Interventia pompierilor pentru stingerea incendiilor in tunelurile metroului

1. Caracteristicile incendiilor izbucnite in tunelurile metroului

Interventia la incendiile ce ar putea izbucni la vagoanele trenului electric ale metroului Capitalei nu ridica probleme deosebite. Aceasta datorita faptului ca prin constructie, vagoanele contin un numar redus de materiale combustibile, sarcina termica a acestora fiind acceptabila. Totodata, compartimentarile existente intre agregatele vagonului nu permit propagarea si dezvoltarea rapida a incendiului. Deosebit de important este si faptul ca distanta intre statii este relativ mica (1,5-2 km), iar construirea liniei de cale sub forma de cocoase face ca in cazul avariei sau incendiului produs la agregatele unui vagon al trenului electric, cu exceptia situatiilor de catastrofa feroviara, acesta sa poata ajunge in circa unul-doua minute fie in statia de plecare, fie in statia urmatoare, datorita inclinarii pantei traseului liniei de cale, cand s-a produs scoaterea de sub tensiune a sinei a treia.

Interventia pentru stingerea unui incendiu izbucnit la un tren avariat sau ramas blocat intre statii se complica mult, insa, datorita urmatorilor factori:

- distanta de la statiile de plecare si sosire pana la locul de producere a avariei mareste timpul de ajungere a pompierilor la locul incendiului si impiedica realizarea in scurt timp a dispozitivelor de stingere. La marirea timpului de interventie in subteran mai contribuie si faptul ca trotuarul montat paralel cu peretii metroului are o latime de numai 60 cm si este presarat cu elemente de structura ale caii de rulare, cu hidranti interiori din 40 in 40 de m si cutii de distributie a energiei electrice de 220V si 380V, iar terasamentul caii de rulare este de tip clasic (sine metalice montate pe traverse din beton asezate pe obisnuitul pat de pietris), din care cauza deplasarea echipelor de pompieri salvatori si a servantilor este mult ingreunata;

- fumul rezultat din arderea izolatiei cablurilor electrice ale motoarelor si agregatelor vagonului electric si, uneori, din arderea izolatiei cablurilor pentru transportul energiei interstatii si pentru alimentarea sinei a treia, va afecta, prin continutul sau marit de oxid de carbon si acid clorhidric, caile respiratorii ale celor care intervin fara a fi echipati cu mijloace de protectie. De asemenea, in cazul nefunctionarii sau scoaterii de sub tensiune a instalatiilor de ventilatie montate intre statii, fumul va inunda cu repeziciune intregul tunel, reducind simtitor vizibilitatea, chiar in conditiile iluminatului de siguranta;

- pericolul de electrocutare rezultat din existenta sinei a treia, care este alimentata cu energie electrica de 820V (daca aceasta nu a fost scoasa de sub tensiune), cat si a numarului mare de cabluri cu multiple functionalitati, daca incendiul de la vagoanele trenului electric s-a propagat si la acestea si nu s-au luat masuri de scoatere a lor de sub tensiune;

- numarul si cantitatea mare de accesorii si agregate necesare ducerii luptei, a caror transportare cere timp si efort;

- imposibilitatea intrebuintarii electroexhaustoarelor sau a electroventilatoarelor de pe autospeciale, datorita lipsei golurilor practicate in planseul tunelului metroului, cat si imensele cantitati de fum ce se acumuleaza in tunel si care depasesc cu mult capacitatea de absorbtie si refulare a acestor accesorii, fiind necesar sa se studieze din timp posibilitatile realizarii, chiar pe timpul interventiei, a unui aeraj tip minier.

Interventia pentru stingerea incendiilor izbucnite in tunelurile metroului si pentru salvarea victimelor in urma catastrofelor feroviare se realizeaza simultan din doua directii, prin statiile limitrofe tronso­nului unde s-a produs incendiul sau avaria. Aceasta presupune ca ope­ratiunile de interventie vor fi executate independent de cel putin doua subunitati de pompieri (cele mai apropiate de locul respectiv), dar in aceeasi ordine, comandantii interventiilor fiind obligati sa mentina o stransa legatura radio pentru realizarea cooperarii in subteran (care este facilitata de montarea expresa pe tavanul tunelului a unei benzi de cupru, cu rol de antena). Totodata, ei vor avea legatura si cu unitatea de pompieri de la exterior, destinind, in acest scop, cate un radio-telefon in fiecare statie de metrou. Ulterior, prin statiile vecine locului incendiului sau catastrofei, se vor intinde cabluri telefonice, instalandu-se posturi telefonice de legatura cu masinile de comanda si cu esa­lonul superior.

2. Organizarea si ducerea actiunilor de stingere

La primirea anuntului de incendiu, dispecerul de serviciu al uni­tatii este obligat:

Sa alarmeze si sa trimita la locul incendiului: formatiile civile de pompieri din obiectivele vecine locului accidentului, companiile de pompieri cele mai apropiate de statiile care incadreaza locul incendiu­lui, compania de pompieri salvatori, cu cate un pluton la fiecare statie, serviciul medical al unitatii.

Sa ceara dispeceratului general al metroului:

- sa intrerupa circulatia trenurilor electrice din tunelul incen­diat, oprindu-le in statiile vecine sau dirijandu-le spre depouri;

- sa ceara, prin mijloacele de radioficare sau alte sisteme din statiile vecine tunelului incendiat, ca toti calatorii sa paraseasca aceste statii, creandu-se, astfel, conditii optime pentru patrunderea rapida a pompierilor in subteran, in vederea executarii recunoasterii si ducerii luptei;

Document online: Laborator DEEA - determinarea parametrilor amplificatoarelor operationale prin masuratori Document online: Circuit integrat LM317

- sa verifice daca dispeceratele locale si tehnice au luat masuri de scoatere de sub tensiune a sinei a treia, indicandu-le acestora sa trimita specialisti cu aparate de masura, pentru a determina cu precizie daca mai exista curent electric pe aceasta sina.

Sa alarmeze Inspectoratul militiei municipiului Bucuresti, cerand acestuia, conform planului de cooperare, sa realizeze cordoane de ordine in jurul statiilor prin care se intervine la incendiu, sa evacueze ca calatorii si sa indeparteze curiosii care impiedica deplasarea masinilor, realizarea dispozitivelor de lupta sau indeplinirea altor masuri;

Sa ceara Spitalului de urgenta sa trimita la nivelul celor doua statii autosalvari cu personal medical specializat.

a). Recunoasterea

Inainte de inceperea recunoasterii, comandantul interventiei va verifica prezenta personalului de ordine al statiei si daca acesta a executat evacuarea persoanelor. Cand in statie mai sunt inca oameni, folosind gigafonul, el va cere parasirea imediata si in ordine a acesteia si lasarea libera a scarilor pentru interventia pompierilor.

In efectivul grupei de recunoastere, in afara de comandantul interventiei, de comandantii de grupa si de sanitarul companiei, vor mai intra: sefii de teava ce vor actiona cu tevile de apa (cu cate o teava tip „C” si linii de furtun tip „C”), doi servanti de pe autospeciala pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat cu doua proiectoare si doua bobine de cablu-proiector, grupa de pompieri salvatori ai companiei.

Intregul personal al acestei grupe va fi echipat cu mijloacele de protectie individuala (masti contra fumului cu cartus polivalent, aparate izolante, manusi si cizme din cauciuc) si dotat cu statii de radio portabile, accesorii de iluminat, truse sanitare, targi etc.

Fiind insotit de un maistru sau de un inginer de la substatia electrica de tractiune, la intrarea in tunel, comandantul interventiei va cere acestuia sa actioneze inca odata butonul de scoatere de sub tensiune a sinei a treia (aceste butoane se gasesc fixate pe peretii laterali ai tunelurilor, in apropierea lampilor iluminatului de siguranta).

Deplasarea grupei de recunoastere se va face in coloana cate unul, pe trotuarul existent, de-a lungul cailor de rulare, pe langa ambii pereti ai tunelului sau pe traversele caii de rulare, fara a se atinge sina a treia sau cablurile pozate pe pereti.

in acest timp, servantii de pe masinile de lupta vor aduce la nivelul peronului linii de furtun tip „B” si „C”, tevi, cutia cu scule pentru interventia in tunel, topoare, corzi, bobine de cablu proiector, electroexhaustoarele si electroventilatoarele, targi si truse de salvare etc., apoi vor cobori pe caile de rulare platformele pe roti de vagoneti existente la ambele capete ale statiei, incarcand pe ele materialele aduse.

Echipa de transmisiuni va intinde si ea cablurile telefonice si le va fixa de peretii tunelului, transportand aparatele telefonice si bobinele cu platforma pe roti. Restul servantilor au obligatia de a realiza, pana la nivelul peronului, cu cel putin doua linii de furtun tip „B”, dispozitive preliminare. Cu ajutorul uneia din aceste linii, se va alimenta cu apa reteaua interioara a metroului, prin hidrantii uscati de la camine, completandu-se, astfel, necesarul de apa la locul incendiului, iar cea de-a doua va fi prelungita de-a lungul liniei de cale, realizandu-se un dispo­zitiv de stingere pana la locul incendiului, unde, prin distribuitor, se vor instala trei linii de furtun tip „C”.

Imediat ce a ajuns la locul incendiului sau avariei, comandantul interventiei va ordona instalarea proiectoarelor si racordarea lor la cele mai apropiate cutii de distributie, cu misiunea de iluminare a zonelor de evacuare (zona usilor vagoanelor trenului electric). Sefilor de teava le va ordona sa realizeze linii de furtun cu misiunea de racire a carcasei va­gonului incendiat si de limitare a propagarii incendiului la vagoanele neincendiate (aceste linii vor fi racordate la hidrantii interiori, amplasati de o parte si de alta a peretilor tunelului, in dreptul lampilor iluminatu­lui de siguranta, de la reteaua de alimentare a acestora putandu-se realiza patru tevi tip „C” cu ajutaj pulverizator).

La locul avariei, comandantul interventiei va stabili si raporta prin statia de radio situatia reala, astfel:

- numarul de vagoane avariate si incendiate;

- prezenta oamenilor sub darimaturi sau aflati in pericol din cauza incendiului, starea acestora si necesitatea inceperii actiunii de salvare;

- prezenta persoanelor in vagoanele trenului electric neafectate de avarie sau incendiu si necesitatea scoaterii lor din vagoane. (Tehnica scoaterii din vagoane a persoanelor este urmatoarea: se deschid usile - daca acestea sunt blocate se forteaza cu rangi - se scot scarile meta­lice din dreptul usilor si se fixeaza pe camele acestora, dupa care oame­nii vor cobori in ordine unul cate unul);

- starea restului de vagoane ale trenului electric si posibilitatea decuplarii si scoaterii lor din zona periclitata prin impingere de catre servantii garzii de interventie care au realizat dispozitivul premergator de lupta pana in apropierea locului incendiului;

- daca instalatia de ventilatie amplasata intre statii functioneaza si efectul acesteia in zona incendiului (evacuarea fumului, conditii de vizibilitate si supravietuire). Cand capacitatea acestei instalatii de venti­latie nu satisface nevoile de evacuarea fumului, chiar pe timpul executa­rii recunoasterii, comandantul interventiei va cere, prin radio, dispece­ratelor locale ale celor doua statii de metrou vecine sa actioneze sistemele proprii de ventilatie - una pentru refularea aerului, alta pentru absorb­tia fumului impins de aerul proaspat.

Un alt procedeu de dublarea efectului de ventilatie consta in refu­larea din ambele statii a aerului proaspat spre zona unde s-a produs avaria, lasand instalatia de ventilatie din interstatii sa absoarba fumul si gazele nocive si fierbinti. In cazul nefunctionarii acestor instalatii, se va trece la montarea sistemului de aeraj tip minier, aducandu-se urgent la locul avariei tuburile de aeraj si agregatele de absorbtie si refulare. Aceste tuburi se vor racorda de-a lungul peretilor, pe trotuar sau intre liniile de cale. Intrucat aceasta operatiune este greoaie si realizabila in timp destul de mare, procedeul se recomanda a fi folosit pentru interventiile de lunga durata, problema ce nu se pune in discutie in cazul incendiilor la instalatiile electrice ale vagoanelor trenului electric.

b). Stingerea

Sarcina cea mai importanta a comandantului interventiei este inlaturarea panicii din randul calatorilor ramasi blocati in vagoanele trenului electric, in vederea desfasurarii normale a actiunii de evacuare.

Folosind gigafonul, el va instiinta oamenii ca pompierii sunt prezenti la locul incendiului, cerandu-le sa fie disciplinati, sa nu incerce sa paraseasca vagoanele prin ferestre, sa se adune in ordinea: copii, femei, batrani, barbati, la iesirile din vagoane si sa astepte instalarea scarilor de salvare.

Comandantul interventiei va destina doi servanti din grupa de salvatori a companiei la fiecare vagon, care vor deschide usile de pe partea opusa incendiului, vor instala scara de coborare aflata sub banchetele din dreptul usii, vor ajuta calatorii sa coboare unul cate unul si ii vor dirija spre statia de evacuare, intervenind cu autoritate pentru evitarea busculadei si panicii.

Actiunea de evacuare va fi condusa personal de catre comandantul interventiei.

In situatia cand cantitatea de fum rezultata din arderea substantelor combustibile nu este absorbita in intregime de instalatiile de ventilatie, comandantul interventiei va cere calatorilor sa-si ude batistele si sa-si acopere caile respiratorii, pentru reducerea pericolului de asfixiere a acestora.

Concomitent cu actiunea de evacuare, se desfasoara si actiunea de racire a vagoanelor incendiate si de stingere a incendiului, actionandu-se cu apa pulverizata. Este necesar, insa, ca mai intai servantii sa desfaca capacele gurilor de vizitare de la fiecare agregat si apoi sa se actioneze pentru stingere.

La sosirea grupei de recunoastere de la compania care a patuns in tunel prin cea de-a doua statie, comandantii interventiei se informeaza reciproc asupra situatiei si isi coordoneaza actiunile. Comanda revine celui mai mare in grad, avand insa prioritate comandantul a carui companie are in raionul de interventie tronsonul de tunel incendiat, aceasta pana la sosirea grupei operative si constituirea comandamentului de interventie.

Dupa evacuarea calatorilor, acordarea primului ajutor medical ranitilor si scoaterea lor din zona, efortul intregului efectiv se va indrepta spre lichidarea totala a incendiului, introducandu-se in lupta dispozitivele realizate de catre servantii masinilor de lupta, dispozitive de la care se pot realiza inca doua-trei tevi tip „C” prin distribuitor.

Daca vagonul (vagoanele) incendiate nu este deraiat, este indicat ca dupa evacuarea calatorilor acesta sa fie tractat in cea mai apropiata statie, unde se va executa stingerea incendiului.