Intervenea pompierilor pentru lichidarea urmarilor unei catastrofe feroviare produsa intr-un tunel al metroului

Desi rare, catastrofele feroviare in tunelurile metrourilor sunt posi­bile, iar in momentul in care s-au produs ridica probleme deosebite in ceea ce priveste organizarea si ducerea actiunilor de lichidare a urmari­lor acestora. O asemenea catastrofa este caracterizata prin deraierea si distrugerea vagoanelor trenului electric, accidentarea calatorilor prinsi sub sfaramaturi, blocarea tunelului in zona respectiva, blocarea usilor de acces de la vagoanele trenului electric, deteriorarea fluxurilor de cabluri pozate pe peretii tunelului si scoaterea de sub tensiune a instalatiilor electrice de iluminat, forta, ventilatie, alimentare cu apa etc., conco­mitent, uneori, si cu izbucnirea unui incendiu.

Organizarea si ducerea actiunilor de stingere

La primirea anuntului de chemare in sprijin, dispeceratul de servi­ciu al unitatii va actiona ca in cazul stingerii incendiilor in tunelurile metroului.

La sosirea garzii de interventie in apropierea statiei de metrou vecina tronsonului in care s-a produs catastrofa, comandantul interven­tiei va ordona:

- realizarea dispozitivului premergator de lupta;

- componenta grupei ce-1 insoteste la recunoastere (comandantii de plutoane si de grupe, patru sefi de teava cu tevi tip „C” cu ajutaj pulverizator si cate doua linii de furtune tip „C”, doi servanti de pe auto­speciala pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat, dotati cu cate un proiector, o bobina si cablu-proiector de 50 m si trepied, sanitarul si grupa de salvatori din dotarea companiei, care va avea targi si alte mijloace de salvare din dotare, radistul companiei. Toti acestia vor fi echi­pati cu masti contra fumului cu cartus polivalent, aparate izolante, ma­nusi si cizme de cauciuc);

- ca materiale suplimentare se iau: scari baston, cangi, aparatul de reanimare, masti contra fumului, truse de taiat metale, lampi cu acu­mulatori, lanterne cu baterii etc. Cand compania nu are in dotare auto­speciale pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat, coman­dantul interventiei va ordona servantilor „6” de pe doua masini de lupta sa transporte proiectoarele, bobinele cablu-proiector si trepiedele din dotarea acestor masini;

- modul de organizare a sectorului tehnic, numind ca sef al aces­tuia pe seful de garaj, plutonierul de companie sau pe unul din cei mai destoinici subofiteri-soferi prezenti cu masina la locul catastrofei, care executa urmatoarele:

- numeste un gradat de paza la intrarea in tunel (pana la venirea organelor de ordine ale militiei), cu misiunea de a nu permite nimanui intrarea in tunel decat cu aprobarea comandantului interventiei sau a comandantilor sai ierarhici. Acesta va fi dotat cu statie de radio portabila, iar ulterior, cu telefon de campanie;

- organizeaza la nivelul peronului, pana la sosirea medicului, un punct de primire a persoanelor evacuate, de numararea, trierea si acordarea primului ajutor medical. (In acest punct va actiona personalul medical al unitatii si cel sosit in sprijin la spitalele cele mai apropiate sau de la spitalul de urgenta);

- numeste, pana la sosirea organelor de militie, militari de paza la intrarile in statiile de metrou, cu misiunea de a interzice intrarea in statie a oricarei persoane fara aprobarea sa si instaleaza un proiector spre gura tunelului, alimentat de la cea mai apropiata cutie de distributie;

- ordona adunarea la nivelul peronului, intr-un punct de aprovizionare, a lazilor cu scule pentru interventia la metrou, aparatului de sudura autogena, lazilor cu rezerva de mijloace de protectie individuala (masti contra fumului, aparate izolante, cartuse filtrante, absorbante si polivalente, butelii de oxigen), furtunelor tip „B” si „C”, corzilor, corditelor, electroexhaustoarerelor, electroventilatoarelor, proiectoarelor si aparatelor de taiat metal manuale sau electrice din dotarea autospecialei pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat;

- organizeaza legatura telefonica intre masina de comanda si locul catastrofei, trimitand in subteran grupa de transmisiuni care sa intinda cablurile telefonice necesare.

La sosirea grupei operative, comanda tuturor activitatilor punctului tehnic va fi preluata de un ofiter foarte destoinic din compunerea acestuia care va fi ajutat de doi-trei ofiteri sau subofiteri.

Cand mai sunt persoane ramase in statie, comandantul punctului tehnic ia masuri de scoaterea lor la suprafata, destinand una-doua patrule pentru cautarea si indrumarea calatorilor spre iesirile din statie.

Inainte de patrunderea in tunel, comandantul interventiei este obligat ca prin personalul tehnic ce-1 insoteste la recunoastere (seful statiei, un inginer, un maistru din tura de serviciu), sa verifice daca s-a executat scoaterea de sub tensiune a sinei a treia, actionand inca odata din butoanele de deconectare si masurand cu aparatele din dotare prezenta curentului electric in instalatii.

Deplasarea se va executa pe linia de cale, in coloana, interzicandu-se participantilor sa se sprijine sau sa atinga cablurile pozate pe pereti.

Ajuns la locul catastrofei, comandantul interventiei va ordona:

- instalarea a doua proiectoare, cat mai aproape de locul avariei si racordarea lor la prizele de pe cutiile de distributie amplasate pe peretii tunelului;

- echiparea de catre sefii de teava a cel putin doua linii de furtun tip „C” cu ajutaj pulverizator, cat mai aproape de peretele opus avariei, care vor fi racordate la hidrantii instalati pe sol, in dreptul lampilor de siguranta, si pregatite sa actioneze pentru umectarea mediului, precipitarea fumului, localizarea si lichidarea eventualelor incendii produse la vagoanele trenului electric.

a). Recunoasterea

Pe timpul executarii recunoasterii, comandantul interventiei sta­bileste:

- numarul de vagoane deteriorate din garnitura trenului electric, prezenta calatorilor sub sfaramaturi si starea acestora;

Document online: Laborator DEEA - determinarea parametrilor amplificatoarelor operationale prin masuratori Document online: Circuit integrat LM317

- numarul persoanelor ramase blocate in vagoanele neavariate, metode, procedee si mijloace care trebuie folosite pentru scoaterea lor cat mai grabnica din zona. Actiunea de evacuare a persoanelor valide si a celor usor ranite, dar neblocate sub sfaramaturi, trebuie inceputa ime­diat ce s-a ajuns la vagonul respectiv. Persoanelor usor ranite, in special celor cu hemoragii, li se va acorda primul ajutor medical, dupa care vor fi trimise in statia cea mai apropiata, unde seful punctului medical va hotari situatia lor. Persoanelor cu rani mai grave (fracturi, hemoragii abundente, plagi deschise), li se va acorda primul ajutor medical, vor fi asezate pe targi si, cu ajutorul platformelor de transport materiale, vor fi evacuate rapid spre punctul de triere;

- numarul persoanelor ramase blocate sub sfaramaturi (raniti si decedati), pentru a caror scoatere este necesara folosirea mijloacelor teh­nice din dotare, de taiat si ridicat.

b). Interventia pentru deblocarea persoanelor si evacuarea lor

Pentru deblocarea persoanelor ramase sub daramaturi, comandantul interventiei trebuie sa concentreze la locul catastrofei lazile cu scule pentru interventia la catastrofele din metrou, precum si macaralele din dotare, aparatele de sudura etc. De asemenea, se va aduce la locul catas­trofei vagonul de interventie p.s.i. al metroului, garat la unul din depou­rile acestuia si macaralele de 1, 10 si 20 de tone, ce vor fi folosite pentru indepartarea sfaramaturilor si scoaterea lor in afara tunelului.

In raport de gravitatea avariilor vagoanelor si de numarul de per­soane blocate, comandantul interventiei este obligat ca, prin dispeceratul unitatii, sa aduca la locul catastrofei echipele de muncitori si utilajele speciale de taiat stabilite prin planurile de cooperare dintre conducerea metroului si marile uzine situate in apropierea statiilor de metrou. in acest scop, in planul de aparare al metroului se vor nominaliza sculele ce pot fi aduse de intreprinderile vecine metroului, numarul muncitori­lor si tehnicienilor care sa le manuiasca, numarul de muncitori necesari rulajului la lucru (in conditii grele, un muncitor nu poate lucra mai mult de o ora fara intrerupere), care se vor ocupa in acelasi timp si de apro­vizionarea cu piese de schimb.

Planul de aparare trebuie sa stabileasca si fortele care vor concura la actiune, in afara pompierilor: personal medico-sanitar (si instrumentar medical pentru organizarea, in caz de nevoie, a unui microspital de cam­panie in vestibulul statiei, in vederea executarii operatiilor de mare urgenta), grupe sanitare din obiective, garzi patriotice si subunitati ale Ministerului de Interne si Ministerului Apararii Nationale etc.

c). Organizarea activitatii de dezafectare a vagoanelor avariate

Organizarea si planificarea muncii are rol determinant in execu­tarea rapida a operatiunilor de salvare. Raspunderea acestei activitati ii revine comandamentului de organizare si conducere a actiunilor de salvare, in a carui compunere vor intra: comandantul sau seful de stat major al unitatii, medicul unitatii, un reprezentant al Directiei sanitare a Capitalei, directorul sau inginerul sef al intreprinderii de exploatarea metroului, ingineri mecanici etc.

Pe baza datelor obtinute la recunoastere, in planul de actiune se vor stabili:

1. Numarul de vagoane la care se poate lucra simultan, de catre mai multe echipe, fara a se stanjeni una pe alta;

2. Componenta si dotarea fiecarei echipe. O echipa de lucru este alcatuita din:

- un lacatus mecanic;

- un ajutor de lacatus mecanic;

- un servant pompier (dotat cu teava de tip „C” si statie de radio portabila), cu misiunea de umectare a spatiului in care se lucreaza si racirea partilor metalice asupra carora se actioneaza cu aparatele de sudura, cat si de mentinerea legaturii cu punctul de comanda;

- un servant din grupa de pe autospeciala pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat, dotat cu un proiector si o bobina de cablu-proiector de 50 m, cu misiunea de iluminarea sectorului de lucru (cand lipseste proiectorul, acest servant va avea una-doua lampi cu acumulatori);

- unul-doi medici cu misiunea de a acorda primul ajutor medical pe loc persoanelor ramase blocate sub sfaramaturi, de a participa la salvarea persoanelor ramase in viata;

3. Sculele necesare pentru lucru si locul unde acestea se vor pastra;

4. Schimburile de rezerva ale fiecarei echipe (unul-doua schimburi) care vor ramane in asteptare, in apropierea locului catastrofei sau in una din cele mai apropiate statii;

5. Echipa de alimentare cu scule si piese de schimb (pentru fiecare vagon);

6. Numarul de servanti si brancardieri (din randul grupelor sanitare ale apararii civile sau al membrilor garzilor patriotice), care vor deservi fiecare vagon sau vor sprijini activitatea de scoatere din zona a persoanelor salvate;

7. Modul de asigurare permanenta a legaturii intre punctul de comanda si locul interventiei;

8. Rezerva de scule si accesorii de protectie;

9. Comandantul schimbului de lucru, la fiecare sector ce se organizeaza de catre compania de pompieri din directia statiei vecine locului catastrofei (ofiter sau subofiter).

d). Modul de actiune a echipelor de lucru

Echipele actioneaza initial pentru executarea unor deschideri in peretii sau plafonul vagoanelor trenului electric, cand usile acestora au ramas blocate, in scopul patrunderii in interior si inceperii evacuarii persoanelor valide sau accidentate. Totodata, prin aceste deschideri intra in vagon si personalul medico-sanitar, care are misiunea de a stabili starea fiecarui calator ramas blocat sub sfaramaturi, acordand primul ajutor medical, indeosebi in cazul hemoragiilor grave si al fracturilor si stabilind ordinea scoaterii ranitilor de sub sfaramaturi. Actiunea echipelor continua cu degajarea sfaramaturilor, in vederea scoaterii ranitilor, folosindu-se mijloacele tehnice actionate cu aer comprimat sau, cu caracter de exceptie, actionate electric, pentru a nu se mari excesiv temperatura in zonele de lucru si micsora sansele de supravietuire a ranitilor. Pe timpul acestei activitati, comandantul interventiei va asigura permanent exhaustarea si ventilarea mediului in spatiile de lucru. De asemenea comandantul interventiei, pe baza datelor obtinute la recunoastere, tre­buie sa stabileasca itinerariile de deplasare pentru degajarea sfaramatu­rilor si pentru transportarea victimelor, evitand suprapunerea acestora. O grija deosebita se va avea pentru executarea rulajului la lucru. Echipele nu vor actiona mai mult de una-doua ore, pentru a li se permite recu­perarea fortelor. La expirarea timpului de lucru al unui schimb, dispe­cerul va anunta prin radio incetarea activitatii si retragerea, urmand ca un alt schimb sa-i ia locul.

Echipelor care ies din tunel, li se acorda ajutor medical, primesc portiile de sare, apa, lapte, hrana, asigurandu-li-se, apoi, conditii de odihna si refacere.

Iluminatul locurilor de munca este hotarator pentru asigurarea des­fasurarii unui ritm sustinut al lucrarilor de degajare. Pentru aceasta, comandantul interventiei trebuie sa ia masura aducerii la intrarile celor doua statii vecine locului catastrofei a cate una-doua autospeciale pentru evacuarea fumului, gazelor si pentru iluminat, precum si a realizarii unei rezerve de bobine cu cablu proiector, cu ajutorul carora va asigura alimentarea proiectoarelor. In acelasi timp, acesta trebuie sa aiba in vedere faptul ca, pe timpul lucrului, becurile proiectoarelor, ca si unele utilaje folosite, degaja temperaturi destul de ridicate, care maresc gradul de dificultate a operatiunilor de salvare. In consecinta, comandantul in­terventiei va asigura exhaustarea permanenta a caldurii si a gazelor nocive acumulate in zonele de lucru.

e). Asigurarea medicala a persoanelor care participa la actiunile de deblocare a tunelului

Membrii echipelor vor fi echipati obligatoriu cu: combinezoane (costume de protectie), manusi de cauciuc lungi, cizme de cauciuc, masti contra gazelor cu cartus polivalent si casti de protectie. Rulajul echipelor se executa dupa una-doua ore, uneori numai dupa 20 min, in raport de situatia concreta in care se lucreaza (mediu infectat, temperaturi ridi­cate). Numarul orelor de odihna a membrilor echipelor va fi dublu fata de orele de lucru si, obligatoriu, in afara zonelor afectate, de regula in statie, in locuri special amenajate.

La iesirea din schimbul de lucru, membrii echipelor predau mate­rialele cu care au lucrat, in vederea dezinfectarii lor, fac dus pe loc si apoi se echipeaza cu echipament de protectie curat, adus din depozit.

In vederea executarii prelucrarii sanitare a membrilor echipelor si a dezinfectarii echipamentului si sculelor, pe unul din peroanele sta­tiei celei mai apropiate, in cooperare cu subunitatile chimice din garni­zoana, se va instala un cort cu dusuri si un altul cu echipament dezinfectat. Membrii echipelor care au suferit arsuri sau rani trebuie urgent vaccinati, pentru prevenirea infectiilor. Pe timpul odihnei, li se serveste acestora o hrana substantiala si li se administreaza tonice si medicamente.

f). Rezerva de scule si butelii de oxigen

Se realizeaza in punctul de aprovizionare cu materiale, pe peronul statiei celei mai apropiate de locul accidentului sau chiar in vecinatatea zonei de actiune.

Comandantul punctului de aprovizionare este obligat sa mentina o stransa legatura cu punctele de lucru, asigurandu-le materiale necesare, desfasurarii normale a activitatii.

De asemenea, acesta va tine o stransa legatura cu seful sectorului tehnic, prin care va asigura trimiterea la reconditionare a sculelor folosite si aprovizionarea cu materiale noi.

Pana la schimbarea lor, buteliile de oxigen goale trebuie marcate vizibil si depozitate separat. Materialele rezultate din taieri ridica, de asemenea, probleme comandantului interventiei, intrucat ele trebuie scoase din zona. Este necesara, in acest scop, aducerea in tunel, pe liniile de cale ferata ale metroului, de macarale si vagoane platforma, cu ajutorul carora sa se evacueze rapid aceste materiale. Elementele grele, care nu pot fi scoase din zona imediat, vor fi sprijinite cu stalpi metalici, evitandu-se, astfel, prabusirea lor peste echipele de muncitori si salvatori sau peste persoanele inca nedeblocate de sub sfaramaturi.

Dupa terminarea operatiunilor de salvare si de degajare a sfaramaturilor, incheiate printr-o recunoastere foarte amanuntita a locului, comandantul interventiei va ordona retragerea treptata a fortelor, urmand ca scoaterea din zona a elementelor metalice ale vagoanelor taiate si redarea in circulatie a tronsonului de cale ferata pe care s-a produs catastrofa sa fie facute de organele tehnice specializate ale intreprinderii de exploatarea si intretinerea metroului.

Ultimele elemente de dispozitiv, apartinand pompierilor, care se retrag, vor fi cele de iluminat.

g) Aerajul tunelului in cazul caderii instalatiilor electrice ale metroului

In situatiile deosebite, cand instalatiile electrice din tunelul metroului au fost afectate de catastrofa, o masura de extrema urgenta o reprezinta asigurarea alimentarii cu aer proaspat a zonei in care s-a produs catastrofa, in scopul asigurarii conditiilor de supravietuire a persoanelor.

In acest caz, trebuie sa se organizeze aerajul tip rninier, aducandu-se si montandu-se in tunel, de la locul catastrofei, pana la cea mai apropiata statie, doua coloane de tuburi de aeraj (una pentru refularea aerului curat din atmosfera si alta pentru evacuarea aerului viciat si a vaporilor si gazelor calde ce se acumuleaza in partea superioara a tunelului, ca urmare a functionarii agregatelor si proiectoarelor).

In statie se vor monta electroventilatoare si electroexhaustoare puternice, capabile sa asigure necesarul de aer proaspat si improspatarea celui viciat.