INSTRUCTIA PENTRU MANIPULAREA INSTALATIILOR S . C . B DIN STATIA CARACAL-GRUPA TEHNICA

CAPITOLUL I

GENERALITATI

Art . 1 Scopul si domeniul de aplicare al Instructiei de Manipulare

1 . Prezenta instructie cuprinde reguli si reglementari privind manipularea instalatiilor C . E . D . din Statia GRUPA TEHNICA in regim de functionare normala si in regim de functionare speciala (deranjamente) .

2 . Personalul de miscare care manipuleaza instalatiile si personalul C . T . care executa lucrari de intretinere tehnica sau remediaza defectiunile aparute la instalatii trebuie sa cunoasca prescriptiile prezentei instructii .

CAPITOLUL II

DESCRIEREA INSTALATIEI

Art . 2 Partile componente ale instalatiei CED tip CR-2 DOMINO din Statia GRUPA TEHNICA

1 . La interior se afla urmatoarele instalatii :

a) in biroul de miscare:

- aparatul de comanda tip DOMINO ce serveste pentru comanda si controlul functionarii instalatiei ;

- panoul cu manivele pentru manevrarea manuala a electromecanismelor de macaz, cheile de la sala de relee si acumulatori care sunt sigilate;

- carlige pentru fixarea acelor macazurilor, sigilate

b) in sala cu relee sunt montate :

- rame cu relee si aparataj ;

- tabloul de intrare si distributie (T . I . D . ) ;

- invertori statici (2 buc . ) ;

- redresorul de 176V pentru incarcarea bateriei de acumulatori de 160V ;

- redresori (2 buc . ) pentru incarcarea bateriei de 24V .

c) in sala bateriilor de acumulatori :

- bateria de acumulatori de 160V pentru alimentarea invertorilor si a electromecanismelor de macaz;

- bateria de acumulatori de 24V pentru alimentarea releelor

2 . La exterior se afla urmatoarele instalatii:

a) Electromecanisme de macaz;

b) Semnale luminoase de circulatie si manevra ;

c) Sectiuni izolate ;

d) Dulapuri cu aparataj ;

e) Cabluri electrice ;

f) Instalatii fixe de autostop(inductori de cale de 1000/2000Hz si 500Hz ) ;

g) Picheti si distribuitori ;

h) Opritori .

Art . 3 Descrierea instalatiei

I . Aparatul de comanda de tip CR2 Domino combinat cu luminoschema, se compune din fata aparatului de comanda inclinat la 15⁰ fata de planul orizontal pe care este reprezentata schita statiei . Trasele ce reprezinta liniile statiei sunt construite din benzi de culoare neagra, iar in interiorul acestor benzi sunt decupate “ferestre”(celule) dreptunghiulare care reprezinta “indicatorii de control ai starii sectiunilor izolate” de linie si de macazuri .

Sectiunile izolate sunt delimitate prin intreruperea benzii negre corespunzator amplasarii joantelor izolante de separatie de pe teren . Joantele fara gabarit sunt marcate pe fata pupitrului de comanda prin intreruperea benzii negre cu un patrat de culoare alba (joanta fara gabarit nu asigura gabaritul cu sectiunea vecina) . Aparatul de comanda se compune din doua panouri P1 si P2 .

A . Butoane pe Aparatul de comanda

- Butoane pentru manevrarea macazurilor, fara fixatie, de culoare neagra, amplasate cate doua la fiecare macaz (cu exceptia macazelor conjugate la care sunt doar 2 butoane pentru cele 2 macazuri), unul pentru manevrarea macazului pe pozitia de plus si unul pentru pozitia de minus, langa butoane fiind scris numarul macazului;

Butonul pentru manevrarea macazului pe pozitia de plus este amplasat langa celula de la calcaiul macazului marcata cu un punct negru, iar butonul pentru manevrarea macazului pe minus este amplasat langa cealalta celula de la calcaiul macazului, fara punct negru .

Pozitia de plus a macazului este reprezentata pe luminoschema printr-un punct de culoare neagra asezat langa una din ferestrele de la calcaiul macazului . Iluminarea continua a ferestrei marcata cu un punct indica controlul pozitiei macazului manevrat pe plus . Iluminarea continua a ferestrei fara punct indica controlul pozitiei macazului manevrat pe minus .

- Butoane pentru comanda semnalelor de circulatie de culoare verde, fara fixatie amplasate langa trasa liniei in fata indicatorilor semnalelor de circulatie;

- Butoane pentru comanda semnalelor de manevra, de culoare alba, fara fixatie amplasate pe axa trasei liniei in fata indicatorilor semnalelor de manevra;

- Butoane semnale de chemare ale semnalelor de intrare si iesire de culoare alba, fara fixatie, amplasate in partea de jos a aparatului de comanda dispuse atat in stanga cat si in dreapta, normal sigilate;

- Butoane pentru despiedicarea artificiala “SECTIUNI IZOLATE”, de culoare rosie, fara fixatie, amplasate in partea de sus a aparatului de comanda dispuse atit in stanga cit si in dreapta, normal sigilate;

- Butoane numite “MACAZURI” folosite pentru manevrarea macazurilor cu sectiunea izolata defecta, de culoare neagra, fara fixatie, cate unul pentru fiecare macaz simplu sau macazuri conjugate, amplasate in partea de sus a aparatului de comanda dispuse atit in stanga cit si in dreapta, normal sigilate;

- Buton pentru stabilirea regimului de alimentare a semnalelor - B . Z . N . (buton zi-noapte) de culoare neagra, cu fixatie, amplasat in partea de sus –stanga a aparatului de comanda . In pozitia tras-pentru “Noapte” semnalele sunt alimentate cu 180V, tensiune redusa, iar in pozitia apasat - pentru “Zi” semnalele sunt alimentate cu tensiune normala 220V ;

- Buton “Reducere tensiune luminoschema” de culoare neagra cu fixatie, amplasat in partea de jos-stanga a aparatului de comanda . In pozitia butonului “TRAS” luminoschema este alimentata cu tensiune normala iar in pozitia butonului “APASAT” luminoschema este alimentata cu tensiune redusa;

- Butoane “Control pozitie macazuri” de culoare neagra, fara fixatie, cate un buton pentru fiecare capat de statie (BKSTX, BKSTY), amplasate in partea de jos a aparatului de comanda dispuse stanga - dreapta;

- Buton “Intrerupere sonerie talonare” de culoare neagra, cu fixatie, amplasat in partea de jos- dreapta a aparatului de comanda, normal sigilat;

- Butoanele pentru manipularea blocului de linie automat (B . L . A . ) vor fi prezentate la capitolul ,,Instalatia BLA” din prezenta instructie;

-Butoanele pentru manipularea instalatiei S . A . T . vor fi prezentate la capitolul ,,Instalatia de semnalizare automata la trecerea la nivel fara semibariere din linie curenta S . A . T . Km 243+480” din prezenta instructie .

- Buton B . I . O . (buton iluminare opritori) de culoare neagra, cu fixatie, folosite pentru aprinderea becurilor de la opritori pe timp de noapte, amplasat in partea stanga-jos a aparatului de comanda nesigilat, in stare normala tras .

B . Indicatoare optice si acustice de pe aparatul de comanda

I . Indicatoarele de control ale parcursurilor (trasa parcursurilor)

Trasa parcursurilor se compune din :

- sectiuni izolate ale liniilor de garare ;

- sectiuni izolate fara macazuri ;

- sectiuni izolate cu macazuri ;

- sectiuni izolate de apropiere-departare .

Indicatorii acestor sectiuni izolate sunt alcatuiti pe luminoschema din mai multe ferestre (celule) amplasate de a lungul benzii negre, conform cu configuratia geografica a liniilor din statie .

I . 1 . Indicatorii sectiunilor izolate ale liniilor de garare dau urmatoarele informatii:

- toate celulele stinse: linia de garare este libera ;

- toate celulele sectiunii izolate aferente liniei de garare iluminate in alb continuu: situatia se intalneste in cazul unui parcurs comandat in sensul intrarilor si trecerilor pe linia de garare respectiva .

- toate celulele liniei de garare iluminate in rosu continuu: situatia se intalneste la ocuparea sectiunii izolate a liniei de garare in cazul unui parcurs comandat, circulatie sau manevra;

- numai trei celule alaturate iluminate in rosu, amplasate la mijlocul trasei liniei de garare respective, cat sectiunea izolata a liniei de garare este ocupata si trenul este intre marcile de siguranta, celelalte sectiuni din parcurs au fost eliberate (aceasta semnalizare se obtine si in cazul defectarii sectiunii izolate) .

I . 2 . Indicatorii sectiunilor izolate fara macazuri din statie dau urmatoarele informatii:

- toate celulele stinse : sectiunea izolata este libera pe teren;

- toate celulele iluminate in alb continuu: sectiunea izolata este inzavorata;

- toate celulele iluminate in rosu continuu: sectiunea izolata este ocupata cu material rulant (aceasta semnalizare se obtine si in cazul defectarii sectiunii izolate) .

I . 3 . Indicatorii sectiunilor izolate cu macazuri dau informatii despre starea de liber, de inzavorare si de ocupare a sectiunii izolate, controlul pozitiei macazurilor si lipsa controlului pozitiei macazurilor .

Intr-o sectiune izolata cu macazuri pot exista maxim trei macazuri . Pentru fiecare macaz sunt prevazute cate doua celule, asezate in unghi ascutit ce corespund cu asezarea macazului pe teren .

Celula (indicatorul) “de plus” marcata cu punct negru este iluminata in alb continuu: macazul are control pe plus .

Celula (indicatorul) “de minus” nemarcata cu punct negru este iluminata in alb continuu: macazul are control pe “minus”

Cele doua celule ale macazului (indicatorul “de plus” si indicatorul ”de minus”) sunt iluminate simultan in rosu clipitor pentru macazul respectiv - lipseste controlul pozitiei pe aparatul de comanda . Aceasta reprezinta indicatorul optic “lipsa control pozitie la macazul respectiv” .

Trasa celulelor sectiunii izolate cu macazuri este iluminata in alb continuu in functie de pozitia macazurilor din sectiunea izolata respectiva - sectiunea izolata iluminata este inzavorata (respectiv macazurile cuprinse in aceasta sectiune izolata sunt inzavorate si nu se mai pot manevra electric) .

Trasa celulelor sectiunii izolate cu macazuri este iluminata in rosu continuu in functie de pozitia macazurilor din sectiunea izolata respectiva - sectiunea izolata este ocupata cu material rulant pe teren (aceasta semnalizare se obtine si in cazul defectarii sectiunii izolate) .

I . 4 . Indicatorii sectiunilor izolate de apropiere: IAD (notat pe aparatul de comanda cu un I) si IIAD (notat II) sunt formati din cate o celula circulara asezata pe trasa liniilor curente si dau urmatoarele informatii:

- ambele celule circulare stinse: sectiunile izolate sunt libere pe teren;

-celula circulara IIAD iluminata in alb continuu semnalizata astfel:

a) Pentru parcursurile de primire si iesire din capatul Y al statiei ( din/spre statia Corabia) sectiunea IIAD este semnalizata la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului prevestitor Pr . Y .

b) Pentru parcursurile de primire din capatul X al statiei (dinspre statia Caracal) sectiunea IIAD este semnalizata la efectuarea din statia Caracal a unui parcurs de iesire (circulatie) catre statia Grupa Tehnica, iar linia de garare de la care se efectueaza parcursul este ocupata .

c)Pentru parcursurile de iesire spre statia Caracal sectiunea IIAD nu este semnalizata .

- celula circulara IAD iluminata in alb continuu: sectiunea izolata din fata semnalului de intrare este ocupata .    

II . Indicatoarele pentru controlul indicatiilor semnalelor

Fiecare semnal luminos de circulatie, de manevra sau opritor cuprins in incinta statiei are corespondent pe aparatul de comanda cate un indicator optic langa care este inscriptionata denumirea semnalului .

II . 1 . Indicatoarele semnalelor luminoase de intrare sunt formate din trei celule circulare alaturate, asezate longitudinal, paralel cu trasa liniei . Informatiile date de aceste indicatoare sunt:

- celula circulara (de la mijloc) iluminata in rosu continuu: la semnalul luminos de intrare este aprins focul rosu alimentat normal cu tensiune de 220V/75Hz de la invertor;

celula circulara (de la mijloc) iluminata in rosu clipitor: la semnalul luminos de intrare este aprins focul rosu alimentat cu tensiune de 220V/50Hz ;

Observatie: Arderea focului rosu conduce la stingerea celulei circulare de control(de la mijloc) .

- celula circulara dinspre linia curenta, iluminata in alb continuu: la semnalul luminos de intrare este aprinsa indicatia de chemare (alb clipitor);

- celula circulara dinspre linia de garare, iluminata in verde continuu: la semnalul luminos de intrare este aprinsa o indicatie permisiva de circulatie .

II . 2 . Indicatoarele semnalelor luminoase de iesire combinate cu manevra sunt formate din doua celule circulare asezate longitudinal, paralel cu trasa liniei . Informatiile date de aceste indicatoare sunt:

- ambele celule circulare stinse : la semnalul luminos este aprins focul rosu;

- celula circulara dinspre linia de garare iluminata in alb clipitor: la semnalul luminos este stins focul rosu sau este aprins alb clipitor de chemare (s-a efectuat o comanda cu semnalul respectiv in baza semnalului de chemare) .

- celula circulara dinspre linia de garare iluminata in alb continuu: la semnalul luminos de iesire este aprinsa indicatia alb pentru manevra;

- celula circulara dinspre linia curenta iluminata in verde continuu: la semnalul de iesire este aprinsa o indicatie permisiva de circulatie .

II . 3 . Indicatoarele semnalelor luminoase de manevra sunt formate din o celula circulara ce da urmatoarele informatii:

- celula circulara stinsa: la semnalul luminos este aprins focul albastru;

- celula circulara iluminata in alb clipitor: la semnalul luminos este stins focul albastru;

- celula circulara iluminata in alb continuu: la semnalul luminos este aprins focul alb .

II . 4 . Indicatoarele opritorilor iluminati electric sunt formate din o celula circulara asezata in capatul trasei liniei care da urmatoarele informatii:

- celula circulara stinsa : opritor neiluminat;

- celula circulara aprinsa in alb continuu: opritor iluminat (la apasarea butonului B . I . O . );

- celula circulara aprinsa in alb clipitor: la opritor este stins focul alb(se observa in cazul in care butonul B . I . O . este apasat) .

III . Indicatoarele pentru semnalizarea diverselor regimuri de functionare a instalatiei si semnalizarea deranjamentelor

III . 1 . Indicatorul “INCEPEREA COMENZII” este format dintr-o celula circulara asezata la mijloc in partea de sus a luminoschemei, in stare normala fiind stins . Se ilumineaza cu o lumina verde continuu imediat dupa apasarea unui buton care comanda un parcurs de circulatie (intrare sau iesire) si se stinge in momentul punerii pe liber a semnalului de circulatie .

III . 2 . Indicatorul “REDRESOR” este format din doua celule circulare, o celula alba in stare normala aprinsa, si o celula rosie in stare normala stinsa ( se aprinde in caz de deranjament) .

III . 3 . Indicatorul FUNCTIONARE INVERTORI” este format din doua celule circulare albe:              

- INV1 - pentru invertorul de baza;

- INV2 - pentru invertorul de rezerva .

In mod normal este aprinsa in alb continuu una din celulele circulare corespunzatoare invertorului care se afla in functiune .

III . 4 . Indicatorul “AVARIE RETEA este format dintr-o celula circulara care da urmatoarele informatii :

-celula circulara stinsa : intreaga instalatie C . E . D . este alimentata normal cu tensiune de 220V/75Hz de la invertor si este prezenta si tensiunea de 220V/50Hz de la Reteua Siste­mului Energetic National sau de la Grupul Electrogen ;

-celula circulara iluminata in rosu clipitor : instalatia C . E . D . este alimentata cu tensiune de 220V/75Hz de la invertor, dar lipseste tensiunea de 220V/50Hz de la Reteaua Sistemului Energetic National sau de la Grupul Electrogen ;

- celula circulara iluminata in rosu continuu : lipsa tensiune de 220V/75Hz .

III . 5 . Indicatorul “ALIMENTARE CONTROL MACAZ” este format dintr-o celula circulara care da urmatoarele indicatii:

- celula circulara stinsa: circuitele de control ale pozitiei macazurilor sunt alimentate normal cu tensiunea de 127/75Hz, invertoarele functioneaza;

- celula circulara iluminata in rosu clipitor : lipseste tensiunea de 127V/75Hz pentru controlul pozitiei macazurilor . In aceasta situatie circuitele de control ale pozitiei macazurilor sunt alimentate cu tensiunea de 220V/50Hz furnizata de Reteaua Sistemului Energetic National sau de Grupul Electrogen .

III . 6 . Indicatorul “LIPSA TENSIUNE CIRCUITE DE CALE” este format dintr-o celula circulara care da urmatoarele indicatii:

- celula circulara stinsa: circuitele de cale (sectiunile izolate) sunt alimentate normal cu tensiune de 220V/75Hz;

- celula circulara iluminata in alb continuu: lipsa tensiunea de 220V/75Hz pentru alimentarea sectiunilor izolate . Simultan indicatorii sectiunilor izolate se ilumineaza in rosu .

III . 7 . Indicatorul “DESPIEDICARE ARTIFICIALA” este format dintr-o celula circulara care da urmatoarele indicatii:

- celula circulara stinsa: nu este efectuata nici o dezavorire artificiala;

- celula circulara iluminata in rosu clipitor: este inceputa o dezavorire artificiala . Pe timpul cat avem aceasta indicatie se mai pot apasa si alte butoane de despiedicare artificiala (B . D . A . ) ale sectiunilor izolate care se intentioneaza a se dezavori artificial;

- celula circulara iluminata in rosu continuu: ciclul de dezavorire artificiala continua, dar actionarea altor butoane de despiedicare artificiala nu mai are ca efect dezavorirea sectiunilor izolate respective .

III . 8 . Indicatorul “ASC” este format dintr-o celula circulara care da urmatoarele indicatii:

- celula circulara stinsa : indica prezenta tensiunii de 220V/75Hz necesara pentru actionarea semnalelor care dau indicatii de alb chemare si galben clipitor;

- celula circulara iluminata in rosu clipitor: indica lipsa tensiunii de 220V/75Hz pentru alimentarea semnalelor cu indicatiile alb chemare si galben clipitor, acestea fiind alimentate cu tensiunea de 220V/50Hz .     

III . 9 . Indicatorul “CHEMARI IESIRI” este format dintr-o celula circulara care da urmatoarele indicatii:

celula circulara stinsa – nu este efectuata chemere cu nici un semnal de iesire .

celula circulara iluminata in alb continuu – s-a efectuat chemare cu un semnal de iesire .  

III . 10 . Ampermetrul de pe pupitrul de comanda indica consumul de curent al macazurilor la manevrare .

III . 11 . Indicatoarele aferente instalatiei S . A . T . sunt prezentate la capitolul ,,Instalatia de semnalizare automata la trecerea la nivel fara semibariere din linie curenta S . A . T . Km 243+480” din prezenta instructie .

III . 12 . Indicatoarele aferente instalatiei BLA sunt prezentate la capitolul ,,Instalatia BLA” din prezenta instructie .

IV . Indicatoarele acustice

Sunt trei indicatoare acustice ce functioneaza simultan cu un indicator optic:

IV . 1 . Buzerul de “INCEPEREA COMENZII” - suna simultan cu aprinderea celulei circulare verde a indicatorului optic “INCEPEREA COMENZII” si inceteaza sa sune odata cu stinge­rea acestui indicator optic;

IV . 2 . ”SONERIA DE APROPIERE” - da un semnal scurt cand sectiunile de apropiere IIAD si IAD trec din starea de liber in starea de ocupat, deci cand indicatoarele respective se ilumineaza in alb;

IV . 3 . ”SONERIA DE TALONARE” - incepe sa sune cand unul sau mai multe macazuri nu mai au controlul pozitiei pe luminoschema, deci cand indicatoarele optice pentru controlul pozitiei macazurilor sunt iluminate cu o lumina rosu clipitor . Aceasta sonerie inceteaza cand toate macazurile isi vor recapata controlul pe luminoschema;

CAPITOLUL III

MANIPULAREA INSTALATIILOR S . C . B . IN CONDITII DE FUNCTIONARE NORMALA

In stare normala cand nu este comandat nici un parcurs de circulatie sau manevra toate semnalele sunt pe oprire si macazurile in pozitie normala conform P . T . E .

Orice miscare in statie, de circulatie sau manevra se executa in mod normal pe baza indicatiilor date de semnalele luminoase .

Art . 4 Manevrarea normala a macazurilor

Conditia principala pentru punerea “pe liber” a semnalelor luminoase este ca macazurile din parcurs precum si cele de acoperire sa fie manevrate si fixate (zavorate) in pozitia corespunzatoare parcursului comandat .

La instalatiile C . E . D . tip CR2 manevrarea macazurilor in pozitia corespunzatoare parcursu­lui se face de I . D . M . prin actionarea individuala (unul cate unul) a macazurilor de la aparatul de comanda .

Inainte de manevrarea individuala a macazurilor I . D . M . trebuie sa verifice urmatoarele conditii:

a . Sectiunea izolata a macazului sa nu fie ocupata cu material rulant (celu­lele sectiunii izolate nu sunt iluminate in rosu continuu); in cazul a doua macazuri conjugate, sectiunile izolate ale celor doua macazuri sa nu fie ocupate cu material rulant (celulele de la ambele sectiuni izolate sa nu fie iluminate in rosu continuu) . In cazul sectiunilor izolate cu ramificatii ruginite (care nu sunteaza) pentru manevrarea macazului se va proceda conform reglementarilor din procesul verbal cu sectiunile scoase din functie sau cu ramificatii care nu sunteaza ;

b . Macazul nu este inclus intr-un alt parcurs comandat anterior, respectiv sectiunea izolata a macazului nu este inzavorata . In cazul macazurilor conjugate, nici unul din cele doua macazuri nu este inclus in alt parcurs comandat anterior, respectiv nici una din cele doua sectiuni izolate ale celor doua macazuri nu sunt inzavorate in cazul parcursului executat peste ambele macazuri conjugate (celulele de la ambele sectiuni izolate sa nu fie iluminate in alb continuu) .

c . Macazul respectiv nu a fost talonat si are control pe una din pozitii;

d . Nu exista vehicul in miscare catre macazul ce urmeaza a se manevra;

Dupa ce I . D . M . s-a convins ca toate conditiile de la punctele a, b, c, d, sunt indepli­nite, procedeaza la manevrarea macazului prin apasarea butonului de manevrare pentru pozitia necesara in parcurs, dupa cum urmeaza:

. Pentru manevrarea macazului “pe plus” se apasa “butonul pentru manevrarea macazului pe pozitia de plus“ si simultan cu apasarea butonului se urmaresc cu privirea indicatoarele optice de control a pozitiei macazului .

Dupa apasarea butonului de manevrare pe plus, se stinge indicatorul de controlul pozitiei macazului “pe minus” iluminat in alb si se aprinde in rosu clipitor indicatorul “Lipsa control pozitie macaz” (cele doua celule asezate in unghi ascutit) . In acest moment I . D . M . va privi imediat indicatia aparatului de masura (Ampermetru) montat pe pupitrul de comanda si va observa ca acul ampermetrului se deplaseaza spre dreapta si ocupa o pozitie cuprinsa intre minim 2 amperi si maxim 5 amperi (semn ca electromotorul a primit curent si a inceput cursa de manevrare), moment in care I . D . M . va lua mana de pe buton .

Dupa manevrarea completa a acelor macazului si inzavorarea (fixarea) lor mecanica pe te­ren, pe luminoschema se va obtine controlul pozitiei macazului, acul ampermetrului revine la zero, dispare lumina rosu clipitor de la cele doua celule ale indicatorului “lipsa control pozitie macaz” si se ilumineaza in alb continuu indicatorul “control pozitie plus”(celula marcata cu punct negru) .

. Pentru manevrarea macazului “pe minus” se apasa “butonul pentru manevrarea ma­cazului pe pozitia de minus” . In continuare semnalizarile pe luminoschema si modul de procedare de catre I . D . M . sunt aceleasi ca cele descrise mai sus, pentru cazul manevrarii “pe plus” .

. La macazurile conjugate avem un singur buton care se apasa pentru manevrarea “pe plus” a celor doua macazuri conjugate si un singur buton care se apasa pentru manevrarea “pe minus” a celor doua macazuri . Operatiile de manevrare a doua macazuri conjugate pe luminoschema sunt aceleasi ca in cazul macazului simplu cu exceptia indicatiilor amperme­trului care va indica doua consumuri de curent, adica mai intai acul va ocupa o pozitie intre minim 2 amperi si maxim 5 amperi corespunzator manevrarii primului macaz, va avea o revenire spre zero, dupa care se va deplasa din nou intre minim 2 amperi si maxim 5 amperi, corespunzator manevrarii celui de al doilea macaz .

Semnalizarea pe pupitrul de comanda a doua macazuri conjugate in stare normala (macazu­rile au control pe una din pozitii) se face ca in cazul macazurilor simple . Semnalizarea pe pu­pitrul de comanda pe timpul manevrarii macazurilor conjugate “pierdere control pozitie macazuri” se face prin celulele de la calcaiul macazurilor .

Observatii:

Timpul de manevrare a macazului,(considerat din momentul pornirii motorului, pana cand acul ampermetrului revine la zero) nu trebuie sa depaseasca 1,8 - 4,6 secunde pentru un macaz .

In cazul in care acul ampermetrului indica consum de curent mai mult de 6 secunde (in cazul macazurilor simple) sau mai mult de 12 secunde (in cazul macazurilor conjugate), inseamna ca macazul nu se poate manevra pe pozitia dorita si motorul electromecanismului de macaz functioneaza pe ambreiajul de frictiune pentru protectie, existent in cutia electromecanismului . In acest caz se vor readuce imediat macazurile in pozitia initiala in care au avut control , dupa care se va face verificarea pe teren a acestora . Tinerea motorului sub curent un timp mai indelungat conduce la deteriorarea acestuia (arderea bobinajului, etc . )

Cand se vor intalni astfel de situatii, I . D . M . va proceda conform celor mentionate la art . ,,manevrarea macazurilor in conditii speciale “ din prezenta instructie . .

Art . 5 Conditii necesare pentru executarea parcursurilor de circulatie si manevra

Inainte de efectuarea unui parcurs de circulatie (intrare, iesire, trecere) sau manevra, I . D . M . trebuie sa verifice si sa se convinga ca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) sectiunile izolate din parcurs nu sunt ocupate sau inzavorate, in care scop verifica pe luminoschema ca indicatorii optici corespunzatori sectiunilor izolate din parcurs nu sunt iluminati in rosu, respectiv alb si indicatorul sectiunilor IAD nu este iluminat in alb, in cazul parcursurilor de iesire;

b) nu sunt executate parcursuri incompatibile cu parcursul ce urmeaza sa se execute (primiri si expedieri simultane de trenuri conform ,,Regulamentului pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare

c) nu este executata o despiedicare artificiala in care scop se verifica ca toate butoanele de despiedicare artificiala sunt ridicate si sigilate, iar indicatorul “DESPIEDICARE ARTIFICIALA” este stins;

d) toate macazurile din parcurs sau de acoperire au control pe luminoschema pe una din pozitii;

e) indicatorul “INCEPEREA COMENZII” sa fie stins;

f) buzerul (soneria) de avertizare acustica pentru “INCEPEREA COMENZII” sa nu sune;

g) instalatiile B . L . A . si S . A . T . functionabile

Art . 6 . Inzavorarea electrica a parcursurilor de circulatie

Prin inzavorare electrica a unui parcurs se intelege blocarea posibilitatii manevrarii macazurilor cuprinse in sectiunile izolate de macazuri respective, de la butoanele de manevrare de pe pupitrul de comanda si a posibilitatii punerii pe liber a semnalelor care acopera parcursuri incompatibile .

La instalatiile C . E . D . inzavorarea electrica a parcursurilor este de doua tipuri: prealabila si totala .

Prima treapta de inzavorare (inzavorare prealabila) se realizeaza la punerea pe liber a semnalului .

A doua treapta de inzavorare ( inzavorare totala) se realizeaza la ocuparea sectiunii izolate din fata semnalului care prevesteste pe cel considerat sau a oricarei sectiuni dintre cele doua semnale .

Art . 7 . Executarea parcursurilor de intrare      

Dupa ce se constata ca sunt indeplinite toate conditiile de la Art . ,,Conditii necesare pentru executarea parcursurilor de circulatie si manevra” din prezenta Instructie si dupa ce se convinge, prin indicatiile date de luminoschema, ca linia de garare la care urmeaza a se primi trenul este libera, I . D . M . procedeaza la manevrarea individuala a macazurilor pe pozitia ceruta de parcursul comandat si a macazurilor de acoperire, procedand conform instructiunilor de manevrare a macazurilor descrise la Art . ,,Manevrarea normala a macazurilor” din prezenta Instructie .

Dupa ce I . D . M . a manevrat toate macazurile care intra in parcursul comandat precum si toate macazurile de acoperire (specificat in tabloul parcurselor simultane anexat la P . T . E . ), apasa butonul pentru controlul pozitiei macazurilor BKSTX sau BKSTY (pentru a evita erori la stabilirea parcursului si pentru a capata o vedere de ansamblu asupra pozitiei tuturor macazurilor) . In acest caz in cuprinsul tuturor indicatoarelor optice ale sectiunilor izolate de macaz se ilumineaza in alb continuu celulele de control, a caror configuratie este dictata de pozitia reala a macazurilor pe teren .

Pentru punerea pe liber a semnalului de intrare, I . D . M . apasa butonul de culoare verde aferent semnalului si urmareste pe pupitrul de comanda executarea parcursului astfel:

a) incepe sa sune buzerul (soneria) pentru “INCEPEREA COMENZII”;

b) se ilumineaza in verde continuu indicatorul “INCEPEREA COMENZII”;

c) se ilumineaza in alb continuu trasa parcursului comandat, inclusiv linia de garare pana la semnalul de iesire;

d) la indicatorul semnalului de intrare care comanda parcursul, se stinge celula iluminata in rosu si se aprinde in verde continuu celula de control a indicatiilor permisive, moment in care IDM va elibera butonul;

Pe teren semnalul de intrare trece pe liber, dand indicatiile corespunzatoare parcursului comandat, iar semnalul prevestitor isi schimba indicatia in functie de indicatia semnalului de intrare, conform regulamentului de semnalizare .

In aceasta situatie parcursul de intrare a fost executat si inzavorat prealabil daca a doua sectiune de apropiere-departare (IIAD) sau prima sectiune de apropiere-departare (IAD) nu sunt ocupate .

e) indicatorul verde “INCEPEREA COMENZII” se stinge;

f) soneria (buzerul) pentru “INCEPEREA COMENZII” inceteaza sa sune;

Art . 8 . Inzavorarea si deszavorarea automata a parcursurilor de intrare

a) Inzavorarea prealabila

Prima treapta de inzavorare numita inzavorare prealabila se realizeaza la punerea semnalului pe liber si este semnalizata pe luminoschema prin aprinderea in alb a tuturor celulelor luminoase ale sectiunilor izolate de pe trasa parcursului de intrare comandat .

Aceasta inzavorare se caracterizeaza prin aceea ca ea se poate anula odata cu anularea parcursului prin tragerea butonului corespunzator semnalului ce a comandat parcursul, cu conditia ca sectiunile de apropiere-departare IIAD si IAD sa fie libere .

b) Inzavorarea totala

A doua treapta de inzavorare, numita inzavorare totala se realizeaza in cazul parcur­surilor de intrare executate atunci cand se ocupa a doua sectiune de apropiere-departare IIAD . In cazul in care inainte de punerea pe liber a semnalului de intrare era ocupata sectiunea IIAD, sau era ocupata sectiunea IAD, sau erau ocupate ambele sectiuni izolate de apropiere-departare (IIAD si IAD), inzavorarea totala a parcursului se produce simultan cu trecerea la indicatia de liber a semnalului de intrare .

Inzavorarea totala a parcursului se caracterizeaza prin aceea ca el nu mai poate fi anulat prin tragerea butonului de semnal (prin tragerea butonului se stinge doar indicatia de liber a semnalului), ci automat prin parcurgerea efectiva de catre tren a intregului parcurs comandat sau se mai poate anula in conditii speciale prin actionarea butoanelor de despiedicare artificiala

(vezi art . ,,Despiedicarea artificiala a sectiunilor izolate

c) Intrarea trenului in statie

Apropierea trenului de statie se semnalizeaza optic si acustic, astfel:

la intrarea pe sectiunea izolata IIAD, se ilumineaza in alb indicatorul sectiunii

izolate IIAD si suna scurt soneria de apropiere;

- dupa depasirea semnalului prevesti­tor, se ilumineaza in alb indicatorul sectiunii izolate IAD si suna scurt din nou soneria de apropiere, indicand I . D . M . ca trenul se apropie de semnalul de intrare .

Cand ultima osie a trenului a depasit semnalul prevestitor, indicatorul sectiunii izolate IIAD se stinge, iar indicatorul sectiunii izolate IAD se stinge cand ultima osie a trenului depaseste semnalul de intrare . Cand trenul depaseste semnalul de intrare si intra pe sectiunea izolata din spatele semnalului, acesta trece automat pe oprire, semnalizand aceasta si pe luminoschema . Indicatoarele sectiunilor izolate din trasa parcursului isi schimba culoarea din alb in rosu in mod succesiv in ordinea ocuparii sectiunilor izolate, semnalizand astfel inaintarea trenului .

d) Deszavorarea automata a parcursului de intrare

Pe masura eliberarii sectiunilor izolate din parcurs in mod succesiv de catre ultima osie a trenului, celulele indicatorilor sectiunilor izolate respective, se ilumineaza pentru un timp scurt in alb dupa care se sting, semnalizand prin aceasta ca sectiunile s-au deszavorat automat si nu au ramas ocupate .

Din acest moment, macazurile care intra in sectiunile deszavorate automat se pot manevra si/sau inzavori in alt parcurs .

e) Gararea completa a trenului

Cand trenul a ocupat sectiunea izolata a liniei de garare, trasa acesteia se aprinde in rosu pe toata lungimea ei . Cand trenul a eliberat si s-a dezavorat ultima sectiune izolata din parcurs, vecina cu linia de garare, raman aprinse in rosu numai trei celule in mijlocul trasei, ce formeaza indicatorul de linie ocupata, semnalizand ca trenul se afla pe linia de garare .

Observatii :

. I . D . M . este obligat sa urmareasca semnalizarile de pe luminoschema a sectiunilor izolate din parcurs si a semnalului ce comanda parcursul .

ESEU: Examen - curs specializare - electrician navalist ESEU: Sigurante fuzibile - constructie si principiu de functionare, alegerea sigurantelor fuzibile

. Daca nu se realizeaza ocuparea si eliberarea succesiva a sectiunilor izolate din par­curs, nu se produce deszavorarea automata a sectiunilor din parcurs .

Art . 9 . Executarea parcursurilor de iesire

Dupa ce se constata ca sunt indeplinite toate conditiile de la Art . ,,Conditii necesare pentru executarea parcursurilor de circulatie si manevra” I . D . M . procedeaza la manevrarea individuala a macazurilor din parcursul comandat, precum si a macazurilor de acoperire, procedand conform instructiunilor de manipulare a macazurilor descrise la Art . ,,Manevrarea normala a macazurilor” din prezenta Instructie .

Dupa ce I . D . M . a manevrat toate macazurile care intra in parcursul comandat precum si toate macazurile de acoperire (specificat in tabloul parcurselor simultane anexat la P . T . E . ), apasa butonul pentru controlul pozitiei macazurilor BKSTX sau BKSTY (pentru a evita erori la stabilirea parcursului si pentru a capata o vedere de ansamblu asupra pozitiei tuturor macazurilor) . In acest caz in cuprinsul tuturor indicatoarelor optice ale sectiunilor izolate de macaz se ilumineaza in alb continuu celulele de control, a caror configuratie este dictata de pozitia reala a macazurilor pe teren .

In continuare pentru punerea pe liber a semnalului de iesire, I . D . M . apasa butonul de culoare verde pentru comanda semnalului de iesire si urmareste pe pupitrul de comanda executarea parcursului astfel:

a) incepe sa sune buzerul (soneria) pentru “INCEPEREA COMENZII”;

b) se ilumineaza in verde continuu indicatorul “INCEPEREA COMENZII ;

c) se ilumineaza in alb continuu trasa parcursului comandat;

d) la indicatorul semnalului de iesire care comanda parcursul, se ilumineaza in verde celula de control a indicatiilor permisive de circulatie;

I . D . M elibereaza butonul pentru comanda semnalului de iesire .

Pe teren semnalul de iesire trece pe liber, dand indicatia corespunzatoare parcursului comandat .

e) indicatorul verde “INCEPEREA COMENZII” se stinge;

f) buzerul (soneria) pentru “INCEPEREA COMEZII” inceteaza sa sune .

In aceasta situatie parcursul a fost executat si inzavorat total atunci cand trenul se afla pe sectiunea izolata a liniei de garare din fata semnalului de iesire pus pe liber .

Art . 10 . Inzavorarea si deszavorarea automata a parcurselor de iesire

a) Inzavorarea prealabila

Prima treapta de inzavorare se realizeaza la punerea semnalului pe liber daca linia de garare este libera si este semnalizata pe luminoschema prin aprinderea in alb a tuturor celulelor luminoase ale sectiunilor izolate din parcursul comandat .

Aceasta inzavorare se caracterizeaza prin aceea ca se poate anula odata cu anularea parcursu­lui prin tragerea de catre IDM a butonului de semnal care a comandat parcursul, cu conditia ca sectiunea izolata a liniei de garare sa nu fie ocupata .

b) Inzavorarea totala

A doua treapta de inzavorare se realizeaza la punerea pe liber a semnalului care comanda parcursul, daca sectiunea izolata a liniei de la care se expediaza trenul este ocupata . Aceasta treapta se caracterizeaza prin aceea ca nu mai poate fi anulata decat automat de catre tren sau artificial prin actionarea butoanelor de despiedicare artificiala (B . D . A . ) in conditii speciale (vezi art . ,,Despiedicarea artificiala a sectiunilor izolate”) .

c) Iesirea trenului din statie

Cand trenul ocupa prima sectiune izolata din spatele semnalului, vecina cu linia de garare, semnalul trece automat pe oprire, iar pe luminoschema culoarea verde a indicatorului semnalului de iesire se stinge, iar trasa sectiunii izolate de dupa semnal isi schimba indicatia din alb in rosu .

d) Deszavorarea automata a parcursului de iesire

Pe masura ce trenul avanseaza si ocupa sectiunile izolate din parcurs trasa acestora pe luminoschema isi schimba indicatia din alb in rosu, iar dupa eliberarea fiecarei sectiuni izolate de catre ultimul vagon, celulele luminoase ale sectiunilor izolate respective se ilumineaza pentru un timp scurt in alb, apoi se sting semnalizand ca s-au deszavorat automat si nu au ramas ocupate .

Pentru sectiunea izolata a liniei de garare de la care se expediaza trenul, dupa eliberarea de catre tren, cele trei celule luminoase rosii care constituiau indicatorul liniei ocupate, se sting fara a mai trece pentru un timp scurt in indicatia de alb .

In cazul expedierii unui tren cu semnal pe liber la iesire si lasare de vagoane pe linia de garare de unde s-a facut expedierea, parcursul de iesire ramane inzavorat . Deszavorarea parcursului de iesire se face prin actionarea butoanelor de despiedicare artificiala (B . D . A . ) in conditii speciale a sectiunilor izolate din parcurs (vezi art . ,,Despiedicarea artificiala a sectiunilor izolate”) .

Observatii:

. La ocuparea primei sectiuni apropiere-departare (I AD) si apoi a celei de a doua sectiuni de apropiere-departare (IIAD), indicatorii IAD si IIAD se vor aprinde succesiv in alb iar soneria de apropiere va suna scurt de fiecare data . Indicatorii IAD si IIAD se sting succesiv cand ultimul vagon elibereaza sectiunea IAD, respectiv IIAD .

. I . D . M . este obligat sa urmareasca semnalizarile de pe luminoschema a sectiunilor izolate din parcurs si a semnalului ce comanda parcursul .

. Daca nu se realizeaza ocuparea si eliberarea succesiva a sectiunilor izolate din parcurs nu se produce deszavorarea automata a sectiunilor izolate din parcurs .

Art . 11 . Executarea parcursurilor de trecere

Pentru executarea unui parcurs de trecere trebuie efectuat atat parcursul de intrare cat si parcursul de iesire executand mai intai parcursul de iesire apoi parcursul de intrare conform Art . ,,Executarea parcursurilor de iesire , respectiv Art . ,,Executarea parcursurilor de intrare din prezenta Instructie .

Art . 12 . Inzavorarea si deszavorarea automata a parcursurilor de trecere      

a) Inzavorarea prealabila a parcursului de trecere se realizeaza similar parcursurilor de intrare si de iesire conform Pct . a din Art . ,, Inzavorarea si deszavorarea automata a parcursurilor de intrare” si Art . Inzavorarea si deszavorarea automata a parcursurilor de iesire” din prezenta Instructie .

b) Inzavorarea totala a parcursului de trecere se realizeaza fractionat, inzavorandu-se total mai intai parcursul de intrare la ocuparea sectiunii izolate IIAD si apoi inzavorarea totala a parcursului de iesire la ocuparea sectiunii izolate IAD (sau la ocuparea accidentala a oricarei sectiuni dintre semnalul prevestitor si semnalul de intrare, respectiv dintre semnalul de intrare si semnalul de iesire) .

c)      Deszavorarea automata a parcursului de trecere se realizeaza conform Pct . d din Art . ,,Inzavorarea si deszavorarea automata a parcursurilor de intrare” si Art . ,,Inzavorarea si deszavorarea automata a parcursurilor de iesire” din prezenta Instructie .

Observatie:

In cazul parcursurilor de trecere semnalizarile pe luminoschema sunt realizate ca si in cazul parcursurilor executate fractionat pentru intrari si iesiri .

Art . 13 . Executarea parcursurilor de manevra

Dupa ce se constata ca sunt indeplinite toate conditiile de la Art . ,,Conditii necesare pentru executarea parcursurilor de circulatie si manevra” si dupa ce se convinge prin indicatiile date de luminoschema ca in fata convoiului ce urmeaza a se manevra cu semnal pe liber pe toata lungimea parcursului nu se afla un tren sau un convoi de manevra in miscare, I . D . M . procedeaza la manevrarea individuala a macazurilor din parcursul comandat precum si a macazurilor de acoperire conform Art . ,,Manevrarea normala a macazurilor” din prezenta Instructie .

Dupa ce I . D . M . a manevrat toate macazurile ce intra in parcursul comandat precum si macazurile de acoperire, apasa butonul pentru controlul pozitiei macazurilor BKSTX sau BKSTY (pentru a evita erorile la stabilirea parcursului si pentru a capata o vedere de ansamblu a tuturor macazurilor) .

In acest caz, in cuprinsul tuturor indicatorilor sectiunilor izolate de macaz se ilumineaza in alb celulele de control a caror configuratie este dictata de pozitia reala a macazurilor pe teren . In continuare pentru executarea parcursului de manevra, apasa pe butonul pentru comanda semnalului de manevra cu care se executa parcursul, de culoare alba, situat pe axa liniei in dreptul acestui semnal si il tine apasat pana cand se aprinde trasa alba a parcursului, iar indicatorul semnalului de manevra se aprinde in alb, dupa care se va elibera butonul . In momentul cand pe luminoschema indicatorul semnalului de manevra s-a aprins in alb, pe teren la semnalul de manevra corespunzator se aprinde becul alb, parcursul a fost astfel executat .

Art . 14 . Inzavorarea si deszavorarea automata a parcursurilor de manevra

a) Inzavorarea prealabila

Se realizeaza la punerea semnalului de manevra pe liber (alb) si este semnalizata pe luminoschema prin aprinderea in alb a tuturor celulelor luminoase ale sectiunilor izolate din parcursul de manevra comandat . Aceasta inzavorare se caracterizeaza prin aceea ca ea se poate anula odata cu parcursul prin tragerea de catre I . D . M . a butonului de semnal care a comandat parcursul cu conditia ca sectiunea izolata din fata semnalului de manevra sa fie libera .

b) Inzavorarea totala a parcursului

Cazul I

Cand in fata semnalului de manevra pus pe liber exista sectiune izolata, inzavorarea totala a parcursului de manevra se realizeaza cand aceasta sectiune izolata este ocupata cu material rulant .

Cazul II

Cand in fata semnalului de manevra exista portiune de linie necontrolata electric inzavorarea totala se realizeaza simultan cu punerea pe liber a semnalului de manevra respectiv .

Inzavorarea totala (cazul I si II) se caracterizeaza prin aceea ca poate fi anulata automat de catre tren sau artificial prin actionarea butoanelor de deszavorare artificiala (B . D . A . ) in conditii speciale (vezi art . ,,Despiedicarea artificiala a sectiunilor izolate”) .

c) Trecerea semnalului de manevra pe indicatia de manevra interzisa

Cazul I

Semnalul de manevra care comanda un parcurs de la o linie controlata, atunci cand nu se lasa vagoane pe aceasta linie, va trece pe indicatia manevra interzisa cu conditia ca sectiunea izolata din fata semnalului sa fie libera iar sectiunea izolata din spate sa fie ocupata . Aceasta conditie a fost necesara pentru o semnalizare corecta si in cazul executarii miscarilor de manevra cu locomotiva impingatoare .

Cazul II

Semnalul de manevra care comanda un parcurs de la o linie controlata atunci cand se lasa vagoane la aceasta linie precum si semnalul de manevra care comanda un parcurs de la o linie necontrolata electric trec pe manevra interzisa numai dupa eliberarea primei sectiuni izolate de dupa semnalul de manevra care a comandat parcursul respectiv .

d) Deszavorarea automata a parcursului de manevra

Pe masura ce convoiul avanseaza si ocupa sectiunile din parcurs, trasa acestora pe luminoschema isi schimba indicatia din alb in rosu, iar dupa eliberarea fiecarei sectiuni izolate de catre ultima osie a convoiului celulele luminoase ale sectiunilor izolate respective se ilumineaza pentru un timp scurt in alb apoi se sting, semnalizand ca s-au deszavorat automat .

Pentru parcursurile de manevra executate de pe liniile de garare in cazul cand nu se lasa vagoane, celulele rosii luminoase care constituiau indicatorul liniei de garare ocupate, dupa eliberarea liniei se sting fara a mai trece un timp scurt pe indicatia de alb . In cazul cand se lasa vagoane la linia de garare, vor ramane in continuare aprinse 3 celule luminoase in rosu care constituie indicatorul liniei de garare ocupata .

Observatii:

I . D . M . este obligat sa urmareasca pe luminoschema ocuparea si eliberarea succesiva de catre vehiculele feroviare a sectiunilor izolate din parcurs si trecerea automata a semnalelor pe oprire .

2 . Daca nu se realizeaza ocuparea si eliberarea succesiva a sectiunilor izolate din parcurs si semnalul de manevra nu trece automat pe oprire, nu se produce deszavorarea automata a sectiunilor izolate din parcurs .

CAPITOLUL IV

MANIPULAREA INSTALATIILOR SCB IN CAZUL DEFECTARII ACESTORA

Art . 15 . Constatarea, consemnarea si avizarea deranjamentelor la instalatiile C . T .

Orice intrerupere produsa in functionarea instalatiilor C . T . precum si orice perturbare prin care aparatele si instalatiile C . T . nu mai indeplinesc conditiile tehnice de functionare si de siguranta pe care le-au avut la darea in exploatare, indiferent de cauzele care le-au produs, constituie deranjament . Scoaterea planificata din functie a instalatiilor pentru executarea lucrarilor de intretinere si reparatii sau masuratori nu constituie deranjament .

a) Constatarea, consemnarea si avizarea deranjamentelor se face de catre personalul ce foloseste si deserveste instalatiile C . T . (miscare, tractiune, etc . ), de personalul C . T . ce le intretine precum si de orice alt organ tehnic de control competent .

Orice deranjament se va consemna de catre organul ce l-a constatat in R . R . L . I . S . C . , trecandu-se data constatarii deranjamentului (ziua, ora si minutul), denumirea instalatiei defecte, felul si locul deranjamentului, dupa care avizeaza organul C . T . si Seful Statiei completand citet numele celui avizat si ora avizarii .

b) Locul unde se avizeaza deranjamentele atat ziua cat si noaptea va fi afisat de organele C . T . in biroul de miscare . Avizarea trebuie sa cuprinda denumirea instalatiei defecte, data constatarii deranjamentului (ziua, ora si minutul), iar in limita posibilitatilor cat mai multe informatii privind felul deranjamentului (cum se manifesta, cauza ce l-a provocat, etc . ) . Aceste informatii sunt absolut necesare organelor C . T . ce urmeaza sa intervina la remediere pentru a putea aprecia felul si cantitatile de materiale, piese de schimb si forta de munca necesare interventiei operative .

Pentru deranjamentele cauzate de unitati sau personal C . F . R (intretinerea caii, santiere de constructii, montaj, etc) la incheierea procesului verbal va participa si conducatorul echipei sau unitatii care a provocat deranjamentul . Daca acesta refuza se va consemna refuzul in procesul verbal . In cazul cand deranjamentul provoaca perturbari in circulatia trenului , I . D . M . va comunica operatorului R . C numarul procesului verbal incheiat in R . R . L . I . S . C . si contul ramurii in care se incadreaza .

Art . 16 . Deranjamente la sectiunile izolate

Sectiunile izolate se considera defecte atunci cand se constata ca semnalizarile de pe luminoschema nu mai corespund situatiei reale de pe teren:

. Sectiunea izolata defecta: ”libera pe teren, ocupata pe luminoschema” .

Daca pe teren sectiunea izolata nu este ocupata cu material rulant, dar pe luminoschema celulele corespunzatoare indicatorului sectiunii izolate apar iluminate in rosu, semnalizand eronat ca sectiunea este ocupata, aceasta se considera defecta . Acest tip de defectare a sectiunilor izolate produce urmatoarele perturbari in functionarea instalatiilor:

a)nu se permite manevrarea normala a macazurilor cuprinse in sectiunea izolata defecta . In aceasta situatie manevrarea macazurilor se face conform Art . ,,Manevrarea macazurilor in conditii speciale” din prezenta Instructie;

b)nu se permite punerea pe liber a semnalelor de circulatie si manevra ce comanda parcursuri peste sectiunea izolata defecta . Executarea parcursurilor de intrare-iesire, trecere si manevra in aceasta situatie se va face conform Art . ,,Primirea trenurilor in statie cand semnalul luminos de intrare este defect”, Art . ,,Expedierea trenurilor cand semnalul de iesire este defect” si Art . ,,Executarea manevrei cand semnalul luminos de manevra este defect” din prezenta Instructie, dupa ce in prealabil I . D . M verifica pe teren starea de liber a sectiunii izolate defecte si inscrie in R . R . L . I . S . C . , cu numar si ora rezultatul verificarii;

c)nu se permite deszavorarea automata a sectiunii izolate defecte si nici a sectiunilor ce urmeaza dupa ea in sensul de mers al trenului, daca sectiunea izolata a fost inzavorata total intr-un parcurs de circulatie sau manevra si dupa aceea s-a defectat; deszavorarea sectiunii izolate defecte si a celorlalte sectiuni de dupa ea se va face artificial conform Art . ,,Despiedicarea artificiala a sectiunilor izolate” din prezenta Instructie .

Observatii

In cazul aparitiei unei astfel de defectari la o sectiune izolata I . D . M . are in primul rand obligatia de a scrie in R . R . L . I . S . C . sectiunea defecta, dupa care avizeaza organul S . C . B . , procedand conform Art . ,,Constatarea, consemnarea si avizarea deranjamentelor la instalatiile CT” din prezenta Instructie .

. Sectiunea izolata defecta: ”ocupata pe teren si libera pe luminoschema” .

Daca pe teren sectiunea izolata este ocupata cu material rulant iar pe luminoschema celulele corespunzatoare sectiunii izolate nu apar iluminate in rosu, semnalizand fals ca sectiunea izolata este libera, aceasta se considera defecta . Acest tip de defectare a sectiunii izolate este deosebit de periculos, deoarece se pot manevra macazuri sub materialul rulant in miscare (producand deraierea acestuia) sau se pot comanda parcursuri cu semnale pe liber, peste sectiunea ocupata cu material rulant .

Cand I . D . M . constata ca o sectiune izolata este ocupata pe teren si libera pe luminoschema, este obligat:

- sa nu manevreze nici un macaz care intra in sectiunea izolata respectiva;

- sa nu execute nici un parcurs cu punerea semnalului pe liber peste sectiunea izolata respectiva ;

- sa lipeasca o hartie pe trasa sectiunii izolate respective cu inscriptia “ATENTIE SECTIUNE IZOLATA DEFECTA” .

Pentru a depista orice defectare a unei sectiuni izolate IDM este obligat ca tot timpul cat sunt executate parcursuri de manevra sa urmareasca indicatiile luminoschemei . Pentru parcursurile de circulatie urmarirea indicatiilor luminoschemei se va face pe perioada cand se afla in biroul de miscare si nu a iesit la defilarea trenului sau la expedierea acestuia .

In cazul aparitiei unei astfel de defectari la o sectiune izolata, I . D . M . are in primul rand obligatia de a inscrie in R . R . L . I . S . C . sectiunea defecta, dupa care avizeaza organul S . C . B . inregistrand numele celui avizat, procedand conform Art . ,,Constatarea, consemnarea si avizarea deranjamentelor la instalatiile CT” din prezenta Instructie .

Observatii

1 . Daca se constata de organul S . C . B . ca exista sectiuni izolate care nu sunteaza, acesta consemneaza in R . R . L . I . S . C . cele constatate si procedeaza la scoaterea din functie a sectiunii izolate respective, prin scoaterea sigurantei din pichetul de alimentare . Circulatia si manevra trenurilor peste aceasta sectiune izolata se va face conform Pct . 1 din prezentul articol .

Daca se constata de I . D . M . ca o sectiune izolata nu sunteaza cand pe ea se afla material rulant, acesta va consemna in R . R . L . I . S . C . si va aviza imediat organul S . C . B . . Dupa eliberarea sectiunii izolate de catre tren va verifica pe teren starea de liber a acesteia, cu consemnarea in R . R . L . I . S . C . Circulatia si manevra trenurilor peste o sectiune izolata care s-a constatat ca nu sunteaza se executa cu semnale pe liber numai dupa ce , I . D . M . va verifica pe teren starea de liber a acestei sectiuni atat inainte de executarea comenzii cat si dupa consumarea parcursului de catre tren, cu consemnarea in R . R . L . I . S . C . . Sectiunea izolata care nu sunteaza precum si cele care urmeaza in parcurs vor ramane inzavorate, exceptie facand linia de garare . I . D . M . va proceda conform Art . ,,Despiedicarea artificiala a sectiunilor izolate din prezenta Instructie pentru deszavorarea artificiala a sectiunilor izolate .

In cazul sectiunilor izolate la care se constata de organul S . C . B . ca exista ramificatii care nu sunteaza, consemneaza in R . R . L . I . S . C . cele constatate, avizeaza Seful de District si stabileste conditiile de circulatie si manevra a trenurilor .

La efectuarea parcursurilor peste aceste ramificatii care nu sunteaza se va verifica pe teren de organ M starea de liber a sectiunilor izolate care cuprind aceste ramificatii atat inainte de punerea pe liber a semnalului cat si dupa consumarea parcursului peste aceste ramificatii, cu consemnarea in R . R . L . I . S . C . a rezultatelor verificarilor .

Seful de District S . C . B . va intocmi proces verbal impreuna cu Seful Statiei in care va consemna cele aratate mai sus privind conditiile de circulatie, va urmari existenta si reactualizarea proceselor verbale in cadrul reviziilor lunare M . L . C . T . , pastrarea lor la P . T . E . si instruirea organelor M prin luare la cunostinta sub semnatura .

. In cazul descompunerii trenurilor pe durata mai mare de 24 de ore I . D . M . sau Seful Statiei va aviza districtul S . C . B . in vederea scoaterii sigurantelor din pichetii de alimentare a sectiunilor izolate ocupate cu astfel de trenuri . Dupa ridicarea trenurilor descompuse I . D . M . sau Seful Statiei va aviza districtul S . C . B . pentru verificarea si darea in functie a sectiunilor izolate eliberate, numai daca acestea corespund la proba cu suntul .

I . D . M din statiile C . E . D . in care se gasesc trenuri descompuse vor bloca butoanele de efectuarea parcursurilor de circulatie pe aceste linii cu capacele .

La introducerea si altor vehicule pe liniile ocupate cu trenuri descompuse (masini de burat, ciuruit, drezine motor, pantograf, etc . ), I . D . M . va face mentiunea pe o eticheta pusa la loc vizibil pe pupitrul C . E . D . pe trasa liniei respective, privind ocuparea liniei si cu alte vehicule, aceeasi mentiune urmand sa fie lasata in predarea serviciului si comunicata operatorului R . C .

. Dupa expedierea fiecarui tren descompus I . D . M . va verifica pe teren personal, daca indicatiile de pe luminoschema corespund cu starea liniei, iar in cazul ca nu este concordanta se va aviza imediat Seful Statiei si organul S . C . B .

. Manevrarea vagoanelor ce au stationat un timp mai indelungat de 72 de ore (cu bandaje ruginite, care nu sunteaza sectiunile izolate) se va face cu luarea masurilor stabilite pentru sectiunile izolate care nu sunteaza .

. Trenurile ce au in compunere astfel de vagoane vor circula cel putin un interval de 50km la reaviz de sosire si pe sectiile dotate cu BLA .

. Daca in statie se executa lucrari de inlocuirea sinelor de C . F . cu altele ruginite sau se executa lucrari avand ca urmare depuneri de corpuri straine pe suprafata sinei, personalul ce executa lucrarile este obligat sa curete suprafata ciupercilor sinelor . Dupa terminarea lucrarilor se va face proba de suntare de catre organ S . C . B . si numai dupa aceasta proba se considera linia buna pentru circulatie . Daca nu sunt indeplinite conditiile de dare in functie sectiunile izolate se scot din functie si se procedeaza conform Pct . 1 de la Observatii .

. In cazul defectarii unei sectiuni izolate manifestata prin ocuparea si eliberarea intermitenta, I . D . M . va consemna in R . R . L . I . S . C . acest defect, va aviza organul S . C . B . si Seful Statiei . Pana la interventia organului S . C . B . si remedierea defectului circulatia si manevra peste o astfel de sectiune se va face cu semnale pe oprire conform prezentei Instructii de Manipulare .

Daca I . D . M . constata ca instalatia functioneaza normal, sectiunea izolata nemaiocupandu-se cu intermitenta consemneaza in R . R . L . I . S . C . si va efectua circulatia si manevra trenurilor cu semnale pe liber . Daca deranjamentul se mai repeta, I . D . M . consemneaza in R . R . L . I . S . C . si pana la remedierea defectului de catre organul S . C . B . va efectua circulatia si manevra trenurilor cu semnale pe oprire conform prezentei Instructii de Manipulare, chiar daca instalatia revine la normal fara interventia organului S . C . B . si fara inlaturarea defectului, cu consemnarea in R . R . L . I . S . C .

Art . 17 . Anularea parcursurilor de circulatie si manevra

In mod normal un parcurs de circulatie si manevra comandat nu se anuleaza de catre I . D . M . Daca necesitatile de exploatare impun anularea parcursului comandat, instalatia permite totusi anularea parcursului comandat si trecerea semnalului pe oprire . Pentru a efectua anularea unui parcurs, I . D . M . trage butonul care a comandat punerea pe liber a semnalului parcursului ce se intentioneaza a se anula, tinandu-se tras pana cand indicatorul semnalului respectiv trece pe indicatie de oprire .

a) Daca inainte de tragerea butonului parcursul era inzavorat numai prealabil, prin tragerea butonului se va produce si deszavorarea parcursului stingandu-se trasa alba pe luminoschema .

b) Daca inainte de tragerea butonului parcursul era inzavorat total, prin tragerea butonului se produce trecerea semnalului respectiv pe oprire, dar nu se mai produce si deszavorarea parcursului, trasa alba de pe luminoschema ramanand in continuare aprinsa .

c) In cazul cand se impune repunerea pe liber a aceluiasi semnal, care a fost adus pe oprire mai inainte prin tragerea butonului, pentru acelasi parcurs anulat dar ramas inzavorat total, I . D . M . apasa din nou pe butonul de comanda a semnalului, semnalul respectiv trece din nou pe indicatia de liber .

Semnalul va trece pe liber numai cu conditia ca sectiunile izolate din parcurs sa nu fie ocupate, iar macazurile din parcurs si cele de acoperire au controlul pozitiei pe luminoschema .

Art . 18 . Despiedicarea (Deszavorarea) artificiala a sectiunilor izolate

Daca nu se produce deszavorarea automata a sectiunilor izolate din parcurs, sau daca din anumite motive sectiunile izolate raman inzavorate (anulari de parcursuri comandate si inzavorate total, defectari de sectiuni izolate din parcurs, aparitia unor deranjamente etc . ) se procedeaza la deszavorarea artificiala a sectiunilor izolate .

Pentru a efectua deszavorarea artificiala a sectiunilor izolate, I . D . M . este obligat sa ia urmatoarele masuri:

a)     se convinge ca semnalele ce acopera sectiunile izolate ce urmeaza a fi deszavorate artificial sunt aduse in pozitia pe oprire;

Observatie

Daca semnalul nu a fost adus pe oprire in mod automat IDM aduce semnalul pe oprire prin tragerea butonului semnalului respectiv (vezi art . ,,Anularea parcursurilor de circulatie si manevra”) . .

b) se convinge ca nu exista pericolul ca un tren sau un convoi sa ocupe sectiunile izolate ce urmeaza a fi deszavorate artificial;

c) se convinge ca sectiunea izolata ce urmeaza a se deszavori artificial este libera pe teren, folosindu-se in acest scop de indicatiile luminoschemei, iar in cazul sectiunilor izolate defecte verifica personal pe teren starea de liber a sectiunilor izolate defecte;

Observatie

O sectiune izolata defecta se observa ca este si inzavorata daca prin apasarea butonului “Control pozitie macazuri” (BKSTX sau BKSTY), nu se suprapune lumina alba peste lumina rosie la celulele indicatoarelor sectiunilor izolate .

Daca se suprapune lumina alba peste lumina rosie la indicatorul sectiunii izolate defecte, atunci sectiunea izolata nu este inzavorata si nu necesita deszavorarea artificiala .

d)     inscrie in R . R . L . I . S . C . butoanele de despiedicare (deszavorare) artificiala (BDA) la care urmeaza sa rupa sigiliile precum si cauza ruperii acestora;

e) rupe sigiliile de la toate butoanele BDA inscrise in R . R . L . I . S . C . , corespunzatoare sectiunilor ce trebuie deszavorate artificial (ATENTIE DEOSEBITA la identificarea butoanelor ce trebuie apasate);

f) apasa succesiv toate butoanele B . D . A . la care s-au rupt sigiliile .

Dupa apasarea primului buton B . D . A . pe luminoschema se semnalizeaza urmatoarele:

- indicatorul ”DESPIEDICARE ARTIFICIALA” se ilumineaza in rosu pulsator circa 1 minut si 30 secunde;

- pe perioada cat indicatorul “DESPIEDICARE ARTIFICIALA” arde cu o lumina rosu pulsator, IDM este obligat sa apese toate butoanele B . D . A . corespunzatoare sectiunilor izolate ce necesita a fi deszavorate artificial;

- dupa circa 1 minut si 30 secunde la indicatorul “DESPIEDICARE ARTIFICIALA” lumina rosu pulsator se transforma in rosu continuu care va dura tot circa 1 minut si 30 secunde;

- dupa ce la indicatorul“DESPIEDICARE ARTIFICIALA”se aprinde lumina rosu continuu, apasarea butoanelor B . D . A . nu mai are efect si ca urmare sectiunile izolate ale caror butoane B . D . A . nu au fost apasate pana la aprinderea luminii rosu continuu nu se deszavorasc;

- se stinge lumina rosu continuu la indicatorul “DESPIEDICARE ARTIFICIALA” precum si lumina alba de la trasa sectiunilor izolate, semnalizand deszavorarea acestora;

- pentru sectiunile izolate defecte, verificarea deszavorarii sectiunilor izolate, dupa stingerea luminii rosu continuu la indicatorul “DESPIEDICARE ARTIFICIALA” se face conform celor mentionate la OBSERVATII de la prezentul articol;

- daca I . D . M . nu a reusit sa apese toate butoanele B . D . A . ale sectiunilor izolate ce indeplinesc conditii sa fie deszavorate artificial, pe perioada cat indicatorul “DESPIEDICARE ARTIFICIALA” a fost iluminat in rosu pulsator, va astepta desfasurarea intregului ciclu de deszavorare artificiala (circa 3 minute) a sectiunilor izolate ale caror butoane au fost apasate, dupa care apasa si butoanele B . D . A . ale sectiunilor izolate care nu au fost apasate;

Pentru aceste sectiuni izolate se va repeta inca o data intregul ciclu de deszavorare artificiala si dupa scurgerea timpului de 3 minute sectiunile izolate se deszavorasc .

- sectiunile astfel deszavorate pot fi incluse in alt parcurs;

- dupa terminarea deszavorarii artificiale, I . D . M . va aplica sigiliul statiei la toate butoanele B . D . A . , consemnand aceasta in R . R . L . I . S . C . ;

Art . 19 . Manevrarea macazurilor in conditii speciale

Cand nu se poate face manevrarea electrica a macazurilor de la aparatul de comanda, datorita unor perturbari in functionarea instalatiilor C . E . D . (sectiuni izolate defecte, inzavorate, defecte si inzavorate etc . ) se va proceda la manevrarea macazurilor cu respectarea masurilor de mai jos:

I . Manevrarea macazurilor cu sectiunea izolata defecta

a)cand sectiunea izolata de macaz este defecta “libera pe teren si ocupata pe luminoschema” (cazul descris la Art . ,,Deranjamente la sectiuni izolate”-Pct . 1 din prezenta instructie) I . D . M . va proceda astfel:

- se convinge personal sau prin agent M ca sectiunea izolata este libera pe teren;

- se convinge ca sunt indeplinite punctele b, c, d, Art . ,,Manevrarea normala a macazurilor” din prezenta instructie;

- consemneaza in R . R . L . I . S . C . de ruperea sigiliului de la butonul de anulare a sectiunii izolate a macazului ce urmeaza a se manevra;

- rupe sigiliul de la butonul de anulare a sectiunii izolate de macaz defecte;

- manevreaza macazul apasand simultan butonul de anulare a sectiunii izolate a macazului si butonul de manevrare a macazului pentru pozitia dorita .

La manevrarea macazului in aceste conditii, indicatorii de “control macaz pe plus”, ”control macaz pe minus”, “lipsa control” functioneaza normal, cu deosebirea ca dupa terminarea manevrarii macazului si obtinerea controlului, indicatorul pentru controlul pozitiei macazului va fi iluminat in rosu deoarece sectiunea izolata este defecta .

In cazul a doua macazuri conjugate, pentru manevrarea macazurilor I . D . M . va verifica pe teren ambele sectiuni izolate, chiar daca este defecta numai una .

In cazul cand dupa efectuarea operatiilor descrise mai sus nu se produce manevrarea macazului, I . D . M . va proceda la manevrarea manuala a macazului pe teren cu manivela, procedand conform Pct . IV din prezentul articol .

b) cand sectiunea izolata este defecta “ocupata pe teren si libera pe luminoschema” (cazul descris la Art . ,,Deranjamente la sectiuni izolate”- Pct . 2 din prezenta instructie) I . D . M . va proceda astfel

- ia masuri de retragere a materialului rulant de pe sectiunea izolata defecta (care nu sunteaza);

- se convinge personal sau prin agent autorizat inaintea oricarei manevrari a macazului ca sectiunea izolata este libera pe teren dupa care manevreaza normal macazurile cuprinse in aceasta sectiune .

Observatii:

. Personalul ce deserveste si foloseste instalatia C . E . D . din statie este obligat sa cunoasca foarte bine delimitarea tuturor sectiunilor izolate pe teren, pentru a sti cum sa le verifice in caz de defectare .

. Este interzisa sub orice forma manevrarea macazurilor daca sectiunea izolata este ocupata pe teren cu material rulant .

. In cazul manevrarii macazurilor cu sectiunea izolata defecta “libera pe teren si ocupata pe luminoschema “, dupa terminarea manevrarii macazului in aceste conditii, I . D . M . va aplica sigiliul statiei la butonul de anulare a sectiunii izolate de macazuri, pana la prezentarea organului S . C . B . si va consemna aceasta in R . R . L . I . S . C .

Pentru o noua manevrare a macazului cu sectiunea izolata defecta, se vor repeta toate operatiile descrise in prezentul articol .

II . Manevrarea macazurilor cu sectiunea izolata inzavorata

Cand sectiunea izolata este inzavorata si libera pe teren, dar nu este cuprinsa intr-un parcurs, I . D . M . procedeaza astfel:

- face deszavorarea artificiala a sectiunilor izolate corespunzatoare macazurilor ce urmeaza a se manevra, procedand conform Art . ,,Despiedicarea artificiala a sectiunilor izolate” din prezenta Instructie;

- manevreaza macazul in pozitia dorita numai dupa terminarea ciclului de deszavorare artificiala si numai daca sunt indeplinite conditiile de la Art . ,,Manevrarea normala a macazurilor” din prezenta Instructie . In cazul cand dupa efectuarea operatiilor descrise mai sus nu se produce manevrarea macazului in pozitia dorita, I . D . M . va trece la manevrarea macazului pe teren cu manivela, procedand conform Pct . IV din prezentul articol .

III . Manevrarea macazurilor cu sectiunea izolata defecta si inzavorata

a) cand sectiunea izolata este defecta “libera pe teren si ocupata pe luminoschema” si este inzavorata I . D . M . va proceda astfel:

- face deszavorarea artificiala a sectiunii izolate a macazului, procedand conform Art . ,,Despiedicarea artificiala a sectiunilor izolate din prezenta Instructie;

- se convinge ca s-a efectuat deszavorarea sectiunii izolate;

- manevreaza macazul cu sectiunea izolata defecta procedand conform Pct . I din prezentul articol;

- daca dupa efectuarea operatiilor descrise mai sus nu se produce manevrarea macazului in pozitia dorita, I . D . M . va trece la manevrarea macazului pe teren cu manivela procedand conform Pct . IV din prezentul articol .

b) cand sectiunea izolata a macazului este defecta “ocupata pe teren si libera pe luminoschema” si este inzavorata I . D . M . va proceda astfel:

- ia masuri de retragere a materialului rulant de pe sectiunea izolata de macaz;

- verifica pe teren personal sau prin agent ca sectiunea izolata este libera;

- efectueaza deszavorarea artificiala a sectiunii izolate de macaz conform Art . ,,Despiedicarea artificiala a sectiunilor izolate” din prezenta Instructie;

- efectueaza manevrarea normala a macazului in pozitie dorita procedand conform Art . ,,Manevrarea normala a macazurilor” din prezenta Instructie .

IV . Manevrarea manuala a macazurilor

Cand nu se poate face manevrarea normala a macazului conform Art . ,,Manevrarea normala a macazurilor” din prezenta Instructie si nici manevrarea in conditii speciale conform Pct . I, II, III din prezentul articol se va trece la manevrarea manuala a macazului .

In biroul de miscare se afla sigilate doua manivele ce pot fi folosite la manevrarea manuala a macazurilor pentru fiecare cap de statie:

- manevrarea manuala a macazurilor se va face de I . D . M . ;

- I . D . M . inscrie in R . R . L . I . S . C . macazurile ce nu se pot manevra electric de la pupitru, de ruperea sigiliilor de la manivela necesara manevrarii si de ruperea sigiliilor de la capacul de obturare a orificiului de introducere a manivelei in electromecanism precum si de la carligul de fixare .

I . D . M . se convinge ca :

- sectiunea izolata a macazului este libera;

- macazul nu este inclus intr-un alt parcurs;

- nu exista vehicul in miscare catre macazul ce urmeaza a se manevra;

- macazul nu a fost talonat;

- barele de actionare si control nu sunt rupte si sunt legate la acele macazului si la electromecanism prin bolturi si asigurate cu sarma de siguranta;

- nu exista un corp strain intre ac si contraac;

Procedeaza apoi la manevrarea macazului astfel:

- rupe sigiliul de la capacul de obturare a orificiului de introducere a manivelei;

- introduce manivela in electromecanism si invarteste in vederea manevrarii acelor macazului in pozitia ceruta de parcurs, pana cand in interiorul electromecanismului se aude o pocnitura;

- scoate manivela din electromecanism si se convinge ca acele macazului au luat pozitia corespunzatoare (unul lipit de contraac si inzavorat, celalalt dezlipit) si ca da acces spre linia sau directia comandata si ca nu exista intre acul lipit si contraacul sau un spatiu de 4 mm sau mai mare;

- asigura acul lipit cu carligul de fixare .

I . D . M . poate include macazul intr-un parcurs, fara punerea pe liber a semnalelor chiar daca dupa manevrarea manuala a macazului s-a obtinut controlul pozitiei pe luminoschema .

In cazul macazurilor conjugate cand acestea nu se manevreaza electric se trece la manevrarea manuala a macazurilor procedandu-se pentru fiecare macaz in parte conform operatiilor de mai sus, I . D . M . avand obligatia sa verifice pe teren concordanta intre macazurile conjugate (ambele macazuri sunt manevrate si asigurate cu carlig de fixare pe pozitia de plus sau minus) .

Inainte de executarea oricarui parcurs I . D . M . este obligat sa verifice pe teren pozitia macazurilor manevrate cu manivela precum si starea de prindere a carligelor de fixare, cu consemnarea acestei operatii in R . R . L . I . S . C . .

Dupa manevrarea manuala a macazurilor este interzisa manevrarea electrica de la aparatul de comanda pana la interventia organului S . C . B . si aplicarea sigiliilor de control de catre organul S . C . B .

Ori de cate ori se introduce manivela in electromecanism pentru manevrarea manuala circulatia si manevra trenurilor se va face cu semnale pe oprire, chiar daca macazul respectiv are control .

V . In cazul cand I . D . M . constata ca un macaz nu are control pe luminoschema pe una sau pe ambele pozitii, este obligat sa opreasca imediat orice miscare peste acest macaz, sa inscrie neregula in R . R . L . I . S . C . , sa avizeze personalul S . C . B . conform reglementarilor si dispozitiilor in vigoare si pe Seful de Statie .

La primirea avizarii, organul S . C . B . este obligat sa se deplaseze imediat la schimbatorul de cale re­spectiv, inclusiv la cel cu care este eventual conjugat si in functie de constatarile facute sa precizeze conditiile de circulatie, pe care le va transmite Impegatului de Miscare din Condica Portativa cu consemnare in R . R . L . I . S . C . .

In statie fara personal SCB, pana la sosirea acestuia la fata locului, cu primul tren in circulatie sau alt vehicul, verificarea pe teren a macazurilor respective se va face de I . D . M . sau Se­ful Statiei urmarindu-se cu deosebita atentie ca schimbatoarele de cale sa nu prezinte unul din de­fectele prevazute in ,,Regulamentul pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feriviare” sau vreun corp strain intre ac si contraac pe toata lungimea acestora . Cand dupa verificare pe teren I . D . M . constata corp strain intre ac si contraac sau alte cauze care impiedica manevrarea maca­zu­lui si le inlatura, la inapoierea in biroul de miscare efectueaza probe cu macazul si daca se manevreaza normal cu control consemneaza­ in R . R . L . I . S . C . , executa circulatia si manevra cu semnale pe liber . In cazul cand dupa verificarea pe teren a macazului respectiv, inclusiv pe cel conjugat, I . D . M . nu constata nici unul din defectele mentionate anterior, la inapoierea in biroul de miscare va con­semna in R . R . L . I . S . C . rezultatul verificarilor precum si repetarea manevrarii, apoi va repeta manevrarea individuala a macazului pe ambele pozitii si in situatia ca se mentine lipsa controlului pe una sau pe ambele pozitii, va inscrie in R . R . L . I . S . C . ca si dupa verificarea pe teren macazul nu are control . Circulatia si manevra peste acest macaz se poate face numai dupa ce s-a aplicat carligul de fixare atat pentru pozitia fara control, cat si pentru pozitia cu control .

Pe pozitia cu control circulatia si manevra se face cu viteza stabilita, cu semnal pe liber . Pe pozitia fara control circulatia si manevra se poate face cu semnalele pe oprire, cu viteza de cel mult 20 km/h in care sens mecanicul de locomotiva trebuie sa fie incunostiintat .

Inainte de executarea oricarui parcurs, I . D . M . este obligat sa verifice pe teren pozitia macazului fara control precum si starea de prindere a carligului de fixare, cu consemnarea acestei operatii in R . R . L . I . S . C . Pe pozitia cu control a macazului, I . D . M . dupa fixarea carligului si incuierea celor cu cheie executa parcursuri cu semnale pe liber fara verificarea pe teren a carligului de fixare la urmatoarele parcursuri efectuate, atata timp cat macazul are control pe pozitia ceruta de parcurs .

Carligele de fixare se afla in dotarea statiei si se pastreaza sigilati .

VI . In cazul cand I . D . M . constata ca un macaz nu se manevreaza pe pozitia comandata ramanand pe frictiune, se va proceda astfel :

In cazul in care acul ampermetrului indica consum de curent mai mult de 6 secunde (in cazul macazurilor simple), inseamna ca macazul nu se poate manevra pe pozitia dorita si motorul electromecanismului de macaz functioneaza pe ambreiajul de frictiune pentru protectie, existent in cutia electromecanismului . Tinerea motorului sub curent un timp mai indelungat conduce la deteriorarea acestuia (arderea bobinajului, etc . ) .

Functionarea electromecanismului de macaz pe ambreiajul de frictiune apare cand acul macazului este impiedicat sa-si efectueze cursa completa, datorita unei cauze externe (corp strain cazut intre ac si contraac, pana de zapada pe timpul iernii, imobilizarea acelor datorita depunerilor de polei si gheata, deficiente la sistemul de inzavorare, etc . ) .

Cand se vor intalni astfel de situatii, I . D . M . va readuce macazul in pozitia in care a avut control, va verifica pe teren cauzele care provoaca functionarea pe ambreiaj (nemanevrarea completa a macazului) si va lua eventual masuri de indepartare a acestor cauze .

In cazul macazurilor conjugate, daca se observa functionarea pe ambreiaj (mai mult de 12 secunde) se vor readuce imediat macazurile in pozitia initiala in care au avut control, dupa care se va face verificarea pe teren a ambelor macazuri . In acest scop, personalul care manipuleaza macazurile C . E . D . trebuie sa cunoasca foarte bine amplasarea geografica a macazurilor pe teren precum si conjugarea macazurilor .

Daca si dupa incercarea de readucere a macazului/macazurilor in stare normala acul ampermetrului de pe aparatul de comanda indica consum de curent, I . D . M . se va deplasa imediat si in cel mai scurt timp posibil pe teren, va rupe sigiliul de control de la parghia contactului cutit

care obtureaza orificiul de introducere a manivelei, va apasa parghia contactului cutit, intrerupand astfel circuitul de manevrare al macazului/macazurilor . Va aviza imediat organul S . C . B .

Manevrarea macazurilor se va face conform pct . IV din prezentul articol .

Art . 20 . Atacarea falsa a macazurilor . Talonarea electromecanismului de macaz

Atacarea falsa a macazurilor se produce atunci cand un vehicul parcurge macazul de la cal­cai spre varf, macazul fiind pe pozitia inversa .

Atacarea falsa a macazurilor constituie eveniment si are ca efect asupra instalatiei C . E . D . talonarea electromecanismelor de macaz . Pe luminoschema se sem­nalizeaza optic prin indicatorul “lipsa control pozitie macaz” (celele se aprind in rosu pulsator) si acustic prin intrarea in functiune a soneriei de talonare .

In cazul atacarii false a unui macaz I . D . M . va lua urmatoarele masuri:

. Convoiul angajat peste macazul atacat in pozitie falsa va fi lasat sa treaca complet in directia de mers fiind interzisa oprirea si darea inapoi . Se permite oprirea vehiculelor peste macazul atacat in fals, numai daca prin aceasta s-ar inlatura o eventuala coliziune;

. Se interzice incercarea manevrarii macazului si executarea de parcursuri de circulatie si manevra peste macazul atacat fals pana la verificarea macazului de catre organele C . T . si L;

. Inregistreaza in R . R . L . I . S . C . atacarea falsa a macazului dupa ce s-a convins de aceasta, precum si ruperea sigiliului de la butonul soneriei de talonare;

. Rupe sigiliul de la butonul soneriei de talonare si apasa butonul, soneria inceteaza sa mai sune . Dupa apasarea butonului soneriei de talonare I . D . M . va urmari permanent luminos­chema deoarece o noua atacare falsa a unui alt macaz nu va mai fi semnalizata acustic pana la readucerea butonului soneriei de talonare in pozitie normala;

. Avizeaza organele C . T . si L despre atacarea falsa a macazului .

I . D . M . are obligatia sa execute proba cu macazul atacat fals numai la cererea organelor C . T . si L de pe teren, insa nu are voie sa execute parcursuri de circulatie si manevra peste acesta pana la darea in functie a macazului, facuta prin inscrierea in comun C . T . si L in R . R . L . I . S . C .

Dupa darea in functie a macazului, I . D . M . trage butonul soneriei de talonare in pozitie nor­mala dupa care se va sigila de organul C . T . Soneria va inceta sa sune daca toate macazurile din statie au controlul pozitiei pe luminoschema .

Observatie:

In cazul macazurilor conjugate cand unul a fost atacat fals sau cand nu se poate manevra electric si manual si nu are control pe nici una din pozitii (nu se poate lipi acul de contraac), circulatia si manevra trenurilor peste macazul in cauza se interzice cu desavarsire . Circulatia si manevrarea trenurilor peste macazul conjugat cu macazul atacat fals sau care nu se poate manevra electric si manual se face cu semnale de oprire, numai pe pozitia care nu da acces spre macazul atacat fals sau care nu se poate manevra electric si manual .

Soneria de talonare va suna si in cazul cand unul sau mai multe macazuri nu mai au con­trolul pozitiei pe luminoschema din alte cauze decat atacarea falsa (exemple: lucrari de intretinere la electromecanismele de macaz cu intreruperea controlului de catre organele C . T . , intreruperea controlului datorita unor cauze tehnice) .

Art . 21 . Folosirea semnalelor de chemare

La actionarea semnalului de chemare nu se controleaza nici o conditie de siguranta circulatiei de catre instalatie si se foloseste in cazul in care din anumite motive semnalele de circulatie nu se pot pune pe liber .

In statia Grupa Tehnica sunt prevazute cu indicatie de chemare semnalele de intrare si semnalele de iesire cap Y (permit iesirea trenurilor pe sectie fara B . L . A . ) . Pentru fiecare semnal de intrare si iesire prevazut cu indicatie de chemare pe luminoschema se afla cate un buton pentru actionarea indicatiei de chemare, in stare normala sigilat .

Raspunzator pentru folosirea semnalului de chemare este I . D . M . de serviciu care va verifica si se va convinge de indeplinirea conditiilor de siguranta .

Inainte de actionarea unui buton al semnalului de chemare, I . D . M . va inscrie in R . R . L . I . S . C . cauza pentru care se actioneaza semnalul de chemare si consemneaza ruperea sigiliului de la butonul semnalului de chemare al semnalului de circulatie defect . In cazul actionarii butoanelor semnalelor de chemare semnalizarile sunt urmatoarele:

- pe teren - la semnal vor fi aprinse focul rosu si focul alb lunar cu lumina clipitoare atat timp cat butonul va fi apasat .

In cazul in care focul rosu este defect la semnal va arde numai focul alb lunar clipitor atat timp cat butonul semnalului de chemare va fi apasat .

pe luminoschema se produc urmatoarele semnalizari

a)     –la semnalul de intrare se stinge becul rosu de la indicatorul semnalului si se aprinde becul alb cu lumina continua la acest indicator .

b)     – la semnalul de iesire se aprinde becul alb cu lumina continua la acest indicator .

Aceste semnalizari dureaza pe tot timpul cat butonul semnalului de chemare este apasat .

Inainte de actionarea unui semnal de chemare I . D . M . este obligat sa verifice urmatoarele:

Sectiunile izolate din parcurs precum si cele fara gabarit sa fie libere . Verificarea sectiunilor izolate libere se va face cu ajutorul indicatorilor optici de pe luminoschema, iar sectiunile izolate defecte se vor verifica pe teren de catre I . D . M . sau de catre un agent autorizat .

- Macazurile din parcurs precum si cele de acoperire sa fie in pozitie corecta . Verificarea pozitiei macazurilor cu control se va face cu ajutorul indicatorilor optici de pe luminoschema prin apasarea BKSTX sau BKSTY, iar macazurile ce nu au control pe luminoschema sau nu se manevreaza electric se vor verifica pe teren procedand conform Art . ,,Manevrarea macazurilor in conditii speciale” Pct . IV,V din prezenta Instructie .

- sa nu fie executat un alt parcurs de circulatie sau de manevra;

- la instalatia S . A . T . din linie curenta Km . 243+480 sa fie declansata semnalizarea rutiera .

Numai dupa ce a facut inscrierea in R . R . L . I . S . C . si numai dupa ce s-a convins ca toate conditiile de mai sus sunt indeplinite, I . D . M . va actiona butonul semnalului de chemare si va urmari ca la indicatorul semnalului respectiv sa se aprinda celula alba corespunzatoare indicatiei de chemare de la semnal .

I . D . M . va tine apasat butonul semnalului de chemare pana cand s-a convins ca locomotiva a depasit semnalul si numai atunci va lua mana de pe buton . Butonul de chemare se sigileaza apoi cu sigiliul statiei, notandu-se in R . R . L . I . S . C . aplicarea sigiliului .

Observatie:

In cazul folosirii semnalului de chemare I . D . M . e obligat sa supravegheze instalatia C . E . D . , sa nu apese alt buton de chemare, sa nu manipuleze nici un macaz din parcurs sau de acoperire , sa nu permita nici unei alte persoane manipularea instalatiei C . E . D . .              

Art . 22 . Defectarea semnalelor luminoase

Un semnal luminos se considera defect daca la executarea unui parcurs semnalul respectiv nu se pune pe liber (pe luminoschema nu se aprinde celula indicatorului optic al semnalului: verde pentru semnalele de intrare, iesire si alb pentru semnalele de manevra) .

In astfel de situatii I . D . M . va proceda conform Art . ,,Constatarea, consemnarea si avizarea deranjamentelor la instalatiile CT“ din prezenta Instructie, dand toate informatiile posibile despre semnalul luminos defect .

Cazurile mai des intalnite in practica care duc la defectarea semnalelor luminoase sunt:

I . Semnalul luminos nu se pune pe liber desi sectiunile izolate din parcurs sunt libere, macazurile din parcurs si de acoperire sunt in pozitia corecta ceruta de parcurs si au controlul pozitiei pe luminoschema, nu exista un alt parcurs comandat anterior incompatibil cu parcursul comandat de semnalul care nu se pune pe liber . In astfel de situatii cauza nefiind semnalizata anterior pe luminoschema nu poate fi cunoscuta de I . D . M . , iar nefunctionarea semnalului se poate datora unui deranjament in schema semnalului .

II . Semnalul luminos nu se poate pune pe liber din cauza ca una sau mai multe sectiuni izolate din parcurs sunt defecte .

III . Semnalul luminos nu se poate pune pe liber din cauza ca unul sau mai multe macazuri din parcursul comandat sau de acoperire nu se pot manevra electric in pozitia ceruta de parcurs, iar unul sau mai multe macazuri din parcurs sau de acoperire nu au controlul pozitiei pe luminoschema .

IV . Lipsa tensiunii de 220V/75 Hz in alimentarea instalatiei (ex . : datorita defectarii ambelor invertoare) .

In aceasta situatie semnalele luminoase nu mai sunt alimentate cu tensiune (toate celulele albe ale indicatorilor semnalelor de iesire si manevra vor fi iluminate in alb pulsator, iar celulele rosii ale indicatorilor semnalelor de intrare vor fi iluminate in rosu pulsator) si nici sectiunile izolate nu mai sunt alimentate (toti indicatorii sectiunilor izolate din statie sunt iluminati in rosu, iar indicatorii sectiunilor IAD si IIAD sunt iluminati in alb) .

V . Semnalul luminos de intrare nu se poate pune pe liber din cauza arderii becului rosu .

VI . Semnalul luminos nu se poate pune pe liber din cauza lipsei tensiunii de alimentare sau arderii unui bec de la indicatia permisiva .

Art . 23 . Primirea trenurilor in statie cand semnalul luminos de intrare este defect

Cand semnalul luminos de intrare este defect primirea trenurilor in statie se face pe baza indicatiei date de catre semnalul de chemare . Actionarea semnalului de chemare cand semnalul de intrare este defect se face cu respectarea conditiilor prevazute in Art . ,,Folosirea semnalelor de chemare” din prezenta Instructie . In cazul cand si semnalul de chemare este defect primirea trenurilor in statie se face cu ,,Ordin de circulatie” inmanat mecanicului de catre un agent autorizat din ordinul scris al I . D . M . , sau de catre I . D . M . respectandu-se aceleasi conditii ca in cazul semnalului de chemare .

Art . 24 . Expedierea trenurilor cand semnalul de iesire este defect

a) Defectarea semnalului/semnalelor de iesire in directia Caracal (cap X) .

Pentru trenurile care se expediaza in directia Caracal de la linia al carui semnal de iesire nu se poate pune pe liber, circulatia se face pe baza de cale libera . Trecerea trenului pe langa semnalul luminos defect se face pe baza ordinului de circulatie inmanat mecanicului de catre I . D . M . sau de catre un agent autorizat din ordinul scris al I . D . M . Inainte de emiterea ordinului, I . D . M . va proceda la efectuarea verificarilor ca si in cazul semnalelor de chemare (Art . ,,Folosirea semnalelor de chemare”), va orienta B . L . A . in sensul expedierilor si va apasa B . A . V . -ul . Imediat dupa ce a primit confirmarea ca trenul a ajuns in statia vecina IDM va trage butonul BAV .

In cazul cand I . D . M . constata ca toate semnalele luminoase de iesire din capatul X al statiei (iesire in directia Caracal) nu se pot pune pe liber, expedierea trenurilor se face la cale libera, pe baza ordinului de circulatie, in care se vor specifica si conditiile de circulatie pe B . L . A . , cu viteza de cel mult 20Km/h, cu deosebita atentie pana la semnalul urmator .

In cazul cand I . D . M . constata ca un singur semnal luminos de iesire din capatul X al statiei nu se poate pune pe liber, se trece la circulatie pe baza de cale libera, cu ordin de circulatie in care se vor   mentiona si conditiile de circulatie pe B . L . A . , cu viteza de cel mult 20 Km/h peste schimbatoarele de cale la iesire .

b) Defectarea semnalului/semnalelor de iesire in directia Corabia (cap Y) .

Cand semnalul luminos de iesire in directia Corabia este defect expedierea trenurilor din statie se face pe baza indicatiei date de catre semnalul de chemare . Actionarea semnalului de chemare cand semnalul de iesire este defect se face dupa verificarea conditiilor prevazute in Art . ,,Folosirea semnalelor de chemare” din prezenta Instructie . In cazul cand si semnalul de chemare este defect expedierea trenurilor din statie se face dupa verificarea conditiilor ca in cazul semnalului de chemare, cu ,,Ordin decirculatie inmanat mecanicului de catre un agent autorizat din ordinul scris al I . D . M . sau de catre I . D . M . , cu 20 Km/h in zona macazurilor .

Art . 25 . Executarea manevrei cand semnalul luminos de manevra este defect

In cazul defectarii semnalului de manevra, se va aviza in scris mecanicul, prin ordin de circulatie despre acest lucru, iar miscarile de manevra se vor executa pe baza semnalelor date de agenti cu instrumente portative .

Inainte de emiterea ordinului de circulatie I . D . M . va proceda la verificarea conditiilor prezentate in Art . ,,Folosirea semnalelor de chemare” din prezenta Instructie .

Art . 26 . Defecte la sursele de alimentare

. Redresori de 176V, 2 x 12V si monofazat

La defectarea unuia din redresori pe luminoschema se stinge celula circulara alba si se aprinde celula circulara aflata deasupra acesteia in rosu clipitor . In aceasta situatie I . D . M . va inscrie in R . R . L . I . S . C . deranjamentul constatat, va aviza imediat organul S . C . B . si va evita manevrarea inutila a macazurilor si instalatiei C . E . D . , deoarece aceasta este alimentata din sursa de rezerva .

. Invertori 220V/75Hz

a) La defectarea invertorului 1, instalatia functioneaza normal pe invertorul 2, pe luminoschema se stinge celula circulara alba corespunzatoare invertorului 1 si se aprinde celula circulara alba corespunzatoare invertorului 2 .

b) La defectarea ambilor invertori si cand este prezenta alimentarea cu 220V/50Hz pe luminoschema acest deranjament se semnalizeaza astfel:

- indicatorii inv . 1 si inv . 2 se sting;

- indicator “Avarie retea” - iluminat rosu continuu;

- indicator “Lipsa tensiune control macazuri” - iluminat in rosu clipitor;

- indicator “Lipsa tensiune circuite de cale” - iluminat in alb continuu;

- indicator A . S . C . - iluminat in rosu clipitor ;

- indicatorii sectiunilor izolate din statie sunt iluminati in rosu, iar indicatorii sectiunilor izolate IAD si IIAD sunt iluminati in alb continuu;

- indicator L . C . O . iluminat in alb continuu;

- indicatorii semnalelor de iesire si manevra sunt iluminati in alb clipitor;

- indicatorii semnalelor de intrare sunt iluminati in rosu clipitor (semnalele de intrare sunt alimentate in 50Hz ) . Pe teren la semnalele de intrare este aprinsa indicatia de rosu, iar semnalele de iesire si manevra sunt stinse .

In acest caz urmatoarele parti din instalatia C . E . D . raman alimentate cu tensiunea de 220V/50Hz de la retea sau Grup Electrogen:

- semnalele de intrare;

- luminoschema (indicatorii specificati mai sus);

- macazuri - controlul pozitiei .

In astfel de situatii I . D . M . inscrie cele constatate in R . R . L . I . S . C . , avizeaza imediat organul S . C . B . si Seful Statiei, circulatia si manevra trenurilor se va face cu semnale pe oprire (toate sectiunile izolate fiind ocupate pe luminoschema) . Intrarile se vor face cu semnalul de chemare, iar iesirile si manevrele cu ordin de circulatie conform prezentei Instructii de Manipulare .

Macazurile se vor manevra in conditii speciale cu sectiunile defecte, avand control pe luminoschema cu fantele iluminate in rosu in functie de pozitia acestora .

Inainte de actionarea semnalului de chemare sau inmanarea Ordinului de Circulatie, I . D . M . va verifica efectuarea corecta a parcursului, prin apasarea butonului de “controlul pozitiei macazurilor” din capatul respectiv al statiei, lumina alba a trasei parcursului suprapunandu-se peste cea rosie .

c) La defectarea ambilor invertori si lipsa tensiunii de 220V/50Hz luminoschema este stinsa, I . D . M . nu are nici un control asupra starii instalatiei C . E . D . Circulatia si manevra trenurilor in statie se va efectua cu verificarea parcursului pe teren, primirea trenurilor in statie, iesirea si manevra trenurilor se face cu Ordin de Circulatie, toate semnalele fiind stinse . Manevrarea macazurilor se face manual cu manivela, conform Art . ,,Manevrarea macazurilor in conditii speciale” Pct . IV din prezenta Instructie .

OBSERVATII . In toate cazurile in care se sesizeaza un inceput de incendiu in sala de relee C . E . D . se va aviza organul S . C . B . , iar in lipsa acestuia din statie, I . D . M . va intrerupe electroalimentarea instalatiei C . E . D . din sala de relee de la T . I . D . , prin rotirea cu 90⁰ a pacosalterelor si scoaterea sigurantelor incepand cu cele marcate cu cerculet rosu . Sefii Statiilor si I . D . M . vor fi instruiti de catre Seful de District S . C . B . privind modul de intrerupere a alimentarii si de folosire a echipamentului de protectie . Dupa intreruperea electroalimentarii instalatiei, Sefii Statiilor, I . D . M . vor lua masuri de avizare a incendiului si de stingere a acestuia cu mijloacele P . S . I . din sala cu relee .

Atunci cand Sefii Statiilor, I . D . M . sesizeaza ca ampermetrul aparatului de comanda C . E . D . indica valori anormale de curent, acestia vor aviza imediat personalul S . C . B . pentru a verifica cauza consumului anormal . La pupitrul de comanda C . E . D . fumatul este interzis si nu se admit sobe improvizate .

Art . 27 . Modul de procedare in cazul defectarilor produse la instalatia de autostop din cale, privind           avizarea, urmarirea si modul de remediere

In cazul defectarii instalatiilor autostop din cale se procedeaza astfel:

. Mecanicii de locomotiva vor aviza prin statia Rdt – I . D . M . din statia cea mai apropiata despre defectarea unui inductor din cale (activ sau pasiv), avizand totodata si in scris prin “Nota de Franare“ predata la I . D . M . din prima statie cu oprire in parcurs .

2 . I . D . M . de serviciu care a fost avizat prin Rdt va lua urmatoarele masuri:

- va inscrie defectul in R . R . L . I . S . C . ;

- va aviza personalul S . C . B . (cu nr . si ora);

- va aviza telefonic operatorul R . C . de la Regulator .

3 . I . D . M . din statia in care mecanicul a lasat “Nota de Franare” are obligatia sa anunte prin telefonograma operatorul R . C . si I . D . M . din statia cu inductorul defect . I . D . M . din statia cu inductorul defect, avizat prin telefonograma este obligat sa inscrie defectul in R . R . L . I . S . C . si sa avizeze personalul S . C . B . (cu nr . si ora) .

. Operatorul R . C . va lua masuri de avizare prin “Dispozitie RC” despre defectarea inductorului .

5 . Organul S . C . B . avizat de defectarea inductorului va lua masuri imediate de verificare si remediere a intregii instalatii autostop, dupa care va raporta ierarhic cauzele defectului, valorile masuratorilor si masurilor de remediere luate .

6 . Scoaterea din functie a unui inductor de cale de catre organul S . C . B . va fi consemnata cu numar si ora in R . R . L . I . S . C . al statiei . Organul S . C . B . este obligat sa emita Telegrama de avizarea celor interesati (Statii, Regulatoare, Depouri C . F . , District/Sectie C . T . ) . Cei avizati prin telegrama vor lua masuri specifice de avizare a personalului de locomotiva, cat si de repunere in functie .

7 . Toate avizarile (prin statie Rdt, nota de franare, telefonograma, dispozitie R . C . ) vor cuprinde obligatoriu toate datele necesare pentru identificarea inductorului precum si a defectului: statia, distanta B . L . A . , data, ora, semnalul, tipul inductorului, indicatia semnalului, locomotiva, trenul si aprecierea mecanicului asupra cauzei defectului .

CAPITOLUL V

SIGILIILE DE LA INSTALATIILE SCB

Art . 28 . Sigiliile de control la instalatiile S . C . B . care se verifica de personalul de miscare la intrarea in serviciu

a) La exterior:

Sigiliile de la bolturile barelor de tractiune si control ale electromecanismului de macaz si sabot;

Sigiliile de la capacul electromecanismului de macaz si sabot .

b) La interior:

1 . Sigiliile de la butoanele semnalelor de chemare;

2 . Sigiliile de la capacele aparatului de comanda;

3 . Sigiliile de la manivelele de manevrare manuala a electromecanismelor de macaz, sabot si de la clestii de fixare;

4 . Sigiliul de la usa salii cu relee;

5 . Sigiliul de la cheia usii salii cu relee;

6 . Sigiliile de la butoanele de despiedicare artificiala a parcursurilor (sectiuni izolate);

7 . Sigiliile de la butoanele de anulare a sectiunilor izolate a macazurilor;

8 . Sigiliul de la buton sonerie talonare;

9 . Sigiliile butoanelor aferente instalatiilor B . L . A .

`- sigiliile de la butoanele BE, BP .

sigiliile de la butoanele BILC, BDLC .

- sigiliile de la butoanele BAV

10 . Sigiliile butoanelor aferente instalatiei S . A . T . .

- sigiliul de la “buton anulare semnalizare rutiera“ – B . A . S . R .

Art . 29 . Sigiliile de control la instalatiile S . C . B . care pot fi rupte de personalul de miscare .

Conform ,,Regulamentului pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare”, in caz de nefunctionare a instalatiilor S . C . B . , urmatoarele sigilii pot fi rupte de personalul de miscare:

a) La exterior:

1 . Sigiliul de la capacul de opturare a orificiului de introducere a manivelei in electromecanism pentru introducerea manivelei de manevrare manuala a electromecanismului .

b) La interior:

1 . Sigiliile de control de la butoanele semnalelor de chemare;

2 . Sigiliile de la manivelele de manevrare manuala a electromecanismelor de macaz, sabot si clestii de fixare;

3 . Sigiliile butoanelor de deszavorare artificiala a parcursurilor (sectiuni izolate);

4 . Sigiliile butoanelor de anulare a sectiunilor izolate de macazuri;

5 . Sigiliul de la butonul soneriei de talonare;

6 . Sigiliile de la usa si cheia salii cu relee, respectiv de la usa salii de baterii de acumulatoare se rup numai in cazuri exceptionale (incendii, forta majora) . Scopul ruperii acestor sigilii sunt cele de la Art . ,,Defecte la sursele de alimentare” –OBSERVATII din prezenta Instructie .

7 . Sigiliile de control aferente instalatiilor B . L . A .

`- sigiliile de la butoanele BE, BP .

sigiliile de la butoanele BILC, BDLC .

- sigiliile de la butoanele BAV .

8 . Sigiliile butoanelor aferente instalatiei S . A . T .

-sigiliul de la “buton anulare semnalizare rutiera“ – B . A . S . R .

Pentru integritatea sigiliilor prevazute in prezenta instructie de manipulare raspunde personalul de serviciu care utilizeaza aceste instalatii .

Ruperea sigiliilor de catre personalul de miscare se face in cazurile si in conditiile prevazute de prezenta instructie de manipulare cu consemnare in prealabil in R . R . L . I . S . C . si avizarea imediata a personalului SCB, dupa care va aplica sigiliul statiei si va consemna in R . R . L . I . S . C . .

CAPITOLUL VI

INSTALATIA B . L . A .

Art . 30 Legatura cu instalatia C . E . D .

Statia GRUPA TEHNICA este pusa in dependenta cu statia Caracal prin instalatia B . L . A . unificat pe linie simpla, banalizat cu sens de circulatie orientat .

Semnalele de iesire din statia Caracal care permit efectuarea de parcurse de iesire spre statia Grupa Tehnica fac functia de semnale prevestitoare pentru semnalul de intrare al statiei Grupa Tehnica .

Semnalele de iesire din statia Grupa Tehnica care permit efectuarea de parcurse de iesire spre statia Caracal fac functia de semnale prevestitoare pentru semnalul de intrare al statiei Caracal .

Blocul de linie automat in stare normala este orientat pentru sensul de circulatie X sau Y, dupa cum ultimul tren a circulat pe baza de comanda in bloc .

Intre statia Grupa Tehnica si statia Corabia se circula pe baza de cale libera neexistand instalatie BLA .

Pe teren semnalul prevestitor Pr . Y este amplasat pe partea dreapta pentru sensul normal de circulatie . Acest semnal este dotat cu reper de semnal prevestitor pe sectii fara BLA conform ,,Regulamentului de semnalizare” . .

Art . 31 Butoanele si indicatorii de pe pupitrul de comanda

Pe aparatul de comanda sunt amplasate in capatul X al statiei cinci butoane in stare normala sigilate astfel:

- doua butoane fara fixatie, care servesc pentru orientarea blocului in conditii speciale:

a) Butoane “B . P . ” - “bloc primire“ - care servesc la inversarea blocului pe primiri in conditii speciale;

b) Butoane “B . E . ” - “bloc expedieri” - care servesc la inversarea blocului pe expedieri in conditii speciale .

-doua butoane fara fixatie, care servesc pentru blocarea, respectiv deblocarea parcurselor de circulatie spre linie curenta:

a)           Butoan ,,B . I . L . C .  “- ,, buton inchidere linie curenta”- care serveste pentru blocarea parcurselor de circulatie spre linie curenta in cazul inchiderii liniei curente .

b)          Butoan ,,B . D . L . C .  “- ,, buton deschidere linie curenta”- care serveste pentru deblocarea parcurselor de circulatie spre linie curenta la deschiderea liniei curente .

- un buton ”B . A . V . ” - buton avarie, cu fixatie cu doua pozitii - prin apasarea butonului B . A . V . nu se mai pot efectua comenzi de circulatie in aparatul de comanda cu punerea semnalelor de iesire pe liber, atat din statia unde s-a apasat butonul B . A . V . cat si din statia vecina .

Pentru ca I . D . M . sa aiba informatiile necesare asupra starii B . L . A . pe luminoschema sunt prevazuti indicatori de semnalizare pe directii de circulatie:

- indicatorii ”IAD” - prima sectiune de apropiere-departare - cu filtru alb amplasat pe axul liniei curente;

- indicatorii “IIAD” - a doua sectiune de apropiere-departare, cu filtru alb amplasat pe axul liniei curente;

- indicatorul “B . P . ” - bloc primiri, celula cu filtru rosu;

- indicatorul “B . E . ” - bloc expedieri, celula cu filtru verde;

- indicatorul “L . C . O . ” - linie curenta ocupata, celula cu filtru alb;

- indicatorul “T . A . ” - tensiune alternativa, celula cu filtru alb .

- indicatorul ,,L . C . ”- linie curenta inchisa, celula cu filtru rosu .

In stare normala acesti indicatori sunt stinsi cu exceptia indicatorilor B . P . , B . E . , care sunt aprinsi in functie de orientarea blocului, si indicatorului T . A

Indicatorul B . E . este aprins in statia care a expediat trenul si indicatorul B . P . este aprins in statia care a primit trenul .

Indicatorul T . A . in stare normala arde cu o lumina alb continuu, semnalizand ca schemele de dependenta B . L . A . intre cele doua statii, sunt alimentate in tensiunea alternativa de 75Hz . Cand acest indicator este iluminat in alb clipitor, arata ca schemele de dependenta B . L . A . intre cele doua statii sunt alimentate din bateria de 24Vcc .

Prin indicatorul L . C . O . se controleaza starea de liber sau ocupat a liniei curente in ambele statii

Indicatorul L . C . se aprinde rosu continuu la apasarea butonului de control al sectiunilor la luminoschema (BKSTX s-au BKSTY) in cazul verificarii filamentului de la becul indicatorului linie curenta inchisa si se aprinde rosu clipitor la apasarea butonului BILC semnalizand linia curenta inchisa .

Art . 32 Modul de lucru

1 . Circulatia trenurilor pe B . L . A . banalizat in conditii normale, de la si spre statia Caracal

I . D . M . efectueaza parcursul de intrare si iesire pe B . L . A . in conditiile prevazute in Instructia de Manipulare a instalatiilor C . E . D .

La punerea pe liber a semnalului de iesire se aprinde indicatorul de linie curenta ocupata (L . C . O . ) atat in statia ce expediaza cat si in statia ce urmeaza sa primeasca trenul .

Indicatorii IAD, IIAD se aprind si se sting pe masura ocuparii si eliberarii de catre tren .

La eliberarea liniei curente de catre tren se sting indicatorii L . C . O . in ambele statii .

Atat timp cat linia curenta este ocupata (indicatorii aprinsi) in statia primitoare sunt blocate parcursurile de expedieri

Inversarea orientarii B . L . A . se face intr-o anumita succesiune si anume, mai intai se orienteaza pe primiri statia ce anterior fusese expeditoare si apoi devine expeditoare statia ce anterior fusese pe primiri .

La ocuparea de catre tren a liniei curente sau in caz de deranjamente (indicatorul L . C . O . aprins) instalatia nu mai permite inversarea sensului de orientare prin comanda normala .     

Modul de folosire a butonului de avarie (B . A . V . ) in instalatia B . L . A . banalizat

Butonul B . A . V . se apasa in situatia cand semnalele luminoase de iesire nu mai trebuiesc puse pe liber din ambele statii adiacente B . L . A . , datorita unor situatii deosebite .

Exemple de situatii cand se apasa B . A . V . :

- calamitati in linie curenta;

- eveniment in linie curenta;

- sine rupte, avizare ca exista sina rupta in linie curenta;

- gabarit inchis in linie curenta;

- vehicule scapate in linie curenta;

- ocuparea liniei curente de vehicule, fara permisiunea I . D . M . din statiile vecine;

- cand nu se orienteaza B . L . A . in regim automat sau in regim special;

Prin actionarea butonului B . A . V . nu se mai pot efectua comenzi de circulatie cu aparatul de comanda cu punerea semnalelor de iesire pe liber, nici din statia unde s-a apasat butonul B . A . V . si nici din statia vecina . In acest caz pe pupitrul de comanda va incepe sa clipeasca indicatorul B . P . sau B . E . in functie de orientarea blocului .

In concluzie, orice expediere a unui tren, fara punerea pe liber a semnalului de iesire, deci fara inzavorarea electrica a B . L . A . se va face numai dupa ce a fost apasat butonul B . A . V . . Numai dupa apasarea butonului B . A . V . se va inmana Ordinul de Circulatie pentru expedierea trenului, cu semnalul luminos de iesire pe oprire .

. Circulatia UAM, trenurilor care nu sunteaza sigur si vehiculelor care se pot scoate de pe linie cu bratele intre doua statii inzestrate cu B . L . A .

Circulatia acestora intre doua statii vecine, inzestrate cu B . L . A . , se va face conform ,,Regulamentului pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare”,

Modul de lucru in cazul inchiderii liniei curente

La primirea unei dispozitii de inchidere a liniei curente, impiegatii de miscare din statiile intre care se inchide linia curenta inscriu in R . R . L . I . S . C . ruperea sigiliului pentru apasarea butonului B . I . L . C . , dupa care apasa butonul B . I . L . C . .

Ca urmare a apasarii butonului B . I . L . C . indicatorul LINIE CURENTA INCHISA se aprinde cu o lumina rosie clipitoare; indicatorul LCO se va aprinde cu o lumina alba continuu , iar in statia expeditoare pulseaza cu lumina verde indicatorul BE . Instalatiile CED din cele doua statii intre care s-a inchis linia curenta nu vor mai permite punerea pe liber a semnalelor de iesire , pentru parcursuri de circulatie spre linia curenta inchisa (chiar daca nu au fost apasate ambele butoane B . I . L . C . din cele doua statii intre care a fost inchisa linia curenta) .

Apasarea butonului B . I . L . C . din statia X va produce imposibilitatea inversarii instalatiei BLA si blocarea posibilitatii de a executa parcurse de iesire spre linia curenta inchisa cu semnale pe liber atat in statia in care a fost apasat butonul cat si in statia vecina Y intre care a fost inchisa linia curenta .

Lucrarile pe linia curenta inchisa vor putea fi incepute numai dupa ce responsabilul cu siguranta circulatiei pentru lucrarea respectiva a primit confirmarea apasarii butoanelor B . I . L . C . de la impiegatii de miscare din ambele statii .

Confirmarea va fi corecta si sigura numai dupa ce responsabilul cu siguranta circulatiei pentru lucrarea respectiva a primit numerele de inregistrare din R . R . L . I . S . C . al ambelor statii intre care s-a acordat inchiderea liniei curente, in baza carora cei doi impiegati de miscare au facut inscrierile de ruperea sigiliilor de control CT de la butoanele B . I . L . C . si apasarea acestor butoane .

Aceste numere vor fi aduse la cunostinta de catre IDM (care a solicitat operatorului RC inchiderea liniei curente), responsabilului cu siguranta circulatiei pentru lucrare, care si le va nota si totodata le va consemna langa semnatura personala de contrasemnare a luarii la cunostinta de aprobarea inchiderii liniei curente .

Ca masura suplimentara de siguranta circulatiei pentru distantele de BLA unificat (cu circulatie in ambele sensuri) impiegatul de miscare care a cerut inchiderea liniei curente si dupa primirea aprobarii acestei inchideri va orienta instalatia BLA aferenta firului inchis pe EXPEDIERI . Va consemna acest fapt in inscrierea din R . R . L . I . S . C . , care urmeaza sa o faca pentru ruperea sigiliului de control CT de la butonul B . I . L . C . in vederea apasarii acestuia, dupa care apasa butonul BILC .

Butonul BILC va ramane in continuare nesigilat pe tot timpul inchiderii liniei curente . O alta apasare ulterioara a acestui buton nu va influenta in nici un fel functionarea instalatiei CED .

La deschiderea liniei curente, dupa primirea dispozitiei de la operatorul RC de deschidere a liniei curente, impiegatii de miscare din statiile intre care s-a deschis linia curenta inscriu in RRLISC de ruperea sigiliului de control CT de la butonul B . D . L . C . si de apasarea acestuia .

Dupa apasarea B . D . L . C . , indicatorii: LINIE CURENTA INCHISA si LCO se sting in ambele statii iar in statia expeditoare indicatorul BE arde cu lumina verde continua si instalatia CED va permite efectuarea parcursurilor de circulatie cu semnalele de iesire pe liber catre linia curenta care s-a deschis .

Dupa revenirea la normal a instalatiilor CED, impiegatii de miscare vor consemna acest fapt in R . R . L . I . S . C . si sigilarea butoanelor B . I . L . C . si B . D . L . C . cu sigiliul statiei, urmand ca personalul SCB sa inlocuiasca aceste sigilii cu sigiliile de control CT in momentul ajungerii in statii dupa luarea la cunostinta a inscrierilor in R . R . L . I . S . C . referitoare la ruperea sigiliilor de control de la B . I . L . C . si B . D . L . C . .

In cazul unui deranjament constand in disparitia tensiunii de alimentare de 24Vc . c . a instalatiilor CED se va produce imposibilitatea inversarii instalatiei BLA si blocarea posibilitatii de a executa parcursuri de iesire spre linia curenta cu semnale pe liber atat in statia in care s-a produs intreruperea tensiunii cat si in statia vecina, fapt semnalizat in statia in care s-a produs intreruperea tensiunii prin aprinderea cu o lumina rosie clipitoare a indicatorului LINIE CURENTA INCHISA si cu o lumina alba continua a indicatorului LCO in ambele statii cu lumina verde, iar in statia expeditoare pulseaza cu lumina verde indicatorul BE .

In acest caz IDM din statia unde s-a produs deranjamentul va inscrie in R . R . L . I . S . C . deranjamentul si va aviza seful statiei, operatorul RC si personalul SCB urmand ca expedierea trenurilor pe distanta BLA dintre cele doua statii sa se faca conform instructiei de manipulare ca in cazul defectarii instalatiei BLA .

Dupa remedierea deranjamentului de catre personalul SCB, IDM va inscrie in R . R . L . I . S . C . de ruperea sigiliilor de control de la butoanele B . D . L . C . si va apasa butoanele B . D . L . C . . Dupa apasarea acestor butoane, instalatia CED revine la normal permitand executarea parcursurilor de expediere .

Art . 33 . Inversarea blocului in regim special

In cazul defectarii uneia sau mai multor sectiuni izolate din linie curenta (indicatorul L . C . O . aprins) blocul nu se mai poate inversa in mod normal .

Inversarea se poate face totusi in anumite conditii speciale si anume:

- I . D . M . din cele doua statii vecine, prin consultare intre ei si cu operatorul R . C . stabilesc care a fost ultimul tren expediat si respectiv primit de cele doua statii;

- I . D . M . din statia care a primit trenul se convinge prin verificare la fata locului ca trenul primit a garat complet si nu exista pericolul sa fi ramas vagoane in linie curenta .

In caz ca trenul a avut trecere prin statie este necesar ca I . D . M . sa observe la defilarea trenului semnalele de fine de tren .

In caz ca nu a observat semnalul de fine de tren, I . D . M . nu va proceda la inversarea B . L . A . in regim special .

I . D . M . din cele doua statii mentioneaza in registrul R . R . L . I . S . C . defectarea sectiunilor si ruperea sigiliilor de control de la butoanele B . P . respectiv B . E . pentru inversarea blocului in regim special . Dupa aceasta, cei doi I . D . M . apasa simultan butoanele (pina la aparitia semnalizarii de inversare a blocului) dupa cum urmeaza: I . D . M . din statia care era pe primiri apasa pe butonul B . E . , iar I . D . M . din statia care era pe expedieri apasa pe butonul B . P .

In acest fel se face inversarea sensului de orientare a B . L . A . , dupa care indicatorii L . C . O . din ambele statii raman aprinsi, semnalizand sectiunile defecte din linia curenta .

Mentiuni :

- Inversarea B . L . A din butoanele B . P . - B . E . nu este posibila daca sectiunile izolate cuprinse intre semnalul de intrare si primul macaz sunt inzavorate . In acest caz se va proceda mai intai la deszavorarea artificiala a acestor sectiuni, conform Instructiei de Manipulare a instalatiei C . E . D . si numai dupa aceea se poate trece la inversarea B . L . A . in regim special .

- Orice deranjament produs in buna functionare a instalatiei B . L . A . va fi avizat organului S . C . B . si inscris in R . R . L . I . S . C .

Art . 34 . Circulatia trenurilor pe linie curenta cand BLA este defect

In cazul in care semnalul de iesire al statiei expeditoare nu se poate pune pe liber, precum si la intreruperea functionarii B . L . A . , circulatia trenurilor se face pe baza Sistemul Intelegerii Telefonice (cale libera) conform ,,Regulamentului pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare” .

B . L . A . poate fi declarat defect si scos din functie numai de catre personalul C . T . Cauzele defectarii se inscriu de acestia in R . R . L . I . S . C . sau se comunica prin mijloace TC existente, transmise din linie curenta, indicandu-se si conditiile in care se face circulatia trenurilor

I . D . M . comunica Operatorului de Circulatie defectarea B . L . A . si scoaterea lui din functie, avizand imediat si Seful Statiei despre aceasta . In acest caz circulatia trenurilor se face in baza Intelegerii Telefonice (cale libera) . .

CAPITOLUL VII   

INSTALATIA DE SEMNALIZARE AUTOMATA LA TRECEREA

LA NIVEL FARA SEMIBARIERE DIN LINIE CURENTA

S . A . T . KM . 243+480

Art . 35 . Generalitati

Prezenta instructie cuprinde reguli si reglementari pentru manipularea instalatiei S . A . T . in conditii de functionare normale si in regim de functionare speciala .

Art . 36 . Descrierea generala a instalatiei SAT

Instalatia S . A . T . serveste la dirijarea circulatiei rutiere la trecerea la nivel si la interzicerea circulatiei feroviare in caz de pericol la trecerea la nivel .

Partile componente ale instalatiei S . A . T . sunt urmatoarele :

a . La trecerea la nivel : doua semnale de avertizare rutiera, doua semnale de avarie, dulap cu aparataj, put pentru baterii de acumulatoare, cabluri subterane, balize avertizoare .

b . La postul central: butoane si indicatoare optice pe pupitrul luminoschema al instalatiei CED, aparataj montat in sala de relee CED .

A .      Descrierea instalatiei de pe teren

Instalatia S . A . T . este alcatuita din doua semnale de avertizare rutiera dispuse de o parte si de alta a caii ferate, pe partea dreapta a sensului de mers al drumului rutier .

Pe catargul semnalului de avertizare rutiera este dispus suportul cu indicatorul de atentie pentru circulatia rutiera (indicatorul in cruce) , avand montate simetric fata de acesta doua unitati luminoase care dau indicatia rosu clipitor la apropierea trenurilor, iar deasupra o unitate care da indicatia alb clipitor cand instalatia S . A . T . nu este declansata ( liber pentru circulatia rutiera) . Sub indicatorul de atentie in cruce sunt montate soneriile de avertizare . Instalatia este semnalizata spre partea drumului rutier, atat ziua cat si noaptea, astfel:

-doua unitati luminoase rosii montate de o parte si cealalta a indicatorului in cruce care ard rosu clipitor, alternativ, din momentul declansarii semnalizarii rutiere;

- o sonerie de avertizare montata pe suportul indicatorului in cruce si care suna din momentul declansarii semnalizarii rutiere .

- o unitate luminoasa de culoare alba dispusa deasupra indicatorului in cruce, care arde clipitor in momentul cand S . A . T . nu este declansata .

In stare normala instalatia S . A . T . nu este declansata permitand circulatia rutiera .

Semnalele de avarie, in numar de doua, sunt descrise si dau indicatii conf . ,,Regulamentului de semnalizare” .

B . Butoane si indicatoare optice pe aparatul de comanda de la postul central C . E . D .                           

Butoane

a . un buton cu doua pozitii de culoare neagra “Buton Declansare Semnalizare Rutiera” (B . D . S . R . ) cu fixatie, nesigilat;

b . un buton cu cate doua pozitii “Buton Anulare Semnalizare Rutiera” (B . A . S . R . ) cu fixatie, sigilat .

Indicatoare optice

a . indicatoarele semnalelor de avarie S . 1, S . 2, formate din cate o celula circulara, care dau urmatoarele indicatii:

- celula stinsa - filamentul becului semnalului de avarie este integru, semnalul de avarie este functionabil;

- celula iluminata in alb clipitor - este ars becul la semnalul de avarie .

b . indicatorul “Control Tensiune Alternativa la S . A . T . ” (T . A . ) format dintr-o celula circulara, care da urmatoarele indicatii:

- celula stinsa - exista tensiune alternativa la S . A . T . ;

- celula iluminata in alb pulsator - nu exista tensiune alternativa la S . A . T .

c . indicatorul “Neregula la S . A . T . ” (N . S . ) este format dintr-o celula circulara care da urmatoarele indicatii:

- celula stinsa - nu sunt nereguli la functionarea S . A . T . ;

- celula iluminata cu rosu continuu - la unul din semnale de avertizare rutiera s-a ars un bec (alb sau rosu

- celula iluminata cu rosu clipitor - la instalatia S . A . T . s-a produs unul din deranjamente: ambele becuri ale unui semnal de avertizare rutiera rosu clipitor arse, intreruperea tensiunii alternative la S . A . T .

d . indicatorul “Controlul Focuri Rutiere” (K . F . R . ) este format dintr-o celula circulara care da urmatoarele indicatii :

- celula stinsa - nu sunt deranjamente la semnalizarea rutiera;

- celula iluminata in galben clipitor - la semnalele rutiere exista cel putin un bec ars (alb sau rosu

e . indicatorul “Semnalizare S . A . T . ” este format dintr-o fanta amplasata la jumatatea celulei domino, incadrata de o banda neagra si din doua celule circulare, amplasate in partea dreapta a fantei . Indicatiile sunt urmatoarele:

- fanta iluminata in alb continuu si celulele din dreapta fantei stinse - nu este declansata semnalizarea rutiera la S . A . T . ;

- fanta stinsa si celulele iluminate in rosu continuu - la S . A . T . este declansata semnalizarea rutiera .

f . indicatoarul “Anulare Semnalizare Rutiera” (A . S . R . ) format din o celula circulara, amplasata deasupra butonului B . A . S . R . , care da urmatoarele indicatii:   

- celula stinsa - nu s-a dat comanda anularii semnalizarii rutiere prin butonul B . A . S . R . ;

- celula iluminata in alb clipitor - s-a dat comanda anularii semnalizarii rutiere prin apasarea butonului B . A . S . R .

Art . 37 . Manipularea instalatiei SAT

I . Actionarea S . A . T .

Declansarea instalatiei S . A . T . se face de catre I . D . M . din statia GRUPA TEHNICA prin apasarea butonului B . D . S . R . Anularea semnalizarii rutiere se produce la tragerea butonului B . D . S . R .

In cazul expedierii trenului din statia Grupa Tehnica catre statia Corabia, IDM va actiona butonul B . D . S . R . pentru S . A . T . TN km . 243+480 inainte de expedierea trenului conform ,,Regulamentului pentru circulatia trenurilor si manevra vehiculelor feroviare” .

In cazul primirii trenului in statia Grupa Tehnica de la statia Corabia apasarea butonului B . D . S . R . pentru S . A . T . TN km . 243+480 se va face de I . D . M . din statia GRUPA TEHNICA dupa acordarea caii libere, cu 10 (zece) minute inainte de ora sosirii trenului in statie, ora prevazuta in livretul de mers al trenurilor de calatori sau al trenurilor de marfa sau in dispozitia RC (pentru trenurile suplimentare neprevazute in livretul de mers) .   

In ambele situatii anularea semnalizarii S . A . T . se va face prin tragerea butonului B . D . S . R . , dupa primirea, respectiv darea reavizului de sosire pentru trenul pentru care s-a declansat semnalizarea .

II . Semnalizari

-Pe teren, la declansarea semnalizarii rutiere, semnalele de avertizare rutiera din ambele directii ale drumului rutier incep sa functioneze, prin aprinderea in contratimp (pulsatorie) a luminii rosii la cele doua unitati luminoase si suna clopotele pentru avertizarea acustica . Unitatea luminoasa de culoare alb clipitor se stinge .

-La anularea semnalizarii inceteaza semnalizarea optica (cu lumina rosie) si acustica . Se aprinde semnalul rutier cu indicatia alb clipitor ( liber pentru circulatia rutiera

- la aparatul de comanda: la declansarea semnalizarii rutiere se stinge fanta alba si se ilumineaza in rosu continuu celulele indicatorului “Semnalizare S . A . T . “ .

Observatie

In cazul cand semnalele de iesire din statia GRUPA TEHNICA cap . Y, nu se pun pe liber la expedierea unui tren cu semnal de chemare sau cu ordin de circulatie, catre statia Corabia butonul B . D . S . R . se va actiona inaintea actionarii semnalului de chemare sau inmanarii ordinului de circulatie in vederea expedierii trenului .

Art . 38 . Functionarea SAT in regim special

Utilizarea butonului B . A . S . R .

Butonul B . A . S . R . serveste la anularea semnalizarii rutiere la T . N . in cazul ocuparii permanente a sectiunii izolate dintre semnalul de intrare si semnalul prevestitor cap Y al statiei Grupa Tehnica care declanseaza automat semnalizarea rutiera la S . A . T . (tren de lucru, UAM, deranjamente la C . D . C . ) .

Apasarea butonului anuleaza semnalizarea rutiera cu lumina rosie la trecerea la nivel, permitand vehiculelor rutiere sa traverseze calea ferata si determina trecerea semnalelor de avarie pe oprire .

Actionarea butonului B . A . S . R . este semnalizata prin iluminarea in alb clipitor a indicatorului A . S . R .

In vederea expedierii unui tren din statia Grupa Tehnica sau Corabia in cazul in care sectiunea izolata dintre semnalul de intrare si semnalul prevestitor (1AD) este libera pe teren si ocupata pe aparatul de comanda (deranjament), IDM din statia Grupa Tehnica va trage butonul B . A . S . R . si ii va aplica sigiliul statiei, in continuare procedand conform art . ,,Manipularea instalatiei S . A . T .

Art . 39 . Defectiuni la SAT si semnalizarea lor

Arderea unui bec de la un semnal rutier (rosu sau alb) se semnalizeaza prin aprinderea in rosu continuu a celulei indicatorului N . S . si prin aprinderea in galben pulsator a celulei indicatorului K . F . R . . Acest deranjament permite punerea semnalelor de iesire din statia Grupa Tehnica capatul Y , pe liber .

Arderea ambelor becuri rosii de la semnalul rutier se semnalizeaza prin aprinderea in rosu pulsator a celulei indicatorului N . S . si prin aprinderea in galben pulsator a celulei indicatorului K . F . R . Totodata se va declansa semnalizarea rutiera acustica si optica –rosu pulsator (la semnalul rutier ramas integru) la S . A . T . , trec pe oprire semnalele de avarie care acopera trecerea la nivel, ocupandu-se pe luminoschema si sectiunea in care este cuprinsa trecerea la nivel, respectiv sectiunea YIAD . In acest caz semnalele de iesire din statia Grupa Tehnica, capatul Y nu pot fi puse pe liber .

Intreruperea sursei de tensiune alternativa la S . A . T . este semnalizata pe pupitrul CED din statia Grupa Tehnica prin aprinderea in alb pulsator a celulei indicatorului T . A . si prin aprinderea in rosu pulsator a celulei indicatorului N . S .

Arderea unui bec de la semnalul de avarie se semnalizeaza pe pupitrul de comanda prin aprinderea in alb pulsator a celulei indicatorului S . 1, S . 2, dupa caz .

Observatie

Orice deranjament la instalatia S . A . T . , semnalizat ca atare pe pupitrul luminoschema, trebuie consemnat in R . R . I . S . C . si avizat imediat organului CT .

Art . 40 . Exploatare SAT din linie curenta

1 . CIRCULATIA TRENURILOR LA FUNCTIONAREA NORMALA A INSTALATIEI S . A . T .

In cazul in care instalatia S . A . T . functioneaza normal, actionarea ei se efectueaza conform art . ,,Manipularea instalatiei S . A . T . , I . D . M . din statia GRUPA TEHNICA fiind obligat sa urmareasca cu atentie, indicatiile de buna functionare a instalatiei S . A . T . de pe pupitrul de comanda al instalatiei C . E . D .

CIRCULATIA TRENURILOR IN CAZ DE DERANJAMENT LA INSTALATIA S . A . T .

In cazul in care pe pupitrul de comanda al instalatiei C . E . D . din Statia GRUPA TEHNICA apar indicatii de deranjamente in functionarea instalatiei S . A . T . de la T . N . km . 243+480 (deranjamentele sunt descrise in Instructia de Manipulare a instalatiei), I . D . M . va lua masuri de avizare imediata a:

- organului S . C . B . pentru remedierea deranjamentului ;

- Sefului de Statie pentru masuri de asigurarea circulatiei trenurilor in depline conditii de siguranta circulatiei ;

- operatorului R . C . care va stabili statiile ce vor aviza pe mecanicii de locomotiva prin Ordin de Circulatie .

Conditiile de circulatie in zona trecerii la nivel vor fi dispuse statiilor de catre operatorul R . C . prin Dispozitie Scrisa .

Exista urmatoarele situatii:

A . Trenul nu a plecat din statie

In cazul aparitiei unui deranjament la instalatia S . A . T . , care nu permite punerea semnalelor de circulatie pe liber, I . D . M . din statiile Grupa Tehnica sau Corabia la expedierea trenului, va inmana mecanicului de locomotiva Ordin de Circulatie in care se va specifica faptul ca instalatia S . A . T . de la trecerea la nivel km . 243+480 este defecta iar trenul va circula cu viteza de cel mult 20 km/h in zona pasajului la nivel cu deosebita atentie, pentru a putea opri sigur in caz de pericol si va da semnale repetate cu fluierul locomotivei .

B . Trenul a plecat din statie

In cazul in care, dupa plecarea unui tren din statiile Grupa Tehnica sau Corabia apare un deranjament manifestat prin arderea ambelor becuri rosii de la acelasi semnal rutier la instalatia S . A . T . , deranjament semnalizat pe pupitrul de comanda din statia Grupa Tehnica, I . D . M . va lua masuri pentru avizarea trenurilor in vederea opririi inaintea pasajului la nivel, prin mijloacele de care dispune (statia RER) .

Dupa oprire, mecanicul va conduce trenul cu deosebita atentie, cu viteza de cel mult 20 km/h dand semnale de fluier .

C . In cazul aparitiei unui deranjament la instalatia S . A . T . care permite punerea semnalelor de circulatie pe liber, circulatia se executa conform art . ,,Manipularea instalatiei S . A . T . ” din prezenta instructie .

INTERVENTIA PENTRU REMEDIEREA DERANJAMENTELOR

a . La producerea unui deranjament la instalatia S . A . T . de la km . 243+480, I . D . M . din statia Grupa Tehnica va aviza organul S . C . B . care se va deplasa in cel mai scurt timp la locul deranjamentului unde va lua masuri de remediere a defectiunii .

b . Circulatia trenurilor pe perioada de remediere a deranjamentului la instalatia S . A . T . , se face conform prezentului articol pct . 2 .

c . Dupa remedierea deranjamentului, organul S . C . B . va incunostinta in scris I . D . M . din statia Grupa Tehnica care, verificand si semnalizarile de buna functionare ale instalatiei S . A . T . de pe pupitrul de comanda, va aviza in scris operatorul R . C . pentru reluarea circulatiei normale .

EXECUTEREA REVIZIILOR DE INTRETINERE

Efectuarea lucrarilor de intretinere este permisa numai dupa ce organul SCB va inscrie in R . R . L . I . S . C . din statia Grupa Tehnica de unde va ridica si condica portativa, in vederea darii consimtamintelor scrise pentru parcursurile de circulatie a trenurilor, utilajelor de cale, macaralelor, drezinelor motor, etc . , expediate din statiile Grupa Tehnica si Corabia .

Lucrarile de intretinere, reglajele, inlocuirea de piese sau aparataj, precum si probele de functionare cu instalatia SAT se vor efectua numai in pauze libere de circulatie stabilite de IDM din statia Grupa Tehnica .

Terminarea lucrarilor de intretinere se consemneaza in condica portativa si se transmite la IDM din statia Grupa Tehnica, sau in R . R . L . I . S . C . din statia Grupa Tehnica .

EXECUTAREA LUCRARILOR MECANIZATE LA LINII SI INSTALATII CU UTILAJE DE CALE, MACARALE SI DREZINE

In cazul lucrului pe linia inchisa in zona trecerii la nivel, nu se acorda inchiderea de linie solicitata daca conducatorul lucrarii nu mentioneaza in cererea de inchidere inscrisa in R . R . L . I . S . C . , agentul nominalizat si autorizat pe toata durata inchiderii care sa dirijeze circulatia peste pasajul la nivel, astfel:

a)Inaintea de expedierea utilajului de cale, a macaralei sau drezinei motor pe linie inchisa pe care se gaseste trecerea la nivel, IDM va actiona butonul B . D . S . R . pentru declansarea semnalizarii rutiere la instalatia S . A . T .

b)Dupa trecerea utilajului de pasaj agentul autorizat stabilit pentru dirijarea circulatiei va aviza IDM pentru tragerea butonului B . D . S . R . (intreruperea semnalizarii rutiere la instalatia S . A . T . ) .

c)Daca in timpul lucrului este necesar ca utilajul sa se deplaseze peste trecerea la nivel, agentul nominalizat solicita IDM sa declanseze semnalizarea rutiera la instalatia S . A . T . si va permite trecerea utilajului prin pasaj numai dupa ce s-a convins ca instalatia S . AT . este declansata .

Legatura intre agent si IDM se va face prin telefon sau statie radio

- Cand IDM constata ca nu s-a produs declansarea instalatiei S . AT . ca urmare a unui deranjament va aviza agentul numit pentru dirijarea circulatiei ca aceasta sa ia masuri pentru oprirea circulatiei rutiere si numai dupa aceea sa permita trecerea utilajului cu viteza de cel mult 20km/ora, cu deosebita atentie, dand semnale repetate de fluier .

- Agentul autorizat va fi dotat corespunzator si va tine in permanenta legatura cu IDM si cu conducatorii utilajelor .

- Agentul stabilit va fi instruit si autorizat de seful sectiei linii sau instalatii, beneficiar al lucrarilor asupra sarcinilor sale si modului cum isi va desfasura activitatea pe timpul dirijarii circulatiei prin intelegere cu IDM .

DISPOZITII FINALE

- La luarea in primire a serviciului, IDM va verifica pe pupitrul de comanda semnalizarile corecte ale instalatiei S . A . T . in conformitate cu instructia de manipulare si starea sigiliilor de control .

- Curatirea pasajului va fi asigurata de districtul L .

Scoaterea programata din functie a instalatiei S . A . T . se va face pe baza Reglementarilor stabilite de conducerea R . C . F . CRAIOVA cu specificarea conditiilor de circulatie .

CAPITOLUL VIII .

DISPOZITII FINALE :

Daca se solicita executarea de lucrari la linii, instalatii, E . L . F . , T . T . R . , sau alte lucrari in incinta statiei sau linie curenta IDM nu va aproba lucrarea daca personalul care executa lucrarea nu va consemna ca aceasta nu afecteaza instalatiile SCB . In cazul in care se va consemna ca sunt afectate instalatiile SCB, I . D . M . nu va aproba executarea acestor lucrari fara prezenta organului S . C . B, prin luare la cunostinta in R . R . L . I . S . C . pentru supraveghere, mentinere sau aducerea instalatiei S . C . B . in stare de functionare .

I . D . M . are obligatia ca in timpul serviciului sa supravegheze in permanenta functionarea instalatiilor C . E . D . si B . L . A . , sa nu permita nici unei persoane (inclusiv organului S . C . B . ) sa manipuleze instalatia S . C . B . si sa execute probe cu instalatia S . C . B . la cererea organului S . C . B . cu ocazia reviziei sau interventiei la deranjamente .

Personalul autorizat la manipularea instalatiilor S . C . B . are obligatia sa le mentina in buna stare de curatenie .

Pe timp nefavorabil, inghet, polei, ninsoare, sau alte cazuri de forta majora, cand I . D . M . constata ca macazurile nu se pot manevra, nu le va manipula pana la indepartarea cauzelor care au dus la aceasta stare, sau in prezenta organului S . C . B .