retelei de distributie se prevede o conducta cu Dn 100 mm cu robinet de inchidere ventil de retinere si doua racorduri fixe tip B, amplasate pe peretele exterior al cladirii, in nise cu geam, marcate cu indicatoare, la inaltimea de maximum 1,40 m de la nivelul trotuarului cladirii, astfel incat sa fie posibila alimentarea instalatiei interioare direct de la pompele mobile de incendiu.

14.67. La cladirile industriale monobloc, la care nu se poate asigura protectia intregii suprafete de la hidrantii exteriori, se prevad hidrantii interiori pe tunelurile speciale de evacuare, care sa functioneze in conditiile prevazute pentru hidrantii exteriori.

Debitul necesar se va stabili conform STAS 1478.

14.68. Retelele interioare care servesc mai mult de 8 hidranti pe nivel se proiecteaza inelare sau cu circuitul inchis cu ajutorul a doua racorduri la reteaua exterioara.

14.49. Retelele interioare de hidranti, avand timpul teoretic de functionare de 60 minute si mai mare, se prevad cu racorduri fixe, amplasate in exteriorul cladirilor, in aceleasi conditii ca la art. 14.66, pentru alimentarea de la pompele mobile de incendiu.

14.70. In cladirile inchise ale depozitelor cu stive inalte (cu inaltime mai mare de 4 m), cladiri industriale monobloc, garaje mari etc. se admite ca hidrantii interiori, necesari pentru protejarea zonelor ce nu pot fi acoperite cu jeturile celor montati pe pereti sau pe stalpi, sa fie amplasati la nivelul pardoselii sau ingropati in pardoseala, in cutii speciale, corepunzatoare.

14.71. Hidrantii interiori se echipeaza cu furtun tip C (O 50 mm) flexibil sau tip B (O 75 mm) flexibil, cu o lungime de maximum 20 m si, dupa necesitati, cu dispozitive de refulare a apei sub forma de jet compact, pulverizat sau mixt.

Dispozitivele de refulare a apei pot fi:

- tevi de refulare simple;

- tevi simple prevazute cu ajutaj pulverizator;

- tevi de refulare universale.

Tevile de refulare simple se vor utiliza acolo unde jetul compact nu produce pagube, dar este necesara forta de impact a jetului compact (ex. depozite comerciale, industriale etc.).

Tevile de refulare universale se vor utiliza in incinte industriale (hale, ateliere).

Tevile simple prevazute cu ajutaj pulverizator se vor utiliza in toate cladirile, cu exceptia celor indicate mai sus.

14.72. Presiunea minima la teava de refulare - in cazul utilizarii dispozitivelor de pulverizare si a tevilor de refulare universale - va fi de minimum 2,5 bari.

14.73. Pe timp de noapte sau in locurile unde se desfasoara activitati la lumina artificiala, marcarea hidrantilor se va face prin iluminat de siguranta.

14.74. Instalatiile prevazute cu hidranti, amplasate in spatii cu pericol de inghet vor fi dotate cu armaturi de golire, dispuse in imediata apropiere a robinetului de sectionare (electrovanei).

Coloane uscate

14.75. Coloanele uscate sunt instalatii fixe, rigide, montate in interiorul constructiilor, utilizate numai de formatiile de pompieri.

Se vor prevedea coloane uscate la toate constructiile cu inaltimea mai mare de 28 m, masurata de la cota terenului.

Constructiile echipate cu coloane uscate se vor echipa si cu instalatii de stingere cu apa a incendiilor, conform prevederilor din prezentul normativ.

14.76. Pentru alimentare, se va asigura accesul masinilor de pompieri in orice anotimp, fara ca distanta de la calea de acces cea mai apropiata fata de racordul de alimentare sa depaseasca 40 m.

14.77. Racordul de alimentare al coloanei uscate (de tipul B) se amplaseaza pe peretele exterior al cladirii si se obtureaza cu un racord infundat; la baza coloanei prevazandu-se ventil de retinere si robinet de golire.

14.78. Racordul se monteaza la loc vizibil, separat de orice alt racord, la o inaltime de maximum 1,5 m fata de sol si inclinare de 45^o fata de verticala.

14.79. Pentru recunoastere, racordul de alimentare se marcheaza prin indicator “COLOANA USCATA'.

14.80. Se va instala coloana independenta pentru fiecare compartiment de incendiu.

Conducta de legatura (orizontala) cu coloana uscata trebuie sa fie cat mai scurta si astfel proiectata incat sa asigure golirea intregii cantitati de apa.

Aceasta conducta trebuie sa treaca prin locuri accesibile in subsol sau parter, fara a traversa tuneluri de cabluri, ghene ale instalatiilor sanitare sau goluri lifturi.

14.81. Coloana uscata propriu-zisa se va monta in zona de acces a scarii, in casa scarii sau in ghene adiacente acesteia.

14.82. Coloana uscata poate fi aparenta sau ingropata.

Cand se monteaza mascat in grosimea peretelui, acesta trebuie sa aiba o rezistenta la foc conform reglementarilor in vigoare.

14.83. Traseul coloanei uscate va fi vertical, admitandu-se, in situatii justificate tehnic, deviatii locale.

14.84. Pentru recunoastere, punctele de alimentare si racordul se marcheaza conform STAS 297/1.

14.85. Coloanele uscate vor avea diametrul de 75 mm si racordurile pentru furtun de tip C.

14.86. Pe fiecare nivel, inaintea racordului pentru furtun, se prevede un robinet.

Racordurile pentru furtun vor fi amplasate pe casa scarii sau in zonele de acces la scari, in functie de constructie, astfel incat sa se poata servi fiecare nivel.

Inaltimea maxima de montaj a racordurilor pentru furtun va fi 1,5 m fata de pardoseala.

14.87. Este necesar sa existe spatiu suficient pentru racordarea furtunurilor si manevrarea robinetelor.

14.88. Racordurile pentru furtun se pot monta aparent sau ingropat. Ele vor fi marcate cu inscriptia: “RACORD INCENDIU'.

14.89. Se va mentiona in proiect ca presiunea de incercare a coloanelor uscate va fi de 25 bari.

14.90. Coloanele se prevad si se executa din tevi metalice protejate anticorosiv.

Instalatii de sprinklere

14.91. Echiparea cu instalatii automate de stingere tip sprinkler a constructiilor, compartimentelor de incendiu si incaperilor, potrivit scenariilor de siguranta la foc elaborate, dupa caz, se asigura dupa caz la:

a - Constructii inchise din categoriile de importanta exceptionala si deosebita (A si B) incadrate conform legislatiei in vigoare cu densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/m²;

b - Cladiri inalte si foarte inalte cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m², cu exceptia locuintelor;

c - Platouri de filmare amenajate si inchise, studiouri de televiziune si scene amenajate, cu arii mai mari de 150 mp, inclusiv buzunarele, depozitele si atelierele anexa acestora;

d - Constructii de productie incadrate in categoria A, B sau C de pericol de incendiu cu arie desfasurata de cel putin 2000 mp si totodata cu densitatea sarcinii termice peste 420 MJ/m²;

e - Constructii publice cu densitatea sarcinii termice peste 840 MJ/m², cele destinate depozitarii materialelor combustibile, cu aria desfasurata mai mare de 750 mp si densitatea sarcinii termice peste 1680 MJ/m², precum si depozitele cu stive inalte (peste 6 m inaltime);

f - Garaje si parcaje subterane pentru mai mult de 50 autoturisme, precum si la cele supraterane inchise cu mai mult de 3 niveluri.

Enumerarea echiparii cu instalatii automate de stingere tip srinkler fiind minimala, investitorii le pot prevedea si in alte situatii, in functie de pericolul si riscul de incendiu, amplasare, combustibilitatea constructiei si valoare.

Nu se prevad instalatii de stingere tip sprinkler in cazurile in care apa nu este indicata pentru stingere sau se asigura stingerea cu alte substante (gaze inerte, spuma, abur etc.).

14.92. Incaperile protejate cu instalatii de sprinklere, de regula trebuie sa fie separate de spatiile invecinate, prin elemente de constructie incombustibile sau prin alte dispozitive corespunzatoare (ecrane, cortine cu actionare automata etc.).

14.93. Instalatia de sprinklere trebuie sa fie permanent sub presiune si se poate realiza in urmatoarele sisteme: cu apa-apa si apa-aer.

Sistemele cu apa-apa se utilizeaza numai in cazul in care temperatura incaperilor nu scade sub 4^oC si nu urca peste 100^oC.

14.94. Retelele de distributie care pornesc de la aparatele de control si semnalizare (ACS), pot fi inelare sau ramificate.

14.95. Sprinklerele se monteaza pe conducte de distributie si pe ramificatiile (ramurile) acestora.

Pe fiecare ramura se pot monta maximum 6 sprinklere, cu exceptia perdelelor de apa de protectie pe care se pot monta mai multe sprinklere.

14.96. Temperatura nominala de declansare trebuie sa fie mai mare decat temperatura mediului in care sunt montate, conform precizarilor producatorului.

14.97. Prin dispunere (amplasare) sau, prin masuri de protectie, sprinklerele se protejeaza impotriva deteriorarilor mecanice, a efectelor termice si a influentarii reciproce asupra declansarii lor.

Pentru mediile corosive se utilizeaza sprinklere de constructie speciala (de regula, din materiale rezistente la coroziune).

14.98. Pentru inlocuirea caperelor sprinklerelor deteriorate sau declansate in caz de incendiu, se prevede o rezerva de sprinklere, calculata separat pentru fiecare tip din cele montate, astfel:

• daca instalatia are pana la 30 de sprinklere, rezerva sa fie egala cu numarul celor montate;
• daca instalatia are peste 30 de sprinklere, se asigura o rezerva de 5-25% din totalul sprinklerelor, in functie de tipul acestora, insa nu mai putin de 30 bucati (procentul mare se aplica instalatiilor cu un numar mic de capete).

La instalatii echipate cu sprinklere rezistente la coroziune, care declanseaza la temperaturi mai mari de 90^oC, rezerva trebuie sa fie egala cu numarul de sprinklere montate in sectorul cel mai mare.

14.99. Amplasarea sprinklerelor trebuie sa se faca in functie de pericolul de incendiu, gradul de rezistenta la foc al constructiei, de pozitiile si dimensiunile grinzilor, a diferitelor instalatii, utilaje sau stive de materiale, precum si de caracteristicile hidraulice ale sprinklerelor, astfel incat sa se asigure:

• conditiile de declansare a sprinklerelor;
• intensitatea de stingere minima normala;
• protectia elementelor portante ale constructiei cu limita de rezistenta la foc redusa;
• distribuirea cat mai uniforma a apei pe suprafata protejata.

Sprinklerele se monteaza sub plafon si la nivele intermediare (ex. sub pasarele).

14.100. In cazul in care exista obstacole aflate sub sprinklere, care pot influenta dispersarea apei, se impune montarea unor sprinklere suplimentare.

14.101. Distanta minima intre deflectorul sprinklerului si suprafata protejata va fi de regula 0,60 m.

14.102. Distanta dintre deflector si tavanul continuu, masurata in plan vertical, va fi minimum 8 cm si de maximum 40 cm.

14.103. Daca obiectele existente in incapere sunt stivuite, introduse in cutii sau depozitate pe etajere (exceptand cazul depozitelor cu stive inalte), spatiul liber in jurul deflectoarelor trebuie sa fie de 0,90 m (emisfera cu raza de 0,90 m sub deflector).

14.104. Sprinklerele se monteaza, de regula, perpendicular pe suprafata protejata.

14.105. Pentru a evita colmatarea orificiului sprinklerului, acesta se va monta pe ramura (ramificatie) prin legarea laterala sau superioara a racordului sprinklerului.

14.106. Distanta dintre sprinklere si pereti nu trebuie sa fie mai mare decat jumatatea distantei dintre sprinklere.

14.107. Sprinklerele se monteaza cu deflectorul in sus sau in jos, in conformitate cu instructiunile producatorului.

14.108. Fiecare sector al instalatiei de sprinklere se echipeaza cu un aparat de control si semnalizare si va avea un numar de sprinklere de maximum:

• 800 buc. in cazul instalatiei apa-apa; in cazul in care sprinklerele sunt montate in mai multe incaperi separate intre ele prin pereti si usi incombustibile, numarul sprinklerelor dintr-un sector poate fi marit la 1200 buc;
• 600 buc. in cazul instalatiei apa-aer; in acest caz volumul retelei de sprinklere a unui sector nu trebuie sa fie mai mare de 2 m³ pentru instalatiile fara accelerator si de 3 m³ la cele cu accelerator.

14.109. Sectoarele trebuie sa grupeze numai sprinklerele montate in acelasi compartiment de incendiu al cladirii.

14.110. In cazul in care mai multe incaperi, situate pe acelasi nivel sau pe diverse niveluri, sunt protejate de aceeasi instalatie, trebuie sa se poata localiza intrarea in functiune a sprinklerelor de pe fiecare ramura a instalatiei. Acest lucru se poate realiza prin montarea unor indicatoare de trecere a apei instalate pe fiecare ramura a instalatiei.

14.111. Ramificatiile (ramurile) se prevad, la capete, cu dopuri care permit curatarea periodica.

14.112. Pentru eliminarea aerului sau a apei din retelele de sprinklere, acestea se monteaza cu pante 2⁰/₀₀ - 5⁰/₀₀; pantele mai mari luandu-se pentru cele cu diametrul mai mic.

14.113. In punctele cele mai ridicate ale retelei de sprinklere, corespunzator fiecarui sector de sprinklere se va prevedea un robinet de inchidere si port-furtun pentru spalarea conductelor si un stut cu robinet si mufa pentru montarea unui manometru.

Probele hidraulice se executa la 1,5 ori presiunea de regim.

14.114. Debitul de calcul al instalatiei se stabileste considerand functionarea simultana a capetelor situate in aria de declansare a sprinklerelor din compartimentul de incendiu al cladirii, conform STAS 1478.

14.115. Pentru alimentarea instalatiei de sprinklere de la pompele mobile, se prevad racorduri fixe tip B, amplasate in exterior, in locuri usor accesibile utilajelor de interventie.

Numarul acestora se stabileste functie de debitul instalatiei, considerand 15 l/s pentru fiecare racord. Legatura cu reteaua de sprinklere se face la distribuitorul statiei de pompare.

Pe fiecare racord se monteaza cate un ventil de retinere.

14.116. Pentru a putea controla in permanenta presiunea apei sau a aerului se monteaza manometre in diferite puncte ale instalatiei, cum sunt: deasupra aparatului de control si semnalizare, sub robinetul principal de inchidere (pe conducta de alimentare cu apa), precum si in punctul cel mai departat si mai inalt (cel mai dezavantajat) al fiecarui sector.

Manometrele vor fi montate astfel incat sa se poata asigura citirea usoara a indicatiilor, iar pe cadran se va insemna domeniul presiunilor de lucru al instalatiei.

14.117. Aparatele de control si semnalizare (ACS), cu dispozitivele anexe, se monteaza intr-o incapere proprie separata cu pereti si plansee rezistente la foc, sau intr-o incapere cu alta destinatie, care nu prezinta pericol de incendiu. Incaperea trebuie sa asigure spatiul necesar servirii si repararii aparatelor de control si semnalizare, sa fie incalzita si cu acces direct din spatiile de circulatie comuna.

Daca incaperea are si alta destinatie, aparatele de control si semnalizare se monteaza intr-un dulap inchis, cu usita si geam, asigurat cu incuietoare si iluminat de siguranta corespunzator.

14.118. Clopotele sistemelor de semnalizare se monteaza pe elementele de constructie verticale, de regula spre exterior sau astfel incat semnalul sa fie receptionat cu usurinta de ocupantii cladirii, asigurandu-se si semnalizarea electrica (optica si acustica) la incaperea serviciului de pompieri sau la un punct de supraveghere cu serviciu permanent.

In lipsa indicatiilor producatorului, distanta pe orizontala dintre statie si turbina hidraulica nu trebuie sa fie mai mare de 25 m, iar pe verticala mai mare de 6 m (deasupra nivelului supapei statiei).

14.119. Aparatul de control si semnalizare trebuie montat in pozitie verticala, tinand seama si de indicatiile producatorului.

Flansa robinetului principal, aflat pe conducta de alimentare a statiei, trebuie sa se afle la inaltimea de 0,6 m fata de pardoseala.

14.120. Pentru reducerea pagubelor, se recomanda sa se asigure evacuarea din cladire a apei provenita de la instalatia de sprinklere fie la teren, fie la reteaua de canalizare.

Instalatii de drencere

14.121. Instalatiile de drencere pot fi utilizate pentru:

• stingerea incendiilor;
• protectie cu perdele de apa.

14.122. Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevad la:

• incaperi cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare, hangare pentru avioane, garaje mari etc., unde, din cauza propagarii rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu destula eficienta alte mijloace de stingere;
• scenele teatrelor, expozitii si alte sali aglomerate, in care publicul se afla in prezenta unor cantitati mari de materiale combustibile;
• depozite de materiale sau substante combustibile cu degajari mari de caldura (cauciuc, celuloid, alcooli, etc.).

14.123. Perdelele de protectie cu drencere se prevad pentru:

• protejarea elementelor de inchidere a golurilor (usi, ferestre etc.) din peretii despartitori, pentru a evita transmiterea focului de la o incapere la alta;
• protectia cortinelor, usilor sau obloanelor din peretii antifoc;
• protectia unor portiuni din incaperi cu pericol de incendiu;
• protectia golurilor scarilor rulante;
• protectia cladirilor in exterior, cand nu sunt amplasate la distante corespunzatoare (fatade, acoperisuri).

14.124. Instalatia de drencere are in componenta:

• vanele (robinetele) de actionare (manuala sau electrice) montate pe conductele de alimentare cu apa de la o sursa (care trebuie sa asigure parametrii de debit si presiune necesari functionarii);
• retele de distributie;
• drencerele.

14.125. Amplasarea drencerelor, utilizate pentru stingerea incendiilor, fata de spatiul protejat, se face similar sprinklerelor. Distantele fata de plafoane se stabilesc functie de rolul drencerelor fata de acestea (de protectie, de stingere etc.).

14.126. La salile de spectacole, care au scena amenajata drencerele se prevad:

• sub plafonul scenei, cand acesta este executat din materiale combustibile, sub gratare, sub pasarele si in buzunarele scenei, neseparate de acestea prin cortine de siguranta;
• de ambele parti ale cortinei, de siguranta pentru protectia acesteia;
• deasupra golurilor protejate care leaga scena sau buzunarele scenei de incaperile vecine.

Atunci cand separate prin cortine, buzunarele pot fi prevazute cu sprinklere.

14.127. In functie de cerintele de stingere, drencerele se monteaza, de regula, in grupe de maximum 72 capete, care au conducte de alimentare cu vane de actionare separate pentru fiecare grupa.

14.128. Actionarea robinetelor de alimentare a instalatiilor de drencere se face:

• manual, in cazul cand drencerele sunt utilizate pentru stingerea incendiilor, in incaperi industriale si pentru protejarea, prin perdele de apa, a unor portiuni din incaperile cu pericol de incendiu sau golurile din peretii despartitori, daca exista, in permanenta, personal, iar operatiile de actionare manuale pot fi efectuate in timp util de la semnalarea incendiului;
• automat, se recomanda in toate cazurile, iar in mod obligatoriu in cazul cand drencerele sunt utilizate pentru stingerea incendiilor in incaperi sau pentru crearea unor perdele de apa pentru protectia golurilor din peretii antifoc, in locurile in care nu se lucreaza permanent sau daca operatiunile de actionare manuala nu se pot efectua in timp util.

Intrarea in functiune a instalatiilor de drencere automata se semnalizeaza optic si acustic la serviciul de pompieri si la camera de comanda a instalatiei tehnologice de supraveghere permanenta daca aceasta exista.

14. 129. Instalatiile de drencere cu actionare automata trebuie sa aiba asigurata si posibilitatea actionarii manuale.

14.130. Amplasarea robinetelor de actionare (manuala sau automata) a instalatiei de drencere se face in locuri incalzite, usor accesibile pentru personalul de deservire, ferite de actiunea focului, retrase fata de circulatia de evacuare.

Deasupra robinetelor de actionare se monteaza robinete de golire, iar dedesubt manometre de control.

14.131. Pentru alimentarea instalatiei de drencere de la pompele mobile de stins incendiu se prevad aceleasi echipari ca la instalatia de sprinklere (vezi art. 14.115).

14.132. Robinetele de actionare a instalatiei se marcheaza cu indicatoare.

14.133. Pentru fiecare instalatie de drencere - atat drencere pentru stingere, cat si pentru perdele de protectie - se asigura o rezerva de capete de drencere, calculata separat pentru fiecare tip din cele montate, de 2-5%, insa nu mai mica de 10 buc. (procentul mare se aplica la instalatiile cu un numar redus de capete).

14.134. Alegerea tipului de drencere, forma deflectorului pentru dispersarea apei, precum si montajul se stabilesc conform indicatiilor producatorului, avand in vedere scopul urmarit.

14.135. La stabilirea debitului de calcul al perdelelor de drencere. prevazute pentru protectia golurilor scarilor rulante, se vor lua in considerare functionarea simultana a perdelelor pe doua niveluri succesive pentru timpul teoretic de functionare egal cu cel al sprinklerelor.

14.136. Presiunea disponibila luata in calcul la orificiul drencerului de stingere amplasat in conditiile cele mai dezavantajoase, trebuie sa asigure intensitatea de stingere necesara, potrivit cerintelor producatorului.

14.137. Calculul si executarea retelelor, durata de functionare si sistemul de alimentare cu apa se face conform STAS 1478.

14.138. Evacuarea apei provenita de la instalatia de drencere se va face conform art. 14.120.

Instalatii fixe de stingere cu apa pulverizata

14.139. Instalatiile cu apa pulverizata se prevad pentru:

• stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hartie, textile, materiale plastice etc.);
• protejarea obiectelor (structuri si echipamente ale instalatiilor tehnologice, recipiente pentru lichide combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mari de 60^oC si gaze inflamabile, motoare cu ardere interna, gospodarii mari de cabluri electrice cu izolatie combustibila), impotriva radiatiei termice emise de un incendiu invecinat, pentru a limita absorbtia caldurii pana la limita care previne sau micsoreaza avariile;
• prevenirea formarii unor amestecuri explozibile in spatii inchise (reducerea evaporarii prin racirea suprafetelor care vin in contact cu lichide inflamabile ) sau in spatii deschise (prin diluarea amestecurilor explozive sau a scaparilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive).

14.140. Atunci cand asigura conditiile necesare, alimentarea cu apa se poate face din:

• reteaua de apa potabila;
• reteaua de incendiu;
• reteaua de apa industriala.

14.141. Reteaua de conducte principale de alimentare se va executa, de regula, de forma inelara, iar cea de conducte secundare cu pulverizatoare, va urmari, pe cat posibil, forma obiectului protejat.

14.142. Conductele de alimentare si armaturile aferente, pana la distribuitor, se vor proteja impotriva inghetului.

14.143. Conductele de distributie de la distribuitor pana la obiectul protejat sunt uscate.

14.144. Distanta dintre duze se stabileste in functie de parametrii lor hidraulici indicati de producator si de intensitatea minima de stropire STAS 12.260, dar se recomanda sa nu fie mai mare de 1,5 m.

14.145. Directia de stropire a duzelor va fi, de regula, de sus in jos.

14.146. Distribuitorul instalatiei va fi prevazut cu manometru.

14.147. Instalatiile de apa pulverizata se vor prevedea cu comanda automata si/sau manuala.

Actionarea manuala a robinetelor pentru punerea in functiune a instalatiei se admite cu conditia ca acestea sa se faca in timp util.

14.148. Pentru alimentarea instalatiei de la pompe mobile de stins incendiu se vor prevedea aceleasi echipari ca la instalatia de sprinklere (vezi art. 14.115).

14.149. Intrarea in functiune a instalatiei fixe de apa pulverizata va fi semnalizata la serviciul de pompieri si la camera de comanda a obiectivelor protejate.

14.150. Instalatia se proiecteaza cu tevi din otel. Armaturile si fitingurile vor fi din otel sau din fonta maleabila.

14.151. Dimensionarea instalatiilor fixe de stingere a incendiilor cu apa pulverizata se va face conform STAS 12.260.

Hidranti exteriori si bazine

14.152. Asigurarea posibilitatilor de stingere a incendiilor din exterior, potrivit scenariilor de siguranta la foc elaborate prin alimentarea, din retelele de distributie a apei ale localitatilor, atunci cand conform avizului gospodariei de apa respective sunt asigurate permanent debitele si presiunile necesare pe timpul normal de functionare al instalatiei, sau din gospodarii proprii de apa si retele de distributie - corespunzator alcatuite si dimensionate - ori din sisteme combinate, se realizeaza la:

a - Constructii inchise de importanta exceptionala si deosebite (A si B), indiferent de volum;

b - Constructii si ansambluri de constructii civile cu mai mult de doua niveluri si volum construit mai mare de 5000 m³;

c - Cladiri inalte, foarte inalte si constructii cu sali aglomerate;

d - Constructii subterane civile, de productie, depozitare, parcaje sau garaje;

e - Constructii de productie sau depozite cu volum mai mare de
5000 m³;

f - Depozite deschise pentru materiale sau substante combustibile, cu aria mai mare de 2000 m²;

g - Depozite cu tive inalte (peste 4 m inaltime).

Asigurarea instalatiilor de stingere a incendiilor din exterior nu este obligatorie la constructii amplasate izolat (la mai mult de 500 m de zone construite) si care nu sunt echipate cu instalatii de alimentare cu apa, precum si la incinte izolate de productie sau depozitare cu arii sub 2000 m² si au constructii cu maximum 2 niveluri. In asemenea situatii se recomanda asigurarea posibilitatilor de alimentare cu apa a pompelor mobil de interventie din surse naturale invecinate (rauri, lacuri, fantani) sau din bazine.

Enumerarea prevederii articolului fiind minimala, investitorii pot asigura posibilitati de stingere din exterior si in alte situatii.

14.153. Se admite asigurarea cu apa direct din bazine, rezervoare si alte surse naturale cu ajutorul pompelor mobile de stins incendiu (AUTOPOMPE sau MOTOPOMPE) din dotarea serviciului propriu de pompieri pentru:

a - constructii si instalatii industriale din categoriile C, D si E pericol de incendiu, cu suprafata incintei mai mica de 20 ha si care necesita pentru stingerea din exterior un debit de apa de cel mult 20 l/s;

b - depozite de material lemnos situate in afara incintelor industriale sau a centrelor populare, care necesita pentru stingerea din exterior un debit de apa de maximum 35 l/sec.;

c - grupuri de cladiri cu maximum 5000 locuitori;

d - colonii de cazare temporara pentru maximum 1000 locuitori.

14.154. Alimentarea cu apa prin retele cu hidranti se poate face prin unul din urmatoarele sisteme:

a - retelele la care presiunea poate asigura interventia la stingere direct de la hidranti, la debitele de calcul. Acest sistem se recomanda sa se prevada atunci cand nu se dispune de suficient personal si de utilaje mobile de interventie (pentru organizarea serviciilor civle de pompieri) sau atunci cand incendiul poate evolua rapid datorita naturii constructiilor si a materialelor utilizate sau depozitate (depozite de cherestea, paie, stuf sau de lichide combustibile);

b - retele la care presiunea disponibila la hidrantii exteriori (masurata la suprafata terenului) nu poate asigura stingerea directa, pentru interventie folosindu-se pompele mobile. La aceste retele presiunea nu trebuie sa fie mai mica de 0,7 bari.

14.155. Atunci cand este mai indicat din punct de vedere tehnico-economic si al securitatii contra incendiilor, se poate adopta un sistem combinat de retele sau de retele si bazine (rezervoare).

14.156. Hidrantii exteriori de incendiu pot fi:

• hidranti subterani (STAS 695);
• hidranti de suprafata (STAS 3479).

Conductele pe care se amplaseaza hidrantii exteriori de incendiu vor avea urmatoarele diametre minime:

• 100 mm pentru hidrantii Dn 65 mm sau Dn 80 mm;
• 150 mm pentru hidrantii Dn 100 mm;
• 250 mm pentru hidrantii Dn 150 mm.

Tipul, dimensiunea, necesarul si modul de amplasare a hidrantilor se stabilesc in functie de sistemul de stingere si de utilajul de dotare, astfel incat sa se asigure debitul de calcul necesar la incendiu.

14.157. Hidrantii exteriori trebuie sa permita servirea tuturor punctelor sau obiectelor ce trebuie protejate, considerand raza de actiune a hidrantilor in raport cu lungimea furtunului:

- maximum 120 m la retelele la care presiunea asigura lucrul direct de la hidranti;

- 150 m in cazul folosirii motopompelor si 200 m in cazul folosirii autopompelor.

14.158. Hidrantii se amplaseaza la o distanta de minimum 5 m de zidul cladirilor pe care le servesc si la 15 m de obiectele care radiaza intens caldura in caz de incendiu.

14.159. Hidrantii de pe retelele la care presiunea se asigura cu ajutorul pompelor mobile, se amplaseaza la cel mult 2 m de marginea cailor de circulatie. Hidrantii de pe retelele de servicu, ce se monteaza in spatiile verzi ale ansamblurilor de locuinte, pot fi amplasati la o distanta de maximum 6 m de la marginea caii de circulatie. Hidrantii de pe retelele care au presiune suficienta pentru asigurarea interventiei directe (fara ajutorul pompelor mobile) pot fi montati si la distante mai mari fata de calea de circulatie.

14.160. Hidrantii subterani, care nu sunt montati pe strazi sau pe trotuare pavate, se fixeaza in blocuri de beton.

Pozitia hidrantilor exteriori si a caminelor de vane pentru instalatii de incendiu se marcheaza prin indicatoare conform STAS 297.

14. 161. Pentru protectia contra incendiilor a obiectivelor de investitii care necesita debite mai mari de 20 l/sec. si presiuni de lucru la teava peste 4 bari, se prevad tunuri situate la nivelul solului sau pe platforme, la inaltime.

14.162. Hidrantii exteriori se doteaza cu accesorii pentru trecerea apei in functie de scenariile de siguranta cele mai defavorabile, adoptate in proiect si mentionate in instructiuni (la cladirea cu debitul cel mai mare, interventie la nivelul cel mai inalt etc.).

Utilajul, accesoriile si materialele de interventie pentru retele a caror presiune nu poate asigura interventia directa, se pastreaza la serviciul de pompieri sau la pichete P.S.I.

14.163. Retelele exteriore la care debitul si presiunea asigura posibilitatea interventiei directe de la hidranti se doteaza cu accesorii in conformitate cu normele de dotare.

Aceste accesorii pot fi pastrate in cutii fixate pe peretii constructiilor sau pe carucioare mobile adapostite in incaperile serviciului de pompieri sau ale pichetelor P.S.I.

Consumul de apa, rezerva de incendiu

14.164. Numarul de calcul al incendiilor simultane, debitul de apa pentru incendiu, presiunile de utilizare, timpul de functionare a instalatiei, rezerva de incendiu si timpul de refacere a ei sunt indicate in STAS 1478 si STAS 1343.

14.165. In cazul in care instalatiile pentru stingerea incendiilor sunt comune cu cele de apa potabila sau industriala, se ia in calcul si consumul de apa pentru alte nevoi (apa potabila sau industriala), pe durata teoretica a incendiului, astfel incat sa se evite folosirea apei de incendiu in alte scopuri.

Se admite sa se utilizeze pentru stingerea incendiului apa potabila sau industriala ori apa rece de alimentare a centralelor de apa calda ale incintei respective, daca procesul tehnologic permite acest lucru si pentru utilizarea ei nu se manevreaza mai mult de 2 vane din statia de pompare sau din camine exterioare accesibile in timpul incendiilor si astfel amplasate sau telecomandate incat sa poata fi actionate in timp util.

[top]

ANEXE

1. Prescriptii privind proiectarea, executarea si receptia instalatiilor sanitare.

1.1. Legi, decrete, prescriptii cu caracter general.

1.2. Prescriptii privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.

 1.3. Prescriptii privind termica si fonica a cladirilor si instalatiilor.

1.4. Prescriptii privind protectia instalatiilor contra agentilor agresivi.

1.5. Prescriptii privind protectia antiseismica a instalatiilor sanitare.

1.6. Prescriptii tehnice ISCIR.

1.7. Prescriptii privind verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii sanitare si constructii aferente.

1.8. Prescriptii privind protectia contra incendiilor.

1.9. Prescriptii si norme privind protectia muncii.

1.10. Instructiuni pentru aplicarea prevederilor Decretului nr. 1059/1967 privind protectia sanitara a surselor constructiilor si instalatiilor centrale de alimentare cu apa potabila si a apelor minerale pentru cura interna.

1.11. Legea privind calitatea in constructii

- Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor.

2. Standarde de Stat privind proiectarea si executarea instalatiilor sanitare

2.1. Terminologie, simboluri si unitati de masura.

2.2. Desene tehnice.

2.3. Materiale, aparate si agregate

2.3.1.Tevi

2.3.2. Fitinguri si piese de legatura

Fitinguri filetate din otel

Fitinguri pentru sudare din otel

Flanse

Instalatii frigorifice

2.3.3. Armaturi

Robinete cu cep

Robinete cu sertar

Robinete cu ventil

Robinete de reglare

Armaturi diverse

- Alimentare automata cu apa

- Sorburi

2.3.7. Agregate, aparate, recipiente, rezervoare

2.3.4. Aparate si elemente auxiliare pentru masurare verificare

Temperatura

Presiune

Debit

2.3.6. Materiale pentru izolari termice si fonice.

2.3.7. Materiale pentru garnituri de etansare.

2.3.8. Materiale diverse.

Obiecte sanitare, capace fonta

Instalatii sanitare. Incercari functionale ale lavoarelor. Reguli si metode de verificare a conditiilor de functionare.

Lucrari edilitare

Armaturi

Fonta conducte – piese legatura

2.4. Protectia contra coroziunii

2.5. Protectia contra incendiilor

Masuri de siguranta contra incendiilor

2.6.1. Calculul instalatiilor interioare.

2.6.2. Retele de conducte

Masuri terestre