DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE - “Reabilitarea si extinderea retelei de distributie si a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in Aglomerarea Giurgiu-Slobozia, lot 1” – partea 2

DOCUMENTATIE DE ATRIBUIRE - “Reabilitarea si extinderea retelei de distributie si a sistemului de canalizare inclusiv statii de pompare in Aglomerarea Giurgiu-Slobozia, Lot 1” – partea 2

Coturile

Generalitati

Retelele de conducte vor fi pozate astfel incat sa urmareasca conturul terenului cat de indeaproape posibil. Montarea de coturi va fi limitata la schimbarile bruste de directie sau pante. Se vor face ajustari la conturul terenului, acolo unde este posibil, prin excavatii corespunzatoare ale santului, astfel incat conducta sa urmareasca santul numai printr-o deformare elastica. Daca Antreprenorul doreste si a obtinut aprobarea Consultantului Supervizare se vor monta coturi in teren. Antreprenorul va folosi numai coturi produse in fabrica, acolo unde se stipuleaza in planuri. Cand ratiuni tehnologice il impiedica sa utilizeze coturi, dupa cum s-a specificat, el are responsabilitatea sa adapteze aceste coturi la tehnologia sa.

Coturi elastice

Schimbarile de directie sau panta prin deformari elastice – coturile elastice – vor fi executate ca arcuri circulare cu o raza minima, asa cum este definita in urmatorul tabel:

Conducte de otel: Coturi elastice, Raza minima in m

DN                   DO Perete , m,                         , m,
                                                Factor de proiectare Factor de proiectare
[mm] [mm] [mm] F = 1.0 F = 0.9

200 219.1 4.5 335 372

250 270 5.0 417 463

300 329 5.6 495 550

350 355.6 5.6 543 603

400 406.4 6.3 621 690

450 457.2 6.3 698 776

500 508.0 6.3 776 862

550 558.8 6.3 853 948

600 609.6 6.3 931 1034

650 660.4 7.1 1009 1121

700 711.2 7.1 1086 1207

750 762.0 8.0 1164 1293

800 812.8 8.0 1241 1379

900 914.4 10.0 1397 1552

1000 1016.0 10.0 1552 1724

1100 1120.0 10.0 1711 1901

1200 1220.0 12.5 1863 2070

1300 1320.0 12.5 2016 2240

1400 1420.0 12.5 2169 2410

1500 1520.0 14.2 2321 2579

1600 1620.0 14.2 2474 2749

1700 1720.0 14.2 2627 2919

1800 1820.0 14.2 2780 3088

2000 2020.0 16.0 3202 3557

2200 2220.0 16.0 3518 3909

2500 2540.0 17.5 4026 4473

Coturi realizate pe santier

Schimbarile de directie sau de panta care nu pot fi realizate cu coturi elastice vor fi executate cu coturi realizate pe santier, produse de Antreprenor.

Coturile executate pe santier vor fi obtinute prin incovoierea conductelor drepte cu ajutorul unei masini de indoit. Pe intreaga sectiune de indoire, aceste incovoieri vor avea o raza constanta, dupa cum se prescrie in planul standard aplicabil. In scopul controlarii razei de indoire, Antreprenorul va prevedea, pentru fiecare diametru utilizat, un compas de grosime lung de 2.5 m, construit cu raza prevazuta. Cand sunt indoite conducte pre-invelite, se vor utiliza matrice adecvate pentru o buna sprijinire. Coturile vor fi realizate astfel incat sa nu apara nicio reducere masurabila a grosimii peretelui in timpul incovoierii.

Operatiunile de indoire pot avea loc atunci cand invelisul a avut o temperatura la suprafata in ultimele 12 ore ce nu a depasit 40°C, masurata pe partea care a a stat in soare. Indoirea insasi poate fi executata numai cand temperatura invelisului este de 30°C sau mai mica.

Masurile care vor fi luate in perioadele cand temperaturile specificate anterior nu pot fi asigurate prin procedeele obisnuite pot fi:

Varuirea cu vopsele potrivite

Scut impotriva razelor soarelui

Racirea cu apa

Operatiunile de indoire sa aiba loc doar dimineata.

Masurile specifice care vor fi aplicate vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Antreprenorul va furniza si utiliza instrumentele capabile sa masoare unghiul cu o acuratete de 0.5°.

Masina de indoire va fi operata de catre o persoana calificata, cu experienta in producerea coturilor pe santier.

Nu trebuie sa apara cute in perete si diferenta intre diametrele maxime si minime nu va depasi in niciun loc 3% din diametrul nominal D.

Indoirea in etape se va executa conform planului standard aplicabil. Conductele nu vor fi indoite mai aproape de doua ori diametrul fata de capete si nu vor fi executate taieturi mai aproape de 2 m (1.5 m pentru conductele cu diametrul nominal D ≤ 300 mm) de sectiunea indoita.

Numai conductele care nu contin capete de platbanda vor fi utilizate la indoirea conductelor cu suduri in spirala. Atunci cand se indoaie conducte cu suduri longitudinale, cusatura de sudura va fi amplasata in partea tensionata, 30° – 45° de axa neutra, daca este vizibila. Totusi, in cazul unei intersectii cu o lungime care permite utilizarea numai a doua conducte, ambele continand atat coturi peste, cat si sub forma de sageata, cusatura de sudura longitudinala se va executa de-a lungul axei neutre. Indiferent ca sunt folosite conducte cu suduri longitudinale sau in spirala la aceste intersectii, coturile peste si in forma de sageata vor fi separate de o portiune de conducta dreapta de cel putin 1.0 m pentru a se asigura rotunjimea necesara a conductei.

Antreprenorul va pastra un registru al tuturor coturilor construite, incluzand numarul conductei, lungimea conductei, unghiul de indoire si amplasamentul conductei.

Conductele care devin inutilizabile prin indoire incorecta vor fi inlocuite pe cheltuiala Antreprenorului. Invelisul conductei care este deteriorat prin indoire va fi reparat de Antreprenor pe cheltuiala sa.

Toate coturile construite vor fi marcate cu vopsea lizibila precizand unghiul si scopul.

Coturile produse in fabrica

Schimbarile de directie si de panta, care nu pot fi executate cu ajutorul coturilor elastice sau a celor realizate pe santier, vor fi executate cu coturi produse in fabrica, furnizate de Antreprenor.

Coturile produse in fabrica vor avea R = 1.5 × D sau 3 × D. Atunci cand coturile produse in fabrica sunt taiate pe santier, partea care nu este necesara imediat va fi marcata cu noul sau unghi.

Teuri si Y-uri

Teurile, incrucisarile, lateralele, Y-urile, capetele si alte fitinguri care ofera mijloacele de separare sau unire a debitelor in retele vor fi produse in fabrica sau fabricate pe santier.

Teurile si Y-urile vor fi armate cu coliere sudate pe conductele principale in jurul ramificatiilor sau teurilor. Latimea colierelor va fi de 250 mm si grosimea de 10 mm pentru toate dimensiunile de ramificatii si teuri.

Sudarea retelelor de conducte

Antreprenorul va furniza personalul, echipamentele si materialele necesare. Echipamentul va include, dar nu se va limita la:

Aparate de sudura si generatoare adecvate pentru sudarea retelelor.

Echipamentul de pre-incalzire care asigura pre-incalzirea uniforma in jurul intregii circumferinte a marginilor de sudura.

Echipament de tratare post-sudura cu temperaturi ridicate.

Coliere de aliniere interne si externe (colierul extern va fi operat hidraulic).

Baldachine de protectie (sau umbrele si inele cu scut impotriva vantului) astfel incat sudura sa poata fi executata si pe vreme relativ nefavorabila.

Suporturi izolate, protejate contra vremii pentru izolatia interna a sudurilor pe muchii (latime de cel putin 1.5 × D).

Antreprenorul va superviza locatia, sudorii si munca acestora pe intreaga durata de lucru. In acest scop, Antreprenorul va folosi un Consultant Supervizare specializat in sudura sau alternativ, daca Consultantul Supervizare accepta, un Consultant Supervizare avand cunostinte teoretice bine documentate si experienta practica in executarea si evaluarea lucrarilor de sudura.

Sudura va fi controlata de catre o companie de inspectie independenta, angajata de Antreprenor. Antreprenorul este singurul responsabil cu documentarea faptului ca sudarea si inspectarea acesteia indeplinesc toate cerintele specificate.

Materiale

Otelul la care se refera aceasta specificatie se va conforma la metalul de baza stipulat in Clauza “Conductele de otel, Pozare si Testare” - “Materiale”.

Se va acorda atentie obtinerii unui mediu de lucru favorabil: selectarea consumabilelor care scot fum putin, etc.

Metalul selectat incarcat prin sudura va conferi un metal de sudura potrivit proprietatilor metalului de baza pe cat posibil. Limita de curgere a consumabilelor nu va depasi limita de curgere a materialului de baza cu mai mult de un nivel in EN 499 si nici nu se va permite una mai scazuta.

Procesul de sudura

Procesele acceptabile de sudura sunt:

Sudura cu scut cu arc de metal (Stick) SMAW

Sudura cu arc cu gas wolfram (TIG) GTAW

Sudura cu arc de metal cu gaz (MIG/MAG) GMAW

Sudura cu arc cu flux la miez FCAW

Folosirea unui proces de sudura, altul decat cele enumarate anterior, este permisa numai cu aprobarea prealabila a Consultantului Supervizare. Procesele pot fi utilizate in combinatie daca aceeasi combinatie si succesiune a proceselor a fost calificata de testul de calificare a procedurii de sudare.

Calificarea procedurii de sudare

Antreprenorul va inainta specificatii detaliate cu privire la procedura de sudare in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate dimensiunile, toate combinatiile de materiale care vor fi imbinate si sudurile de reparare vor fi acoperite de fisa tehnologica. Specificatiile de procedura fac obiectul aprobarii Consultantului Supervizare.

Consultantul Supervizare poate aproba, la libera sa alegere, utilizarea unor proceduri deja stabilite, testate suficient si documentate, nu mai vechi de 2 ani. Transferul fiselor de calificare a procedurii de sudare de la un Antreprenor la altul nu este permis.

Pentru fiecare specificatie de procedura si inainte de inceperea sudarii pe scara larga, Antreprenorul va executa sudura unor imbinari de testare in conditiile de pe santier si respectand detaliile specificatiilor de procedura aprobate.

Testul de calificare se va efectua pe otel cu cea mai mare limita minima de curgere specificata /carbon echivalent maxim care se previzioneaza a fi acoperit de Fisa Tehnologica a Operatiilor de Sudare. Toate rezultatele inregistrarilor de calificare a procedurii vor fi inaintate Consultantului Supervizare pentru aprobarea procedurilor de sudura.

Calificarea sudorilor si a operatiunilor de sudura

Consultantul Supervizare va accepta numai sudorii si operatorii sudori calificati care isi pot dovedi calificarea in sudarea retelelor de conducte. Inainte de executarea sudurilor la scara, operatorii se vor califica pentru procedurile de sudura relevante conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Testele de calificare sunt acceptabile daca intrunesc cerintele cu privire la testarea vizuala, testarea distructiva si examinarea radiografica, dupa cum se stipuleaza in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Testarea va fi efecuata de catre un laborator agreat, pe cheltuiala Antreprenorului. Certificatele de testare a performantelor sudorilor si operatorilor-sudori vor fi eliberate si pastrate pe santier pe intreaga durata a lucrarilor.

Testele de calificare a sudorilor si operatorilor-sudori pot fi efectuate impreuna cu testele de calificare a procedurilor de sudura.

Aceste certificate sunt valabile pe o perioada de numai sase luni dupa ultima sudura executata.

Pregatirea sudurii

Clasele pieselor de material, grosimea peretelui si indicii de presiune se vor conforma cerintelor stipulate de specificatiile si planurile aplicabile.

Fiecare conducta sau componenta va fi inspectata vizual pentru a se asigura ca nu a suferit nicio deteriorare determinabila prin examinare vizuala. Amplasarea pieselor defecte se va decide dupa consultari cu Consultantul Supervizare.

Toate cerintele cu privire la pregatirea sudurii, continute in fisa tehnologica calificata a sudurii, vor fi respectate cu strictete.

Sudura

Sudura va fi executata de sudori calificati si in stricta conformitate cu procedurile calificate de sudura.

Procesul de sudare va fi suspendat de catre Antreprenor atunci cand conditiile meteorologice predominante vor afecta calitatea lucrarii, de ex. umiditate in aer, nisip vanturat, vant puternic sau furtuni.

Curburile difuze in afara nisei sudurii nu sunt permise. In cazul in care apar curburi difuze in aceasta zona, acest fapt va fi adus in atentia Consultantului Supervizare care poate solicita ca sectiunea defecta sa fie reparata sau taiata pe cheltuiala Antreprenorului.

Impamantarile pentru sudura vor fi intodeauna pozitionate in centrul imbinarii, in cazul sudurii la radacina sau in solzi, la capete. Acestea vor fi conectate mecanic sau magnetic la conducta.

Fiecare pasaj va fi finalizat in jurul intregii circumferinte inainte ca urmatorul pasaj sa fie inceput.

Pozitiile start/stop nu vor fi identice pe pasajele succesive.

La finalizarea sudurii in solzi la capete, cusatura de sudura si suprafata conductei vor fi curatate de petele de sudura sau alte depuneri si va fi infasurata intr-un strat izolator uscat si impermeabil pentru a se asigura o racire lenta a zonei sudate si a o proteja de ploaie.

Curatarea dupa sudura

Suprafata va fi uscata, fara pete de ulei, grasime, sol sau reziduuri de beton. Praful de rugina si zgura vor fi indepartate cu o perie de sarma imediat inainte de inspectia pentru sudura. Pe conductele drepte, perierea se va efectua mecanic cu ajutorul unor perii ascutite pentru a se evita lustruirea suprafetei de otel. Asadar este necesara existenta unui stoc de perii, disponibile imediat.

Sudurile executate cu metale subtiri de baza vor fi spalate cu apa dulce.

Este permisa ca alternativa curatarea prin sablare de calitatea Sa 2.

Tratarea la temperaturi ridicate post-sudare

TTRPS a cusaturilor de sudura va fi executata numai daca se specifica astfel in fisa tehnologica aprobata a sudurii sau daca se indica pe material. Procedurile TTRPS vor fi aprobate de catre Consultantul Supervizare.

Identificarea cusaturilor de sudura

Fiecare sudura transversala va fi numerotata de catre Antreprenor conform sistemului ce va fi specificat de Consultantul Supervizare. Acest numar va fi vopsit pe invelisul conductei, pe fata imbinarii, la 0.5 m - 1.0 m de cusatura de sudura, impreuna cu numarul si lungimea conductei, in scopul de a facilita completarea registrului conductei.

Pentru fiecare conducta si fiecare sectiune asupra careia s-a efectuat testul de presiune, Antreprenorul va completa formulate tiparite si le va introduce in jurnalul conductei. Pe masura progresului lucrarilor, Antreprenorul va prezenta Consultantului Supervizare formularele introduse in jurnalul conductei. Inainte de inceperea unui test de presiune, jurnalul conductei completat pentru sectiunea in cauza va fi predat Consultantului Supervizare.

Inchiderea capetelor conductei

Pe durata sudarii unui segment de conducta, toate capetele deschise ale acelui segment vor fi obturate cu un dop sau capac.

Cand se intrerupe constructia unei conducte, Antreprenorul va inchide capetele lantului de conducte. Obturarea va fi destul de ermetica pentru a preveni intrarea materiilor straine in conducta.

Dopurile sau capacele nu trebuie fixate prin sudare sau alta metoda ce deterioreaza conducta. Ele se ataseaza conductei si vor ramane pe loc pana la pozarea lantului de conducte.

Inspectia sudurii

Conditii generale

Examinarea se va realiza conform specificatiei si prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare:

Examinarea radiografica conform. Sudarea prin fuziune pe circumferinta imbinarilor la conductele de otel cu o grosime a peretelui de pana la 50 mm

Examinarea cu ultrasonice Examinarea particulelor magnetice conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare

Examinarea penetrarii lichidelor

Examinarea vizuala

Masurarea duritatii

Antreprenorul va angaja o companie de inspectie independenta care va executa, va evalua si documenta inspectiile tuturor sudurilor. Compania de inspectie va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare.

Examinarea non-distructiva va fi efectuata conform procedurii scrise. Procedura se va conforma cerintelor metodei standard adecvate si conform acestei specificatii. Procedurile vor fi inaintate Consultantului Supervizare spre aprobare si vor fi calificate satisfacator pentru Consultant Supervizare.

Sfera examinarii

Sudurile vor fi 100% examinate vizual.

Sudurile garantate (care nu vor fi supuse testului de presiune) si sudurile solidare vor fi 100% examinate prin radiografie si ultrasunete.

Toate sudurile care au fost reparate sau inlocuite vor fi in procent de 100% re-examinate prin aceleasi metode si cu aceleasi criterii de acceptare care au fost impuse si pentru lucrarea originala.

Examinarea ultrasonica poate inlocui radiografia atunci cand examinarea radiografica nu este practica si poate fi utilizata ca metoda generala de confirmare a radiografiei atunci cand exista probleme de interpretare /verificare.

Sudurile cu filet si sudurile de conectare a bransamentelor, care nu sunt radiografiate, vor fi examinate cu particule magnetice si metoda de penetrare, in masura specificata pentru sudurile cap la cap.

Atunci cand se impune examinarea pe loc a sectiunilor subsecvente, sudurile vor fi selectate astfel incat sa se asigure ca sunt incluse munca fiecarui sudor si fiecare procedura de sudura.

Daca examinarea pe loc dezvaluie defecte, vor fi examinate alte doua suduri, cea precedenta si cea subsecventa, executate de catre acelasi sudor.

In cazul in care una din aceste suduri prezinta defecte, vor fi examinate trei suduri precedente si trei subsecvente, pe cheltuiala Antreprenorului.

Daca cinci sau mai multe suduri subsecvente ale aceluiasi sudor prezinta defecte, toate sudurile executate de acel sudor vor fi examinate aditional, pe cheltuiala Antreprenorului.

Toate sudurile cap la cap din sistemul de conducte cu o presiune proiectata > 16 bar vor fi 100 % examinate prin radiografie.

Cel putin 10% din celelalte suduri cap la cap vor fi examinate prin radiografie de-a lungul intregii lor circumferinte, dupa cum s-a descris anterior. Consultantul Supervizare poate solicita o examinare mai extinsa.

In special pentru statiile de tratare, toate sudurile in:

conducte ce contin substante letale

conducte de exploatare a hidrogenului

conducte tehnologice subterane

conducte duble (interioare)

vor fi 100% examinate prin radiografiere.

Criteriile de acceptare

Criteriile de acceptare vor fi cele stipulate in prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Testarea productiei

Consultantul Supervizare va fi indreptatit sa selecteze un numar de cusaturi de sudura pentru testare destructiva.

Antreprenorul va avea responsabilitatea sa scoata cusaturile, sa teseasca capetele conductei si sa sudeze imbinarea la loc. Testele destructive vor fi conforme conditiilor din specificatia generala pentru sudura ce acopera testele de calificare pentru procedurile de sudare, cu exceptia cazului in care s-a convenit altfel.

Autoritatea Contractanta va suporta costurile acestor teste, in cazul in care sudurile se dovedesc a fi acceptabile. Totusi, in cazul in care rezulta ca aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor, insusi Antreprenorul va suporta costurile. In aceasta situatie, Consultantul Supervizare poate insista sa se testeze si alte cusaturi de sudura, iar costul testarii si refacerii cusaturii de sudura va fi suportat de catre Antreprenor, indiferent de rezultate. Daca si aceste cusaturi de sudura nu se conformeaza cerintelor, controlul poate fi extins, pe cheltuiala Antreprenorului.

Sfera unei asemenea inspectii suplimentare va fi decisa de catre Consultantul Supervizare, cu scopul de a stabili, intr-o maniera satisfacatoare, daca lucrarile de sudura se conformeaza cerintelor sau nu.

In cazul in care apare o schimbare de personal pe parcursul desfasurarii lucrarilor de sudura, aceasta ar putea influenta calitatea cusaturilor de sudura si Consultantul Supervizare poate solicita ca o noua cusatura de sudura sa fie testata destructiv, pe cheltuiala Antreprenorului.

Cerintele cu privire la documentatie

Inainte de examinare:

Certificatele pentru personalul NDE

Procedurile NDE

Formularele de rapoarte

Cererile de abateri de la cerintele specificate, daca este cazul

In timpul examinarii:

Rapoartele din teren

Dupa examinare:

Rapoartele examinarilor autorizate cu rapoartele si filmele din teren atasate.

Invelisul cusaturilor de sudura

Dupa finalizarea cu succes a procedurilor de inspectie, cusaturile de sudura si zona inconjuratoare vor fi curatate cu grija si protejate cu o captuseala interna si un strat extern conform prevederile din cap 4 privind protectia.

Filetele

Conductele de otel cu diametre nominale de pana la si inclusiv 150 mm pot fi infiletate la ambele capete si prevazute la un capat cu un manson insurubat detasabil. Mansoanele vor avea o lungime minima de 44% din diametrul conductei, plus 30 mm, si filete paralele. Capetele conductelor vor fi prevazute cu filete conice. Mansoanele vor fi fabricate din materiale similare cu cele ale conductelor.

Imbinarile cu flanse si cupluri mecanice

Atunci cand sunt necesare flanse, acestea vor fi piese forjate sau realizate din placi de otel ce respecta specificatiile cu privire la otel, ca material pentru conducte. Flansele vor fi de tipul sudate si perforate pentru aplicare, NP 10 sau NP 16.

Cuplurile mecanice vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila.

Suruburile si garniturile, ca si protectia anticoroziva, vor fi de tipul specificat pentru conductele din fonta ductila.

Sistemul de protectie catodica

Generalitati

Lucrarile sistemului catodic includ masuratori, analize, proiectare, livrare si instalare, controlul si testarea sistemului instalat, ca si manualul de operare si intretinere.

Standarde

Lucrarile sistemului de protectie catodica vor fi proiectate, pregatite si instalate conform cerintelor standardelor relevante si surselor stiintifice.

Specificatiile pentru Lucrari

Urmatoarea specificatie prevede conditiile minime cu privire la lucrarile ce vor fi executate de catre Antreprenor.

a) Masuratorile pentru determinarea rezistentei specifice a solului de-a lungul rutei conductei.

b) Masurarea valorii pH-ului de-a lungul rutelor conductelor pentru a se determina variatia caracteristicilor solului.

c) Analiza continutului de cloruri si sulfati de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de izolare.

d) Investigarea continuitatii electrice de-a lungul conductei pentru a determina pozitia flanselor de izolare.

e) Selectarea locatiilor paturilor anodice.

f) Deciderea punctelor potrivite pentru conectari de pe linia conductei.

g) Pregatirea proiectului, incluzand calculele si criteriile aprobate de catre Consultantul Supervizare.

h) Proiectul va fi marcat pe planul conductelor si va include divizarea conductelor cu flanse de izolare, locatiile de montare a unitatilor de transformare/grupurilor de redresare, paturile anodice, a stalpilor de masurare si rutelor cablurilor.

i) Planurile detaliate pentru cutiile unitatilor de transformare/grupurilor de redresare si stalpilor de masurare.

j) Diagrame electrice.

k) Anozii vor fi proiectati pentru o durata de viata de minim 15 ani.

Specificatiile cu privire la materiale

Anozi auxiliari. Anozii din siliciura de fier vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate de un sistem catodic extern.

Dimensiunile anozilor vor fi:

Diametrul capacului: 100 mm

Diametrul corpului: 75 mm

Lungime:                     1500 mm

Greutate:                    45 kg

Compozitia chimica a anozilor va fi:

Siliciu (Si):                   14-16 %

Crom(Cr):                    4-4.5 %

Carbon (C):                 1 %

Mangan (Mg):                         1 %

Fier (Fe):                      aprox. 78 %

Capacele vor fi protejate cu material izolant, iar conexiunea la cabluri va fi de asemenea izolata cu material dur.

Anozii turnati nu vor prezenta pori si crapaturi. Va fi prelevata o proba din fiecare anod pentru analize chimice si electrice.

Anozi pentru instalare subterana. Anozii de magneziu vor fi utilizati pe sectiunile de conducta care sunt protejate cu sistem galvanic.

Anozii vor avea o greutate intre 7 si 15 kg.

Anozii vor contine 99.9 % magneziu (Mg).

10 % din anozi vor fi testati cu privire la:

Potentialul electric:                (ref la electrodul Cu/CuSO) -1500 mV in apa marina

Capacitatea teoretica de curent: 2200 Ah/kg

Eficienta anodului:                 50%

Anozii vor fi curatati de mizerie, rugina, piatra si alte substante straine.

Materialul pentru suprafata de sprijin a anodului. Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor din siliciura de fier va fi praful de cocs, cu aproximativ 10 % var nestins amestecat in cocs in momentul dispunerii materialului. Marimea maxima a particulelor din praful de cocs trebuie sa fie de 10 mm, iar indicele de trecere printr-o sita nr. 100 nu va depasi 5 %.

Rezistenta electrica a materialului nu va depasi 5 ohm. Pentru fiecare anod se vor folosi 200 kg de material.

Materialul care va fi folosit pentru suprafata de sprijin a anozilor de magneziu va fi un amestec de gips, bentonit si sulfat de sodiu, care sa confere o rezistenta electrica de 25–100 ohm.    

Unitatea de transformare/grupul de rectificare Unitatea va fi din dioda de siliciu, de tipul cu racire in ulei si cu o capacitate de doua ori mai mare decat cea necesara. Unitatea va fi protejata impotriva supratensiunii si va fi capabila sa functioneze continuu intre – 15 si + 70 grade C.

Voltmetrul din unitate va avea un interval de 0–15 V, iar ampermetrul din unitate un interval de
0–50 A, ambele cu o precizie de 1%.

Cutia, cablurile si celelalte componente vor fi astfel cum se stipuleaza in clauzele referitoare la instalatiile electrice, iar cutiile vor fi montate securizate pe fundatii de beton armat. Unitatea va fi conectata la reteaua electrica, avand un contor electric aprobat.

Posturile de masurare

Posturile de masurare vor fi reprezentate de cutii mici cu conexiunile polare necesare stabilite in siguranta, in beton impamantat. Se vor respecta clauzele din specificatie cu privire la instalatiile electrice.

Un cablu separat dublu va fi conectat la fiecare anod din posturile de masurare, cu o lungime minima de 3 m, fara imbinari. Conductorul de curent din anod va fi din otel.

Electrozii de referinta vor fi Cu/CuSO₄.

Instalarea

Instalarea anozilor se va executa conform practicii in materie. Materialul suprafetei de sprijin a anodului va inconjura fiecare anod, avand un strat minim de 250 mm. Conexiunile electrice vor fi executate pe masura ce sudurile si imbinarile termice vor fi izolate cu materiale aprobate.

Rezistenta suprafetelor de sprijin va fi verificata imediat dupa instalare.

Toate cablurile impamantate vor fi marcate cu banda de cablu corespunzatoare si montate conform clauzelor cuprinse in specificatia electrica.

Excavatiile si umplutura vor fi executate conform clauzelor relevante stipulate in aceasta specificatie.

Perioada anterioara darii in exploatare

Dupa finalizarea lucrarilor de instalare a sistemelor, urmatoarele masuratori se vor efectua si inregistra ca documentatie:

Sistemul electric extern

Potentialul conductei/terenului

Rezistenta suprafetei de sprijin a anodului

Tensiunea electrica rezultata a transformatorului/rectificatorului

Curentul pentru suprafata de sprijin a anodului

In orice punct de pe linia conductei potentialul nu trebuie sa fie sub – 850 mV, masurat in raport cu electrodul Cu/CuSO4

Potentialul conductei/terenului nu va fi mai mic de – 2 volti la punctul de conectare a curentului pe conducta

Rezistenta combinatiei anod – suprafata de sprijin nu va depasi 1 ohm

Curentul electric furnizat de transformator/rectificator nu va fi sub 80 % din necesarul sistemului.

Sistemul anodic galvanic

Potentialul conductei/terenului

Potentialul anodului/terenului

Potentialul sistemului/terenului

Curentul in anod

Potentialul conductei/terenului nu trebuie sa fie, in orice punct, mai mic de – 850 mV, masurat in raport cu electrodul Cu/CuSO₄.

In cazul in care masuratorile mentionate anterior nu sunt conforme cerintelor, Antreprenorul va face, pe cheltuiala sa, corectiile necesare asupra sistemului pana cand masuratorile se conformeaza specificatiei.

Operarea si intretinerea

Antreprenorul va pregati un manual de operare si intretinere, incluzand masuratorile finale care vor fi inaintate spre aprobare Consultantului Supervizare.

In cazul in care sistemul de protectie catodica nu este predat clientului imediat dupa instalare, pe o perioada de 12 luni de functionare, masuratorile si verificarile necesare vor fi efectuate de catre Antreprenor si inregistrate conform manualului.

Daca apar defecte in sistem in aceasta perioada, acestea vor fi remediate de catre Antreprenor, fara costuri aditionale pentru Client.

Flansele de izolare

Flansele de izolare pentru protectia conductelor de otel impotriva curentului dispersat vor fi utilizate in urmatoarele locatii:

a) La toate conexiunile intre teurile de pe conductele de otel si ramificatiile din fonta ductila

b) De oricare parte a vanelor de pe conductele de otel

c) De orice parte a liniilor de inalta tensiune (peste 50 kV) suspendate sau impamantate, la o distanta de 75 m de liniile de inalta tensiune

d) In punctele selectate, determinate prin proiectul sistemului de protectie catodica al Antreprenorului

e) In orice alte puncte unde prezenta flanselor de izolare este considerata ca fiind necesara.

Flansele de izolare vor asigura o deconectare electrica completa a sectiunilor de conducta sau conductei si accesoriilor.

Garnitura de izolare va avea o grosime de 4 mm, cu minim 1 mm material vulcanizat sau similar, pe oricare parte.

Mansoanele de izolare din jurul suruburilor vor fi dintr-o bucata pentru fiecare surub si se vor prelungi prin saibe de etansare si de otel la oricare dintre capete. Grosimea peretelui va fi de minim 1.0 mm.

Saibele de etansare vor avea un diametru cu 15 mm mai mare decat diametrul saibelor de otel si o grosime de 4 mm.

Conductele de beton

Conductele de beton nearmat si armat si fitingurile, cu imbinari flexibile, se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare ca exemplu:

SR EN 1916/200 Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;

SR EN 1916/2003/AC - 2004. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;

Toate conductele din beton vor fi fabricate cu ciment rezistent la sulfati, conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, pentru a rezista conditiilor de sol de clasa 4.

Conductele si fitingurile vor fi transportate, depozitate, manipulate, pozate si imbinate in stricta conformitate cu instructiunile si recomandarile producatorului.

Se vor respecta prevederile SR EN 681/2002. Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garniture de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii).

Conductele din beton care vor introduse prin metoda 'pipe-jacking' se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. In plus, Antreprenorul se va asigura ca conductele sa poata suporta sarcinile din impingerile la care sunt supuse pe durata instalarii, fara a se fisura sau rupe. Se va furniza un certificat care sa ateste ca conductele sunt potrivite pentru metoda 'pipe-jacking' si care sa statueze ca sunt dimensionate la incarcarile care pot aparea din impingerea acestora in sol, generate de frecarea cu solul.

Tevi din policlorura de vinil neplastifiata (PVC)

Tevi PVC pentru aplicatii sub presiune

SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati

SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi

SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri

SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare

Tevi PVC pentru aplicatii fara presiune

Tevile si racordurile PVC pentru aplicatii fara presiune vor fi in conformitate cu

SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem

SR ENV 1401-3:2002 Sisteme ingropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari, fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare

SR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdareti uzate (la temperatura scazutati ridicata) din interiorul structurii cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitatii

SR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare

SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legatura duble de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U), rezistente la sarcina axiala. Metoda de incercare a etanseitatiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la incovoiereti presiune interna

SR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice ingropate pentru bransamenteti sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitatii

SR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitatii

SR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperatura ridicata) din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi si sistem

Imbinarea

Cu exceptia imbinarilor cu flanse sau acolo unde este altfel indicat de catre Consultantul Supervizare, imbinarile tevilor vor fi flexibile si vor fi realizate cu un inel sau o garnitura de cauciuc aprobate de Consultantul Supervizare, si vor trebui sa treaca testele specificate in standarde. Pentru tevi cu diametru nominal de 100-230 mm imbinarile vor accepta deviatii unghiulare de 0 grade in orice directie, pentru tevile cu diametrul nominal de 250-330 mm o deviatie unghiulara de 2.0 grade degrees si pentru tevile de la 350 la 600 mm 0.5 grade in orice directie. Toate tevile trebuie sa admita o deformare de 13 mm peste toleranta initiala a imbinarii. Toleranta initiala a imbinarii este diferenta masurata paralel cu axa conductei si nu trebuie sa fie mai mica de 6 mm sau mai mare de 13 mm daca nu este altfel indicat de catre Producator si aprobat de Consultantul Supervizare. Tevile si fitingurile vor fi marcate definitiv inainte de pozare pentru a marca toleranta initiala de imbinare. Tevile si fitingurile vor fi definitiv marcate inainte de pozare pentru a indica toleranta initiala de imbinare.

Tevi de polietilena de inalta densitate

Tevile de polietilena de inalta performanta (PEID), clasificate PE 100, tevile si fitingurile vor fi conforme cu standardul de referinta SR ISO 4437.

Antreprenorul va confirma cu documente de la producator urmatoarele:

Rezistenta la presiuni supra-tranzitorii

Durata de viata la o presiune de 1,2 ori mai mare decat rezistenta minima ceruta, pentru a determina durata probei de presiune.

Tevile si coturile vor fi imbinate prin sudura cap la cap Imbinarile altor racorduri vor fi cuplaje mecanice adaptabile tevilor si racordurilor.

Tevi din poliesteri armati cu fibra de sticla ( PAFSIN)

Materiale

Toate conductele si piesele speciale vor fi conforme standardelor internationale relevante. Daca i se va cere, Antreprenorul va prezenta Consultantului certificate care sa ateste ca materialele au fost testate si sunt conforme cu cerintele acestei specificatii si standardelor relevante.

Antreprenorul este responsabil pentru asigurarea ca numai acele materiale si elemente fabricate conform standardelor internationale sunt incluse in bunurile aprovizionate. Orice bunuri care s-a constatat, dupa livrarea la locul de punere in opera, ca sunt sub cerintele standard, fara a se tine cont daca acestea au fost controlate inaintea cumpararii, vor fi returnate pe cheltuiala Antreprenorului, iar costurile rezultate din intarzieri ca o consecinta directa a acestui refuz al bunurilor de catre Angajator, vor fi deduse din banii datorati Antreprenorului.

Toate bunurile importate vor avea certificate de conformitate relevante, cum ar fi cele emise de INCERC, Ministerul Sanatatii si Familiei si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului inainte de utilizarea lor pe teritoriul Romaniei.

Conductele vor fi comandate la lungimile specificate in proiect. Antreprenorul va fi responsabil pentru aprovizionarea materialelor in cantitati suficiente si le va stoca in ordine, in special pentru bunurile importate, pentru a stabili cantitatile necesare.

Inspectia conductelor

Toate conductele vor fi verificate de pe factura la destinatie pentru a exista certitudinea ca nu s-au produs deteriorari ale conductelor pe parcursul transportului. Functie de lungimea de stocare, numarul de manevrari si alti factori care pot influenta starea conductelor, poate fi necesar sa se reinspecteze conductele chiar inainte de instalarea lor. Se va inspecta incarcarea la livrare, dupa cum urmeaza:

Se face o inspectie totala a incarcaturii. Daca incarcatura este intacta, inspectia normala pe timpul descarcarii va fi suficienta pentru a se avea siguranta ca transportul a ajuns cu bine;

Daca incarcatura a fost mutata sau indica un tratament dur, se va inspecta fiecare sectiune a conductei pentru a gasi eventuale deteriorari. In general, o inspectie exterioara va fi suficienta pentru gasirea unei deteriorari. Cand dimensiunea conductei permite, inspectia interioara a suprafetei conductei in dreptul unei razuiri la partea exterioara poate ajuta la gasirea unei deteriorari a conductei;

Se va verifica daca, cantitatea din fiecare element corespunde cu cea inscrisa in lista de cantitati;

Se va nota pe lista de cantitati orice defect de transport sau orice pierderi constatate si se va nota de asemenea si pe copia chitantei reprezentantului transportatorului. Se va face prompt o reclamatie impotriva transportatorului in conformitate cu instructiunile acestuia.

Nu se va depozita nici un element deteriorat. Transportatorul va notifica procedura de depozitare adecvata.

Daca se gaseste o imperfectiune sau o deteriorare, imediat se vor izola conductele afectate si se va contacta furnizorul.

Nu se folosesc conducte care prezinta defecte sau deteriorari.

Repararea conductelor

In mod normal, conductele cu mici defectiuni pot fi reparate repede si usor la fata locului de catre o persoana specializata. Daca exista indoieli asupra starii unei conducte, nu se va folosi acea conducta. Reprezentantul departamentului de service al furnizorului poate stabili daca este necesara reparatia si daca aceasta este practica si posibila. El poate obtine specificatia adecvata reparatiei si poate face demersurile de obtinere a materialelor si a unui tehnician de reparatii calificat, daca se doreste acest lucru.

Procedurile de reparatii pot varia semnificativ functie de grosimea conductei, compozitia peretilor conductei, de natura aplicatiei si de tipul si amploarea avariei. De aceea se recomanda sa nu se incerce repararea unei conducte deteriorate fara consultarea in prealabil a producatorului de conducte PAFSIN (GRP). Conductele reparate impropriu nu vor mai asigura performantele cerute.

Descarcarea si manevrarea conductelor

Descarcarea conductelor este in responsabilitatea cumparatorului. Se va mentine controlul asupra conductelor de-a lungul descarcarii. Se vor lega cu o franghie conductele sau pachetele; se va permite controlul manual usor la ridicare si la manevrare. Distribuitorul cu bare poate fi folosit cand sunt necesare mai multe locatii suport. Nu se arunca si nu se lovesc conductele, mai ales la capete.

Pachete unitare

In general, conductele de 600 mm si mai mici ca diametru sunt impachetate solidarizat, ca o unitate. Incarcarile unitare pot fi manevrate folosind o pereche de curele cum se arata in figura 6.1. Si diametrele mari pot fi livrate in pachete unitare. Se va consulta furnizorul in legatura cu tipurile de impachetare.

Nu se ridica un pachet ne-unitar de conducte ca un singur fascicul. Conductele ne-unitare trebuie descarcate si manevrate separat.

Figura 6.1. Ridicarea pachetul unitar.

Conducte individuale

Cand se manevreaza conducte individuale, la ridicare se vor folosi chingi pliante, curele sau franghii. La ridicare sau la transportul conductei nu se folosesc cabluri din otel sau lanturi. Sectiunile conductei pot fi ridicate cu numai un singur punct – suport (figura 6.2a) desi doua puncte – suport asezate ca in figura 6.2b ar asigura un control usor al conductei. Nu se ridica conductele prin trecerea unei franghii prin sectiunea conuctei, de la un capat la altul.

Fabricantul va pune la dispozitia antreprenorului greutatile aproximative standard ale conductelor si cuplajelor.

a. b.

Figura 16.2. Ridicarea conductei.

a. cu un punct-suport ; b. cu 2 puncte-suport.

Daca se intampla in timpul manevrarii sau instalarii conductei sa apara vreo deteriorare de genul: o scobitura, crapatura sau fisura, conducta trebuie reparata inainte de a fi instalata. Se va contacta furnizorul pentru inspectarea deteriorarii si pentru recomandarea metodei de reparare sau depozitare. Se vor vedea precizarile de la sectiunea privind reparatia conductelor.

Depozitarea conductelor

In general este avantajos sa se stocheze conductele pe lemnarie plata pentru facilitarea montarii si deplasarii curelelor de jur imprejurul conductelor.

Cand conductele se aseaza direct pe pamant, este necesar ca suprafata de depozitare sa fie relativ plata si libera de pietre si alte materiale care ar putea deteriora conductele. Toate conductele vor fi fixate cu opritori, pentru a se preveni rostogolirea la vanturi puternice.

Daca este necesar sa se stivuiasca conductele, aceasta este bine sa se faca pe suporturi plate din lemn (latime minim 75 mm) de lungime maxim 6 metri (3 m pentru diametre mici) cu opritori (figura 14.3). Daca este posibil, se va utiliza un gratar de stivuire din transportul original.

Se va asigura gramada sa fie stabila la conditii nefavorabile cum ar fi: vanturi puternice, suprafata de depozitare subdimensionata sau alte incarcari orizontale. Daca sunt anticipate vanturi puternice se vor utiliza franghii si curele pentru legarea conductelor. Inaltimea maxima a gramezii este de aproximativ 3 metri. Stivuirea conductelor cu un diametru mai mare de 1400 mm nu este recomandata.

Figura 6. Modalitatea recomandata de depozitare a conductelor

Abaterile maxime ale diametrelor nu trebuie sa depaseasca valorile din tabelul 6.1. Umflaturi, suprafete plate sau alte schimbari bruste ale curburii nu sunt permise. Depozitarea conductelor in conditii care nu respecta aceste recomandari poate conduce la deteriorarea conductelor.

Tabelul 6.1. Deformatii maxime admise la depozitare.

Depozitarea garniturilor si lubrifiantilor

Atunci cand sunt transportate separat de cuplaje, garniturile din cauciuc vor fi stocate in ambalajele lor originale, fara a fi expuse la lumina soarelui, cu exceptia imbinarii conductelor. De asemenea, garniturile vor fi protejate de grasimi si uleiuri care sunt derivate petroliere, de solventi si de alte substante daunatoare.

Lubrifiantii pentru garnituri trebuie stocati cu grija pentru a preveni deteriorarea recipientului.

Recipientele folosite partial vor fi resigilate pentru prevenirea contaminarii lubrifiantului.

Daca temperatura in timpul instalarii este sub 5sC, garniturile si lubrifiantii se vor pastra la adapost pana in momentul folosirii.

Transportul conductelor

Daca este necesar transportul conductelor la santier, cel mai bine este sa se foloseasca la incarcarea camionului, chiar gratarul de stivuire de la transportul original. Daca acesta nu este suficient de lung, se vor sprijini toate sectiunile conductelor pe cherestea plata pe o lungime medie de 4 m (3 m la diametrele mici) cu o prelungire maxima de 2 m. Conductele vor fi sprijinite pentru mentinerea stabilitatii si pentru a fi separate. Nu trebuie sa existe contact intre conducte, evitandu-se astfel ca vibratiile din timpul transportului sa determine abraziuni ale conductelor.

Figura 6.4. Transportul conductelor.

Inaltimea maxima a pachetului este aproximativ 2.5 m. Se vor strange conductele in vehicul deasupra suportului folosind curele pliabile sau franghii – niciodata nu se vor folosi cabluri din otel sau lanturi fara captuseala adecvata pentru protejarea conductelor impotriva abraziunii. De asemenea, deformarea maxima a diametrului nu trebuie sa depaseasca valorile din tabelul 14.2. Umflarile, suprafetele plate sau alte schimbari bruste ale curburii nu sunt permise. Transportul conductelor in afara conditiilor prescrise poate duce la deteriorarea acestora.

Manevrarea seriilor de conducte

In cazul transportului pe distante lungi, conductele trebuie sa fie grupate in serie (conductele de diametru mic in interiorul conductelor de diametru mare) pentru a reduce costul transportului. Aceste conducte necesita impachetare speciala si pot solicita proceduri speciale pentru descarcare, manevrare, depozitare si transport. Procedurile speciale vor fi furnizate de catre producatorul conductelor inainte de transport. Indiferent de situatie, se vor urmari intotdeauna urmatoarele proceduri generale de manevrare:

1. Se va ridica pachetul in serie folosind cel putin 2 curele pliabile (figura 6.5). Limitarile pentru spatiul dintre curele si pozitiile ridicarii vor fi specificate pentru fiecare proiect. Se va verifica daca funiile de ridicare au capacitatea suficienta pentru greutatea pachetului. Aceasta poate fi calculata in functie de greutatile aproximative ale conductelor.

2. Conductele in serie sunt de obicei, cel mai bine stranse in ambalajul pentru transport. Stivuirea acestor pachete nu este recomandata daca nu este altfel specificat.

Pachetele de conducte in serie pot fi transportate in siguranta numai in ambalajul original de transport. Cerintele speciale pentru sprijinire, configuratie si /sau cuplare la vehicul vor fi specificate de producator, pentru fiecare situatie in parte.

Figura 6.5. Manevrarea cu doua puncte de sustinere

4. Mutarea pachetului si scoaterea conductelor din interior se pot face in modul cel mai sigur la o statie de des-seriere. In mod obisnuit, aceasta consta in 3 sau 4 furci fixate astfel incat sa se potriveasca diametrului exterior al celei mai mari conducte din pachet. Conductele interioare, incepand cu marimea cea mai mica pot fi mutate prin ridicare putin cate putin cu un brat captusit introdus in interiorul conductei care va fi usor suspendata si apoi cu grija miscata in afara pachetului fara atingerea celorlalte conducte (figura 14.6). Cand greutatea, lungimea si / sau limitarile echipamentului exclud utilizarea acestei metode, procedurile pentru glisare a conductelor interioare in afara pachetului vor fi recomandate la fiecare proiect in parte.

Figura 6.6. Transport cu talpa captusita cu ajutorul echipamentului cu furca.

Imbinarea conductelor

Tronsoanele de conducta se imbina in mod obisnuit folosind cuplaje de tip 'manson dublu'. Conducta si cuplajele pot fi livrate separat sau conducta poate fi livrata cu un cuplaj instalat la unul din capete. Cuplajele pot fi livrate cu sau fara un opritor central din cauciuc elastomeric. Cuplajele instalate din fabrica vor avea opritori din cauciuc elastomeric. Tronsoanele de conducta se pot de asemenea imbina si prin alte tipuri de sisteme cum ar fi: flanse, cuplaje mecanice si imbinari fixe.

Cuplaje de tip manson dublu

A.1. Curatarea si instalarea garniturii

Procedura de imbinarea cu cuplaje de tip manson dublu consta din urmatorii pasi:

Pasul 1: Curatarea cuplajelor

Se vor curata cu atentie nisele cuplajului „manson dublu” si inelele de garnitura pentru a nu fi murdare sau pentru a nu prezenta urme de ulei (figura 6.7).

Figura 6.7. Curatarea cuplajului.

Pasul 2: Montarea garniturilor

Se va introduce garnitura in nisa lasand bratarile (in mod obisnuit 2 pana la 4) din cauciuc iesite in afara nisei. Nu se va folosi nici un fel de lubrifiant in nisa sau pe garnitura in acest stadiu de asamblare. Pentru a usura pozitionarea si introducerea garniturilor, se recomanda umezirea garniturii si nisei cu apa (figura 6.8).

Figura 6.8. Montarea garniturilor.

Cu o presiune uniforma, se va impinge fiecare bratara de cauciuc a garniturii in nisa garniturii. Cand este montata, se va trage cu grija de garnitura in directie radiala de jur imprejurul circumferintei pentru distribuirea compresiunii garniturii. Se va verifica de asemenea daca ambele parti ale garniturii ies egal la partea superioara a nisei de jur imprejurul intregii circumferinte. Ciocanirea cu un mai de cauciuc va fi utila pentru realizarea celor de mai sus.

Pasul 3: Lubrifierea garniturilor

Folosind o carpa curata, se aplica o pelicula fina de lubrifiant garniturilor din cauciuc (figura 6.9). Cantitatea de lubrifiant necesara pentru ungerea garniturilor imbinarilor, sunt:

pentru DN600: 0.10 kg/imbinare;

pentru DN1000: 0.15 kg/imbinare;

pentru DN1600: 0.30 kg/imbinare;

pentru DN2400: 0.50 kg/imbinare.

Figura 6.9. Ungerea garniturilor.

Pasul 4: Curatarea si lubrifierea capetelor conductelor

Se vor curata amanuntit capetele conductelor pentru indepartarea murdariei, pietrisului, grasimilor, etc. Folosind o carpa curata, se va aplica o pelicula fina de lubrifiant la dopurile din capatul conductei pe dunga neagra de directie. Dupa ungere, se va avea grija sa se tina cuplajele si cepurile curate (figura 6.10).

Atentie! Este foarte important sa se foloseasca doar lubrifiantul recomadat de catre producatorul conductei. Producatorul furnizeaza suficient lubrifiant o data cu fiecare livrare de cuplaje. Daca dintr-un motiv anume cantitatea de lubrifiant s-a terminat, se va contacta furnizorul pentru alimentare suplimentara sau pentru recomandarea unor lubrifianti alternativi. Niciodata nu se vor utiliza lubrifianti pe baza de petrol.

Figura 6.10. Curatarea capetelor conductelor.

A.2. Imbinare fara opritor central

Urmatorii pasi (de la 5 la 8) se aplica la imbinarea conductelor individuale si cuplajelor fara opritor central din cauciuc elastomeric.

Pasul 5: Fixarea colierelor

Colierul A se va fixa aleator pe prima conducta sau va fi lasat in pozitia avuta la imbinarea anterioara. Se fixeaza colierul B pe conducta ce trebuie conectata in pozitia corecta relativ la directia conductei pe capatul cu cepul, pentru a indeplini functia de opritor
(figura 6.11).

Figura 6.11. Pozitionarea colierelor.

Instalarea mecanica a colierului este menita sa serveasca atat ca oprire la pozitionarea cuplajului, cat si ca dispozitiv la care se ataseaza echipamentul de tragere. Contactul colierului cu conducta trebuie captusit sau protejat in alt mod pentru a se preveni deteriorarea conductei si pentru a avea rezistente ridicate la frecarea cu suprafata conductei.

Daca nu sunt diponibile coliere, se pot utiliza curele de nailon sau franghii, care vor fi montate ca in figura 6.12, dar trebuie acordata o atentie sporita la aliniamentul cuplajului. Colierul de conducta are avantajul ca actioneaza ca si un opritor prevenind suprapunerea. Daca nu se utilizeaza un opritor, se introduce cepul conductei pana cand linia de capat (dunga transversala de aliniere) se aliniaza cu muchia cuplajului.

Figura 6.12. Cuplarea conductelor fara coliere.

Pasul 6: Pozarea conductei

Conducta ce trebuie cuplata este amplasata pe un pat la o distanta suficienta de tronsonul de conducta imbinat anterior pentru a se permite coborarea cuplajului in pozitie.

Pasul 7: Imbinarea cuplajului

Tirfoarele sunt instalate pentru a cupla colierele de conducta si 2 proptele despartitoare (10 cm x 10 cm) sunt plasate intre conducta anterior cuplata si cuplaj (figura 6.13). In timp ce acestea sunt mentinute pe pozitie, noua conducta este introdusa in cuplaj pana cand se opreste in colierul conductei. Tirforul poate necesita un suport de protectie sub ea pentru a nu atinge conducta (figura 6.12).

Nota Greutatea imbinarii pe unitatea de diametru: 1 kg/mm de diametru.

Figura 6.1 Imbinarea cuplajului.

Pasul 8: Cuplarea conductelor

Tirfoarele sunt eliminate si despartitorii de lemn sunt indepartati inaintea strangerii jacurilor pentru tragerea cuplajului peste conducta cuplata anterior. Se va verifica pozitia corecta a muchiei cuplajului la dunga de aliniere (figura 6.14).

Figura 6.14. Imbinarea conductelor.

Se va confirma daca garniturile sunt in pozitia potrivita dupa ce imbinarea a fost asamblata. O metoda utila este introducerea intre cuplaj si cep a unei benzi fine de metal intins (de obicei se numeste 'spion') si apoi se gliseaza in jurul circumferintei imbinarii asamblate. Aceasta va ajuta la depistarea oricarei pozitionari defectuoase a garniturii. Cand pasul 8 este terminat, colierul B este pastrat in pozitia in care se afla in timp ce colierul A este mutat pe conducta ce urmeaza a fi cuplata.

A. Imbinare cu opritor central

Se vor urmari aceleasi proceduri de baza cu exceptia urmatoarelor precizari:

pozitia colierului B nu trebuie sa fie precis localizata;

colierele sunt introduse pana la contactul cu opritorul central.

Opritorul mentine capetele conductelor in pozitia potrivita fara o raportare directa la dungile de aliniament. Se recomanda ca, conductele sa fie acoperite cu material cat mai repede posibil dupa ce imbinarea este asamblata pentru prevenirea deplasarilor din schimbarea de temperatura. Daca se asteapta o crestere semnificativa a temperaturii (de ex. 20sC) conductele neacoperite cu material, atunci compensatia pentru posibila deplasare poate fi asigurata prin lasarea unui spatiu de pana la 20 mm intre capetele cepurilor.

A.4. Imbinarea cu cuplaje prefixate

Cuplajele instalate in fabrica vor avea opritor central. Astfel, pasul referitor la prima instalare a cuplajului pe conducta este eliminat.

A.5. Deformarea unghiulara a cuplajelor de tip 'manson dublu'

Deformarea unghiulara maxima la fiecare imbinare cu cuplaj nu trebuie sa depaseasca valorile date in tabelele 6.2 si 6. Conductele vor fi imbinate in aliniament drept si apoi vor fi deviate unghiular conform cerintelor (a se vedea figura 6.15 pentru definirea termenilor).

Tabelul 6.2. Abaterea unghiulara la imbinarea cu cuplaje de tip dublu manson

Tabelul 6. Devierea si raza de curbura.

Nota Cele de mai sus au doar scop informativ. Lungimea minima acceptabila este functie de presiunea nominala, tipul pozarii si compactare.

Figura 6.15. Cuplajul manson dublu, deviatia unghiulara in imbinare

Imbinarile cu deviatie unghiulara sunt stabilizate de rigiditatea terenului imprejurul conductei si cuplajului.

A.6. Deplasarea conductelor

Deplasarea maxima a capetelor de conducta adiacente este de 5 mm (figura 6.16). Se recomanda ca deplasarile sa fie monitorizate langa masivele de ancoraj, camerele de vane si structuri similare precum si in locatiile unde s-au efectuat reparatii.

Figura 6.16. Deplasarea conductelor.

Instalarea standard a conductelor in teren natural

Tipul de instalare adecvat conductelor PAFSIN este functie de rigiditatea conductei, de adancimea de acoperire, de caracteristicile terenului natural si de materialele de umplutura disponibile. Zona de teren natural trebuie sa limiteze corespunzator zona de umplutura a santului conductei (figura 6.19) pentru a se asigura un suport corespunzator conductei. Indiferent de conditiile de teren si metoda de instalare, deformatiile initiale si pe termen lung nu trebuie sa depaseasca valorile din tabelul 6.4. Conductele care prezinta valori ale deformatiilor care depasesc aceste limite nu vor lucra corespunzator.

Figura 6.19. Definirea elementelor referitoare la transeea conductei.

Tabelul 6.4. Deformatii verticale admise.

Se pot obtine performante bune si o durata de exploatare indelungata a conductelor PAFSIN doar prin manipulare si montare corespunzatoare a acestora. Este important ca Autoritatea Contractanta, inginerul si antreprenorul sa inteleaga ca aceasta conducta din poliesteri armati cu fibra de sticla si insertie de nisip, PAFSIN, a fost proiectata pentru a conlucra cu patul de fundatie si umplutura din zona conductei, asa cum rezulta din procedurile recomandate de montaj. conducta si materialul de umplutura formeaza impreuna un 'sistem conducta-teren' cu un comportament corespunzator. In urma unei experiente considerabile de lucru cu conductele PAFSIN, s-a constatat materialele granulare, compactate corespunzator, sunt ideale pentru rambleierea acestor tipuri de conducte. Totusi, din intentia de a reduce costul aferent instalarii conductelor, foarte frecvent, solurile excavate din transee sunt folosite ca material de umplutura. Admitand aceasta practica, instructiunile de instalare pentru conductele PAFSIN prevad limitele de ingropare pe baza utilizarii a 6 grupe diferite de materiale de umplutura, variind de la piatra sparta la soluri nisipoase, fine, cu plasticitate redusa (tabelul 6.5).

Tabelul 6.5. Clasificare soluri pentru umplutura.

Latimea standard a transeei

Distanta 'A' (figura 6.20) trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite asezarea si compactarea materialelor de umplutura din spatele peretelui (taluzului), in zona conductei si pentru a asigura suportul corespunzator conductei. In mod obisnuit, dimensiunea A este un minim de 0.75^.DN/2. Tabelele cu limitele de adancime sunt bazate pe o latime de transee de 1.75^.DN. Pentru conductele cu diametre mari o valoare mica pentru 'A' poate fi mai potrivita functie de terenul natural, materialul de umplutura si tehnologia de compactare. O transee ingusta se poate realiza pentru grupele de teren natural 1, 2 si 3 si materialele de umplutura A si B care cer un efort limitat de compactare. Se va consulta furnizorul de conducte pentru detalii specifice si modificari.

Figura 6.20. Reprezentarea schematica a transeei.

Nota Acolo unde se intalnesc la baza santului soluri cu piatra, amestecuri dure, moi, afanate, instabile sau foarte contractile este necesara marirea adancimii patului pentru a se realiza un suport longitudinal uniform.

Materiale de umplutura

Tabelul 6.6 grupeaza materialele de umplutura pe categorii. Terenurile de umplutura din grupa A sunt usor de folosit si cer cel mai mic efort de compactare, pe cand terenurile din grupa F cer cel mai mare efort de compactare pentru a realiza un nivel corespunzator de compactare relativa.

Indiferent de gruparea materialului de umplutura, se va tine cont de urmatoarele restrictii:

Marimea maxima a particulei si marimea pietrei trebuie sa respecte limitele din
tabelul 6.6;

Sa nu existe bulgari de pamant mai mari decat dublul marimii maxime a particulei;

Sa nu existe material inghetat;

Sa nu existe material organic;

Sa nu existe deseuri (sticla, cauciuc, metal etc.).

Marimea maxima a particulelor materialului de umplutura in zona conductei (pana la 300 mm deasupra coronamentului conductei) este indicata in tabelul urmator.

Tabelul 6.6. Marimea maxima a particulelor materialului de umplutura

In plus, pietrele cu dimensiunea mai mare de 200 mm nu vor fi lasate sa cada peste stratul de 300 mm ce acopera coronamentul conductei de la o inaltime mai mare de 2 metri.

Rigiditatea materialului de umplutura este exprimata in functie de modulul solului 'E’b' in MPa. Tabelele 6.7 si 6.8 dau valorile E’b pentru grupele de material de umplutura ca o functie de compactarea relativa - % din densitatea maxima standard PROCTOR (SPD) pentru soluri nesaturate si respectiv saturate. Selectarea grupei de material de umplutura si nivelul de compactare relativa cerute pentru o instalarea unei anumite conducte va fi bazata pe conditiile din faza de proiectare inclusiv pe factori cum ar fi:

Presiunea nominala (PN);

Rigiditatea nominala (SN);

Diametrul nominal (DN);

Adancimea de ingropare necesara;

Compatibilitatea cu terenul natural 'in situ';

Nivelul apei subterane.

Prin compararea cerintelor proiectului cu materialele de umplutura disponibile si gradul necesar de compactare cerute se va realiza instalarea optima cu costuri minime. Grupele de materiale de umplutura D, E si F nu vor fi folosite la fundatie sau ca materiale pentru zona de umplutura a conductei daca exista apa stagnanta in transee. Tipurile de terenuri de umplutura A, B sau C vor fi folosite in locurile unde exista apa stangnanta in transee. Aceste materiale trebuie folosite la un nivel de cel putin 150 mm peste nivelului apei din transee.

Tabelul 6.7. Modulul de rezistenta pasiva pentru soluri nesaturate.

1. 100%compactare relativa definita ca densitatea Standard Proctor maxima la umiditatea optima.

2. Valori tipice dificil de realizat, incluse ca valori de referinta.

Tabelul 6.8. Modulul de rezistenta pasiva pentru soluri saturate.

1. 100%compactare relativa definita ca densitatea Standard Proctor maxima la umiditatea optima.

2. Valori tipice dificil de realizat, incluse ca referinta.

Nu sunt recomandate pentru folosire.

Cand se selecteaza materialul de umplutura este necesar sa se verifice compatibilitatea acestuia cu terenul natural. Este foarte important ca materialul din zona de umplutura a conductei sa nu fie spalat sau sa migreze in terenul natural. In plus, potentiala migratie a terenului natural din zona de umplutura trebuie prevenita, deoarece conducta poate pierde contactul cu partea de suport, deviaza mult si nu mai poate lucra in conditii corespunzatoare. In mod obisnuit, migratia poate exista doar daca exista o miscare a apei in zona conductei si daca urmatoarea relatie exista intre cele 2 pamanturi adiacente:

D₈₅ (sol fin) ≤ 0.2^.D₁₅ (sol macrogranular)

unde:

D₈₅ (sol fin) – diametrul ochiurilor sitei prin care trece 85% din materialul microgranular;

D₁₅ (sol macrogranular) – diametrul ochiurilor sitei prin care trece 15% din materialul macrogranular.

Unde trebuie folosite materiale incompatibile, ele vor fi separate de o structura filtranta ce va fi mentinuta pe toata durata de viata a conductei, pentru a preveni spalarea si migratia. Structura filtranta trebuie sa inconjoare complet fundatia si materialul din zona de umplutura a conductei si trebuie sa fie cutat deasupra zonei conductei pentru prevenirea contaminarii materialului de umplutura selectat.

Figura 6.21. Reprezentarea grafica a criteriului de migratie a materialului de umplutura.

Limitele de ingropare a conductelor

Deoarece conductele PAFSIN sunt conducte flexibile, ele trebuie sa fie sprijinite prin terenul inconjurator pentru a putea suporta incarcarile mari. Adancimile de acoperire maxim admisibile sunt functie de tipul si densitatea materialului de umplutura, caracteristicile terenului natural, constructia transeei si rigiditatea conductei. Exista doua tipuri standard de pozare (figura 14.22). Selectarea tipului adecvat depinde de caracteristicile terenului natural, materialele de umplutura, adancimea de ingropare necesara si conditiile de functionare a conductei. Tipul 2 de instalare, „divizat”, este cel mai folosit in cazul aplicatiilor cu presiune redusa, conditii usoare de trafic si presiune negativa necesara limitata (vaccum). Prin adancime de ingropare se va intelege adancimea de acoperire peste coronamentul conductei.

Adancimea maxima de ingropare

Tabelele 6.9, 6.10, 6.11 prezinta valorile maxime ale adancimii de ingropare pentru conducte cu rigiditatea SN5000 si pentru cele 6 tipuri de materiale de umplutura:

Tabelul 6.9 – Tipul 1 de pozare, fara incarcare din trafic;

Tabelul 6.10 – Tipul 1 de pozare, cu incarcare din trafic;

Tabelul 6.1 – Tipul 2 de pozare, fara incarcare din trafic;

Valorile se refera la o transee cu o latimea de 1.75^.DN. Sapaturile cu latimi mai inguste pot afecta valorile maxime ale adancimii de ingropare.

a.                                                     b.

Figura 6.22. Tipuri standard de pozare a conductei. a. tipul 1 de pozare; b. tipul 2 de pozare.

Tipul 1 de pozare:

Se construieste patul conductei urmarind indicatiile din paragraful referitor la patul de pozare;

Se umple cu material de umplutura transeea, pe zona conductei (pana la 300 mm deasupra crestei conductei), cu material de umplutura specificat, compactat la gradul de compactare relativa necesar.

Nota Nu se aplica conditia de compactare la umplutura de 300 mm deasupra crestei conductelor gravitationale (PN = 1bar).

Tipul 2 de pozare:

Se construieste patul conductei urmarind indicatiile din paragraful referitor la patul de pozare;

Se umple transeea cu materialul de umplutura specificat pana la un nivel de 60% din diametrul conductei, compactat la gradul necesar de compactare relativa.

Se continua umplerea transeei de la 60% din diametru pana la 300 mm deasupra crestei conductei cu compactarea relativa necesara pentru realizarea cel putin a unui modul de sol de 1.4 MPa.

Nota Tipul 2 de pozare nu se aplica pentru DN<300 mm si nu este indicat pentru zone cu trafic greu.

Tabelul 6.9. Valorile adancimii maxime de ingropare pentru tipul 1 de pozare, fara incarcare din trafic.

Tabelul 6.10. Valorile adancimii maxime de ingropare pentru tipul 1 de pozare, cu incarcare din trafic.

Tabelul 6.11. Valorile adancimii maxime de ingropare pentru tipul 2 de pozare, fara incarcare din trafic.

Adancimea minima de ingropare

In situatiile in care conducta urmeaza sa fie pozata sub un drum cu trafic sau se anticipeaza o incarcare continua din trafic, materialul de umplutura trebuie compactat la un anumit grad de compactare. Restrictiile de acoperire minima pot fi reduse in situatiile in care se utilizeaza metode speciale de instalare, cum ar fi: casete de beton, masive de beton, protectii cu dale din beton sau protectii de otel etc.

In general, se recomanda o acoperire minima de 1m pentru incarcari din trafic, considerand un modul al materialului de umplutura pe zona conductei de 6.9 MPa sau mai mare. Tabelul 6.12 indica adancimea minima de ingropare pentru diferite incarcari din trafic.

Pentru coeficienti de rezistenta ai materialului de umplutura mai mici se recomanda ca acoperirea minima pentru situatii cu incarcare din trafic sa fie marita pentru a compensa rigiditatile mici ale pamantului, cum se arata in tabelul 6.1

Tabelul 6.12. Adancimea minima de ingropare pentru diverse incarcari din trafic.

Tabelul 6.1 Adancimea minima de ingropare (m) pentru diverse incarcari din trafic pentru soluri cu modul de rezistenta scazut.

Teava Riflata pentru canalizare

Tevile riflate din polietilena si fitingurile pentru canalizari cu perete dublu pot fi folosite daca indeplinesc necesitatile sistemelor moderne de canalizare: durabilitate, etanseitate, costuri scazute, clase de resistenta SN4 si SN8 si gama variata de fitinguri confectionate (mansoane de racord, garnituri, coturi, capace, teuri, racorduri Y, etc)

Armaturi pentru conducte

Vane plate

Vanele vor corespunde STAS 2550-90. Toate vanele vor fi cu flanse cu goluri in conformitate cu sau STAS 1156-91 si vor fi dotate cu garnituri de etansare adecvate si dispozitive de prindere.

Toate vanele vor fi livrate cu roti de manevra functionale si cu o directie de manevrare in sensul acelor de ceasornic pentru pozitia „inchis”.

Vanele manevrate prin roti vor necesita o forta maxima de 20 kg, cele operate prin manere in forma de T vor necesita o forta maxima de 12 kg aplicata la capatul opus al unei chei normale, cand manevrarea se face din pozitia inchis.

Vor fi asigurate certificate de incercare confirmand ca vanele au fost testate in conformitate cu SR ISO 5208:1996.

In general, materialele care vor fi utilizate vor fi rezistente la coroziune.

Marimea vanei ce va fi utilizata intr-o anumita locatie va fi cea indicata in Planuri.

Vanele vor fi de tipul celor cu pana din fonta, cu flanse duble sau cu alunecare paralela, in cazul in care nu se specifica altfel. Acestea vor avea clopotul din fonta cu fatade reinnoibile cu pistol de metal, pe clopot si pana, cu capac din fonta insurubat.

Vanele cu diametrul interior peste 350 mm sunt montate cu axul in plan orizontal, cu clopotul dotat cu ghidaje reinnoibile prelucrate cu pistol de metal si admisiile cu saboti din bronz reinnoibil, prelucrati cu acuratete pentru a reduce frictiunea la alunecare.

Toate vanele cu diametrul interior peste 500 mm vor fi prevazute cu suruburi de reglare. Vanele cu diametru interior peste 350 mm care sunt montate in plan vertical vor fi prevazute cu picior.

Cu exceptia cazului in care se dispune contrar, fiecare vana va fi prevazuta cu o roata de manevra adecvata, cu diametrul corespunzator pentru functia atribuita. Se va prevedea si un mecanism de actionare acolo unde este necesar, pentru a se asigura ca forta de operare necesara, aplicata manual jantei rotii nu va depasi 250 N.

Roata de manevra va avea janta neteda, iar directia de inchidere, care este in sensul acelor de ceasornic, imprimata pe aceasta.

Trunchiul vanei va fi din bronz cu aluminiu forjat sau otel inoxidabil, prelucrat pe toata suprafata prin aschiere, cu filet cu forma trapezoidala sau patrata, operand in manson din bronz rosu.

Etansarea trunchiului va fi de tipul inel-O, cu doua garnituri de etansare dispuse pentru inlocuirea facila a inelelor-O.

Vor fi prevazute axuri de extensie, papusi fixe si consolele cu pedala acolo unde sunt necesare pentru o operare normala. In cazul in care axurile extinse necesita operarea la nivelul planseului deschis, aproape de nivelul planseului vor fi prevazute ghidaje pentru ax sau console de ghidaj.

Papusile fixe pentru instalatiile cu ax care nu se ridica vor incorpora un indicator de pozitie al vanei.

Axurile de extensie vor fi confectionate din otel inoxidabil sau bronz cu mangan si se vor conforma cerintelor pentru trunchiurile de vana, cu exceptia sectiunilor fara filet, care vor fi confectionate din otel moale. Cuplajele cu ax in extensie vor fi de tipul perforat “cu dulie” si prevazute cu un surub cu piulita pentru securizarea axului in trunchiul vanei, care de asemenea va fi perforat pentru a fi introdus un surub.

Axurile in extensie pentru toate vanele operate motorizat sau cu mecanism de declansare vor fi prevazute cu tuburi de reazem intre vana si papusile fixe pentru a absorbi presiunea din ambele directii de operare. Tuburile de reazem vor incorpora toate garniturile de fixare si placutele de ghidare ale axului.

In cazul in care vanele vor fi operate cu chei in T, vor fi montate capace pentru ax. Capacele vor fi perforate si fiecare va fi prevazut cu suruburi cu piulite pentru fixarea axului, care de asemenea va fi perforat pentru suruburi. Fiecare capac va fi prevazut la locul de montaj cu cheie de operare in T.

Vanele ingropate din sistemele de conducte de distributie vor fi operate cu axuri de extensie, dupa cum se indica in planurile caracteristice.

Axul de extensie va fi protejat cu tuburi din PVC sau fonta ductila 90/86. Axul de extensie va fi ghidat in varf cu o combinatie de capac al tubului de protectie si un ghidaj de ax, fabricate din aceleasi materiale.

Capatul neted al axului de extensie va fi protejat cu o carcasa ajustabila situata la suprafata, confectionata din fonta ductila.

Carcasa de la suprafata va fi sprijinita pe un radier de beton patrat 300 x 300 mm, cu o grosime de 150 mm.

Va fi furnizata o cheie de operare manuala in forma de T la fiecare 25 de vane.

Carcasele de suprafata, axul de extensie, tuburile de protectie si cheile vor fi vopsite conform Anexei I, suprafata ‘A’.

Toate rotile de manevra, papusile fixe, consolele cu pedala, consolele de ghidare si tuburile de reazem vor fi din fonta. Piulitele si suruburile de fixare furnizate de producator vor fi conforme Clauzei „Suruburile, piulitele, saibele si materialele de imbinare”.

Vanele vor purta semne si/sau placute de identificare conform Standardelor Britanice. Acelea care sunt utilizate in cadrul echipamentelor tehnologice vor purta suplimentar o placuta de alama de identificare si o scurta descriere a functiei sale.

Vanele vor fi dimensionate astfel incat sa aiba aceeasi deschizatura ca si conductele pe care sunt montate. Vor avea flanse conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si capacitatea sa suporte aceleasi teste de presiune ca si conductele pe care opereaza. Piulitele si diblurile care fac obiectul vibratiilor vor fi prevazute cu saibe de siguranta sau umeri de blocare, cu exceptia cazului cand se dispune contrar.

Materialele utilizate la fabricarea vanelor (fonta*, bronz rosu, bronz cu aluminiu, otel inoxidabil, bronzul cu mangan si inele O – cauciuc presat) se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare (* Fierul cu grafit sferic va fi utilizat ca alternativa la fonta in cazul vanelor utilizate la conductele de apa).

Vane cu sertar

Vanele cu sertar vor avea corpul si capacul confectionate din fonta ductila EN-GJS-400-18 conform SR EN 1563 (GGG 40-DIN 1693). Vanele sertar vor fi destinate retelelor de apa si vor fi fabricate conform ISO 7259. Vor avea corp cu circulatie directa si pana acoperita cu elastomer.

Vanele trebuie sa respecte prevederile din ISO 5996. Toate vanele vor trebui sa fie utilizate si pentru apa potabila. Vanele executate conform ISO 7259 pot fi acceptate daca respecta si conditiile impuse de standarde. Toate vanele vor fi livrate impreuna cu flanse, garnituri, suruburi si piulite.

Vor avea doua flanse, in conformitate cu ISO 7005 partea 2. Flanse si gauri de prindere conform standardelor in vigoare.

Antreprenorul va prezenta un certificat de calitate prin care sa dovedeasca faptul ca vanele au fost incercate conform ISO 9003, EN 29003 si din care sa rezulte presiunile si mediul in care a fost facuta incercarea. De asemenea, Contractantul va asigura accesul Consultantului Supervizare in fabrica producatoare de vane pentru ca acesta sa poata verifica vanele montate si sa participe la teste.

Furnizorul va pune la dispozitie un certificat de probe care sa confirme faptul ca vanele au fost testate si au rezistat la presiunea de incercare conform ISO 5208.

Pentru dimensiunile DN50 - DN300, vanele cu sertar vor avea corpul si pana din fonta ductila si surub din otel inoxidabil cu piulita din bronz pe pana.

Corpul vanei va avea o acoperire interioara si exterioara epoxidica rezistenta la o expunere salina de cel putin 500 de ore.

Pentru dimensiunile sub DN50, vanele sferice vor fi din alama, bronz sau fonta cu capete conice filetate pentru fitingurile furnizate pentru restul retelei.

Toate vanele cu sertar vor fi destinate unei presiuni ISO PN16, daca nu este altfel specificat. Dimensiunile vanelor vor fi aceleasi cu dimensiunile conductelor in care sunt montate, daca nu este altfel specificat in Desene sau Inginerul are alte cerinte.

Axul vanei va fi de tip neascendent si filetat astfel incat sa inchida vana la rotirea in sensul acelor de ceas. Directia de inchidere va fi marcata clar pe capacul vanei sau pe roata de manevra, dupa caz. Indicatoarele de pozitie a vanei vor fi prevazute pentru toate vanele instalate in camine.

Toate vanele cu sertar vor putea fi inchise si deschise manual la o presiune maxima neechilibrata de 16 bar. Toate vanele vor putea fi actionate manual in conditiile de exploatare, de un singur om, si vor avea montate reductoare, daca este necesar.

Pentru fiecare vana se vor asigura o roata sau o cheie de manevra, si piese de extindere, unde este cazul; de asemenea, cataloage cu piese de schimb, manuale de intretinere si capete de ax pentru fiecare tip de vana.

Forta de actionare aplicata la capetele opuse ale unei manivele standard nu va depasi 12 Kg luandu-se in considerare pozitia inchis.

Vanele vor fi dotate cu indicatoare de pozitie Inchis - Deschis si cand este cazul cu indicatoare luminoase pentru aceste pozitii.

Vanele fluture

Vanele fluture se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, vor fi de tipul cu flansa dubla, cu suprafata de sprijin din metal sau material elastic si clopotul din fonta sau fonta ductila.

Pentru vanele cu diametrul interior ce depaseste 350 mm, va fi montat un lagar de reazem axial, adecvat lubrifiat.

Presgarniturile vor fi de tipul inelelor O duble si vor fi montate pe extensia arborelui in operare pentru a etansa partea sub presiune a vanei. Proiectul va fi conceput astfel incat sa faciliteze inlocuirea inelelor O, fara scoaterea vanei din retea.

Cu exceptia cazului in care se dispune contrar, fiecare vana va fi dotata cu o roata de manevra si o cutie de viteze, proportionata astfel incat forta de operare manuala necesara, aplicata jantei rotii de manevra sa nu depaseasca 250 N.

Directia de inchidere va fi in sensul acelor de ceasornic si va fi inscriptionata pe roata de manevra.

Un indicator de pozitie a vanei, care sa arate pozitia discului, va fi prevazut pe aparatajul de operare al vanei.

Vor fi incorporati opritori adecvati pentru a preveni ca miscarea sa depaseasca pozitiile “complet deschis” si “complet inchis” ale discului.

Un inel de sustinere din bronz rosu va fi fixat de clopot prin suruburi din material omogen anticoroziv, intr-o maniera care sa previna ca ansamblul sa se slabeasca in timpul operarii.

Piulitele si suruburile de fixare furnizate de producator vor fi conforme Clauzei „Suruburile, piulitele, saibele si materialele de imbinare”.

Vanele vor purta semne si/sau placute de identificare conform normelor nationale in vigoare. Acelea care sunt utilizate in cadrul echipamentelor tehnologice vor purta suplimentar o placuta de alama de identificare si o scurta descriere a functiei lor.

Vanele vor fi dimensionate astfel incat sa aiba aceeasi deschizatura ca si conductele pe care sunt montate. Vor avea flanse conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si capacitatea sa suporte aceleasi teste de presiune ca si conductele pe care opereaza. Piulitele si diblurile supuse la vibratii vor fi prevazute cu saibe de siguranta sau umeri de blocare.

Vanele si dispozitivele conexe vor fi pregatite si vopsite conform Anexei I.

Materialele utilizate la fabricarea vanelor fluture se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Corp   ASTM A48/HT200

Inel locas   EPDM

Disc   ASTM A48/HT200

Tija   ASTM AA182(F304)1Cr18Ni

Bulon articulatie   ASTM A105/35

Stativ direct   ASTM A105/35

Maner   ASTM A105/35

Ventile de aerisire

Antreprenorul va asigura ventile cu orificii largi, instalate intr-un asemenea numar si locatii astfel incat:

a) sa previna captarea unui volum mare de aer in orice punct inalt al retelei de conducte in timpul umplerii acesteia;

b) sa permita portiunilor de conducte dintre vane sa fie umplute cu apa in conditii de siguranta si golite de aer in cel mult 4 ore;

c) sa previna presiuni negative ce depasesc 3 m vid care pot aparea de-a lungul retelei in cazul incidentei undelor de soc sau golire.

Se vor instala ventile cu orificii mici la fiecare punct inalt de pe traseul retelei (cu exceptia cazului in care punctul inalt este reprezentat de un capat cu deschidere intr-o structura cu un corp de apa liber), cu scopul de eliminare a aerului in conditii de operare normale. Punctul inalt de pe traseul retelei este definit ca oricare dintre urmatoarele:

a) orice capac de camin de vizitare situat la inaltime sau orice inaltare abrupta a retelei, de exemplu pentru traversarea unui obstacol sau situatii similare;

b) orice punct in care reteaua se inalta constant in directia normala de curgere pe o lungime mai mare de 750 m si la o panta medie mai abrupta de 1 la 500 si astfel este la nivel sau sub panta de nivel sau pe trasee orizontale lungi mai inalte de 750 m.

Ca cerinta minimala, marimea solicitata a ventilelor de aer trebuie sa fie astfel incat zona de admisie a ventilului sa nu fie mai mica de 1.25% din sectiunea transversala a conductei. In cazul in care proiectul impune o marime mai mare, se va aplica cerinta de proiectare. Urmatoarele valori reprezinta cerintele minimale:

Toate ventilele de aer de dimensiuni mari vor fi montate pe teuri deasupra conductei. Se vor utiliza prelungiri ale conductelor pentru a se asigura ca ventilele de aer sa fie aproape de nivelul terenului si sa fie astfel usor accesibile pentru lucrari de intretinere. Ventilele de aer si de izolare trebuie localizate deasupra nivelului apelor subterane potentiale.

Toate ventilele de aer vor fi montate in camere si instalate impreuna cu vane de izolare pentru a facilita service-ul, inclusiv scoaterea ventilului de aer fara a fi oprita alimentarea magistralei. Toate ventilele de aer vor fi echipate cu o priza de drenare care va fi utilizata pentru testare, drenaj si detectarea pierderilor. Ventilele de aer vor fi izolate si protejate adecvat impotriva riscului de inghet.

Actionarea manuala vanelor

Fiecare vana va fi prevazuta cu o roata de manevra si o papusa fixa si va fi corespunzatoare pentru actionarea unui barbat impotriva muncii capului.

Pozitia rotii de manevra si operarea angrenajului trebuie aranjata cu grija pentru a permite operarea usoara de la nivelul platformei sau de pe platforma alaturata.

Angranajele vor fi furnizate in urmatoarele dimensiuni, daca nu se specifica altfel:

Unde angrenajele sunt cerute pentru functionare, angrenajul trebuie prelucrat prin aschiere si va fi complet inchis cu puncte de grasime externe.

Dispozitivele de actionare electrice

Vanele si stavilarele vor fi operate cu ajutorul unor dispozitive de actionare electrice cu demaror-inversor integral, acolo unde vor fi necesare.

Fiecare dispozitiv de actionare va fi complet impermeabil si dotat cu radiator anti-condensare, comutatoare pentru limita inferioara si superioara si de cuplu.

Dispozitivele de control locale vor fi prevazute cu un capac cu incuietoare.

Alimentarea cu energie electrica disponibila este de 380 volti, 3 faze, 4 conductoare 50 Hz, iar unitatea va incorpora un transformator pentru circuitele de control de 380/220 la 110 volti.

Fiecare dispozitiv de actionare va fi dimensioat pentru a fi adecvat intrebuintarii si va fi etalonat in mod continuu pentru a se potrivi controlului de modulatie necesar. Aparatajul de operare al tuturor vanelor va fi capabil sa deschida si sa inchida usa in cazul unei presiuni hidrostatice neechilibrate egale cu presiunea de lucru maxima.

Cutia de viteze va fi umpluta cu ulei sau grasime si va putea fi instalata in orice pozitie.

Va fi posibila o operare manuala alternativa, iar roata de manevra impreuna cu o cutie de viteza de reductie, daca sunt necesare, vor avea dimensiunea adecvata pentru a fi operate cu usurinta de doi barbati. Antrenarea mecanica va fi in mod automat deconectata prin operare manuala. Rotile de manevra vor fi invartite in sensul acelor de ceasornic pentru a inchide vana si vor fi marcate clar cu “DESCHISA” si “INCHISA” si sageti in directiile corespunzatoare. Jantele rotilor de manevra vor avea un finisaj neted.

Toate dispozitivele de actionare, cu exceptia fusului de vana ce se ridica, vor fi echipate cu indicatoare care sa arate daca vana este complet deschisa sau inchisa. Va fi montat un capac din PVC transparent pentru a proteja filetul fusului ce se ridica.

Fusurile, aparatajele si papusile fixe de operare vor fi prevazute cu puncte de lubrificare adecvate.

Hidranti

Hidrantii vor fi compatibili cu conductele si fitingurile acestora.

Hidrantii care se vor monta au diametrul de 80 si100 mm cu presiunea nominala PN16 si sunt de tip subterani si supraterani.

Hidrantii subterani vor respecta urmatoarele cerinte:

diametrul nominal 80 - 100 mm;

echipati cu stalp de 1 metru inaltime fata de sol;

Corp, capac, cutie ventil din fonta ductila

Racordul cu gheare (baioneta) din fonta ductila

Actionare manuala cu cheie de manevra speciala

Etansarea ventilului fara frecare.

Instalarea hidrantilor va fi cea indicata in Desenele Tipice.

Hidrantii se vor realiza conform STAS 695-80si vor fi de inaltimi de 1250 mm si 1500 mm – pentru Dn 100, si 735mm–1235mm pentru hidranti Dn 80.

Hidrantii subterani se executa astfel incat demontarea completa si inlocuirea pieselor sa se realizeze fara dificultati.

Conectarea hidrantilor la conducta de apa se va face printr-un cot cu picior din fonta ductila GGG cu protectie epoxi dupa normele GSK. Cotul cu picior sau conducta, in dreptul hidrantului, se aseaza pe un bloc de beton sau alta baza solida. Flansa de racordare la reteaua de alimentare cu apa prin intermediul cotului cu picior STAS 1875-76 trebuie sa corespunda prevederilor din STAS 1749-86.

Cuplajul baioneta al hidrantului va corespunde standardelor de constructie ale Trupelor de Pompieri.

Orificiul racordului cu gheare trebuie sa fie acoperit cu un capac care sa poata fi montat si demontat cu mana fara scule si fixat cu un lant.

Tija si piulitele tijei vor avea un filet trapezoidal conform STAS 2 114/1-75…2 114/6-75.

Organele de asamblare din interiorul organului executate din OL se cadmiaza sau se zincheaza.

Corpul cutiei hidrantului se va poza pe un suport din beton care sa preia sarcinile transmise de circulatia rutiera. Capacul corpului cutiei se va monta la cota carosabilului.

Hidrantii supraterani vor respecta urmatoarele cerinte:

echipati cu stalp de 1 metru inaltime fata de sol;

corpul din fonta ductila,

diametrul nominal 100 mm;

3 racorduri: 1 frontal (DN 100 mm), si 2 laterale (DN 80 mm).

kit complet pentru piesa de rupere,

piesa speciala tip'S' care permite modificarea inaltimii de montaj a hidrantului.

instalarea hidrantilor va fi cea indicata in Piesele desenate.

Termenul de garantie este de 12 luni de la data punerii in functiune a hidrantului dar nu mai mult de 18 luni de la data expedierii de la furnizor.

Apometre

Conditiile tehnice de calitate vor fi in conformitate cu normele si caietele de sarcini de omologare a produsului .

La livrare, fiecare lot de apometre identice va fi insotit de urmatoarele documente :

certificatul de calitate al produsului conform dispozitiilor in vigoare

buletinul de teste si masuratori dimensionale (lungimea de constructie si dimensiunile de legatura ale flanselor, alte dimensiuni caracteristice)

instructiuni de montaj si exploatare in limba romana

In documentele insotitoare producatorul va garanta buna functionare a produselor livrate .

In contractul de livrare cu furnizorul se va solicita un termen de garantie de 18/24 luni de la punerea in functiune/livrare. In cadrul perioadei de garantie, producatorul este obligat sa inlocuiasca orice componenta (sau intreg echipamentul) care a condus la aparitia unei avarii datorita unei calitati necorespunzatoare a produsului .

Materialele de constructie (corp, capac, piese interioare, suruburi, garnituri, etc.) trebuie sa reziste conditiilor de lucru normale si maxim admise ale instalatiei din care face parte (presiune, temperatura, agresivitatea mediului coroziv) .

Apometrele vor avea clasa metrologica 'C', principiu de functionare umed sau semiumed pentru diametre de pana la 50 mm si principu de functionare uscat pentreu apometre ≥ 50 mm, posibilitate de reglare a debitului, totalizator pre-echipat pentru citirea de la distanta, dispozitiv de protectie impotriva condensului de pe fata interioara a dispozitivului de citire, anti-soc cu citire cu 5-7 cifre, capabile sa functioneze in mediu inundat.

Precizia la debite normale va fi mai buna de 2%. Apometrele vor avea citire automata de la distanta si vor inregistra in metri cubi iar producatorul va asigura certificate de calibrare. Apometrele vor avea dimensiunile compatibile cu conductele in care se monteaza, cu filet sau cu flanse, dupa caz.

In cazul in care prin bransamentul respectiv se vor alimenta si hidranti de stins incendiu se vor monta apometre cu mecanism numarator combinat, interschimbabil, demontabil.

Pozitia de montoare va fi numai orizontala.

Apometrele cu Dn ≤50 vor fi echipate cu filtru intern de impuritati pentru protejarea mecanismului, iar cele cu diametre > Dn 50 mm vor avea filtru extern montat in amonte fata de apometru.

Transportul si manipularea se va face in asa fel incit apometrele sa nu se deterioreze sau sa se deregleze .

Depozitarea se va face in stare ambalata sub acoperis (sopron) sau in stare neambalata in spatii inchise unde se asigura protectia impotriva precipitatiilor sau radiatiilor solare

Inainte de inceperea oricarei actiuni de verificare a contoarelor, este necesar a dispune de un program de verificare care sa precizeze caracteristicile de maurat , de exemplu precizia, rezistenta la uzura, pierderea de presine si sa fixeze eventual tolerantele si interpretarea rezultatelor masuratorilor .

Filtre de impuritati

Filtrul de impuritati este utilizat pentru protectia apometrelelor. Se monteaza in instalatiile de. apa, in amonte de apometru pentru protectia acestuia. Filtrul de impuritati este format dintr-run corp din fonta ductila, cu 3 flanse, din care 2 sunt pentru legarea filtrului de impuritati in instalatie, un capac din fonta ductila si un bloc filtrant. Pentru purjare se foloseste un robinet cu obturator sferic.

Flansele de legatura sint Pn 10-16 conform ISO 7005-2. Corpul si capacul au protectie la coroziune prin grunduire si vopsire cu pulbere EPOXY, cu o grosime minima de 250 microni..

Bransamente

Bransamente de serviciu

Bransamentele de serviciu vor fi cele indicate in documentatie si vor consta din urmatoarele elemente:

Conexiune cu colier pe conducta principala (pentru bransamentele cu diametrul mai mic de DN 50 mm);

Conexiune in T pe conducta de distributie (pentru bransamentele > DN 50 mm);

Robinet de inchidere/vana cu tija de izolare pe bransament (pentru bransamente ≥Dn 50mm);

Conducte pentru bransamentul de serviciu;

Robinet antiefractie,

Dispozitive de filtrare.

Apometru montat in camin,

Robinet intern (vana de izolare);

Imbinari si fitinguri;

Specificatiile detaliate pentru aceste elemente sunt date mai jos. Antreprenorul va asigura toate materialele de acelasi tip de la acelasi producator pentru a asigura uniformitatea echipamentelor pentru operator.

Toate materialele si echipamentele vor putea functiona la o presiune de lucru de 10 bar. Antreprenorul va furniza si instala toate materialele.

Bransamente cu colier

Bransamentele cu colier vor fi din fonta ductila de doua tipuri:

coliere din doua sau trei piese pentru bransare la conducte de distributie din fonta ductila;

coliere din doua piese semicirculare cu sistem de strangere cu surub pentru conectarea la conducte de distributie din PEID.

Colierele vor include garnituri de cauciuc. Suruburile vor fi din otel inoxidabil.

Bransamente cu teuri

Bransamentele cu teuri vor fi din acelasi material cu conducta de distributie la care se realizeaza bransamentul de serviciu si va include toate materialele de cuplare (de ex. cuplaje Viking Johnson) necesare pentru bransarea la conducta de distributie.

Camere de vane

Caminele construite fie din beton prefabricat, fie din beton fabricat „in situ” din ciment rezistent la sulfati, de tip V, si vor fi etanse.

Placile vor fi construite din beton armat de categoria C. Puturile de acces, peretii si placile de acoperire vor fi construite din beton turnat „in-situ”, de categoria C sau din elemente prefabricate realizate din beton de categoria B.

Conductele care intra si pleaca vor fi pozate intrados in intrados, cu exceptia cazului in care se specifica contrar.

Bornele de marcaj pentru camine si camere vor fi din beton categoria C si in formele si aspectul indicate in planuri. Bornele de marcaj vor fi inclinate catre canal cu o panta de 1 la 20.

Vanele si celelalte accesorii vor fi sprijinite, montate si ancorate in socluri de beton de categoria C, avand forma si aspectul impuse.

Zonele caminelor aflate in apa subterana vor fi prevazute cu hidorizolatie exterioara protejata corespunzator

Camine de inspectie pentru retele exterioare de canalizare

Generalitati

Caminele vor fi construite pe colectoare si conductele de canaliozare si vor fi amplasate la toate schimbarile de aliniament si nivel si la punctele de conectare cu colectoarele existente.

Camine de beton

Caminele construite fie din beton prefabricat, fie din beton fabricat „in situ” din ciment rezistent la sulfati, de tip V, si vor fi etanse.

Placile vor fi construite din beton armat de categoria C. Puturile de acces, peretii si placile de acoperire vor fi construite din beton turnat „in-situ”, de categoria C sau din elemente prefabricate realizate din beton de categoria B.

Conductele care intra si pleaca vor fi pozate intrados in intrados, cu exceptia cazului in care se specifica contrar.

Zonele caminelor aflate in apa subterana vor fi prevazute cu hidorizolatie exterioara protejata corespunzator

Camine PP si PVC

Caracteristicile necesare

rezistent la trafic greu

instalare pana la 5m adancime
etansarea componentelor se face cu ajutorul garniturilor

etansarea tuburilor de canalizare ce se racordeaza la camin se face de asemenea cu ajutorul garniturilor

este prevazut cu scara la interior

Reductia caminului
Realizata din polietilena, cu diametrul interior de 1000mm ce se reduce la partea superioara la 625mm, pentru a permite folosirea inelului de beton si capacului de fonta standard

Coloana caminului
Realizata din polietilena, cu diametrul interior de 1000mm , cu inaltimea de 250, 500, 750 sau 1000mm, este prevazuta la interior cu scara din otel protejat cu polietilena pentru protectie anticoroziva. De asmenea treptele scarii sunt prevazute cu rizuri anti-alunecare.

Baza caminului
Realizata din polietilena, cu diametrul interior de 1000mm si cu racorduri cu garnitura pentru racordarea conductelor de canalizare cu diametrul cuprins intre 160 si 400mm in diferite forme constructive.

Accesoriile caminelor

Caminele si camerele vor fi prevazute cu capace de serviciu grele, avand deschiderea de 750 mm pe 750 mm, pentru conductele cu diametrul intern mai mare sau egal cu 1200 mm si deschidere de
600 mm pentru conductele cu diametrul intern mai mic de 1200 mm, cu exceptia cazului in care se specifica contrar.

Caminele si camerele vor fi prevazute cu puturi de acces; o platforma deasupra coronamentului conductei cu o inaltime constructiva minima de 2000 mm; balustrade (solide) si lanturi din otel slab galvanizat; 2 carlige din otel inoxidabil realizate din tije cu diametrul minim de 12 mm si capabile fiecare sa sustina o forta de smulgere de 7 kN vor fi fixate pe conducta de evacuare si vor fi prevazute cu lanturi de siguranta din otel inoxidabil, cu o lungime suficienta pentru a forma o bucla peste conducta. Un capat al lantului va fi fixat permanent de carlig, iar celalalt va fi detasabil. Vor fi prevazute lanturi de siguranta pentru toate colectoarele cu diametrul interior mai mare sau egal cu 600 mm.

Cadrele si capacele caminelor vor fi construite pe acelasi nivel cu solul pe drumuri si pavaje, dar vor fi cu 75 mm peste nivelul solului in celelalte locatii.

Racorduri Canalizare

Sunt incluse urmatoarele lucrari:

Desfacere carosabil; inclusiv trasarea lucrarii, eventuala amenajare a unei benzi de circulatie pt utilaje, plantarea si conservarea bornelor si a altor repere topografice, masurile necesare pt accesul pietonal al riveranilor, transportul materialului, semnalizare, parapeti, podete, etc conform cerintelor normelor in vigoare;

Decoperta in spatii verzi si acoperta in spatii verzi;

Desfacere trotuare si borduri aferente, desfacere pavaje din piatra acoperite sau nu cu asfalt, pavaje din dale de beton monolit acoperite sau nu cu asfalt

Sapatura mecanizata sau Sapatura manuala inclusiv nivelare cu lopata;

Sprijiniri transee inclusiv materiale, transport, montare, demontare unde este necesar sau impus de standarde, specificatii, reguli de protectia munci, etc.;

Lucrari de protectie, sustinere, deviere temporara sau definitiva a oricaror retele de utilitati;

Lucrari de asigurare a tuturor serviciilor de utilitati existente ale riveranilor pe perioada executarii lucrarilor;

Pat de nisip minim 10 cm conform specificatiei, inclusiv transport, incarcare si descarcare;

Conducte - Achizitie, Transport si montaj. Pretul cuprinde procurarea la amplasament, pozarea indiferent de adancime, imbinarea conductelor drepte. De asemenea sunt incluse piesele speciale de imbinare, coturile, piesele de racordare cu flanse (inclusiv imbinarile la conductele existente), reductiile, piesele de racord, alte fitinguri.

Probe de etanseitate conform normelor in vigoare;

Realizarea si compactarea umpluturii conform specificatiilor inclusiv Transport, incarcare, descarcare. Sunt incluse: readucerea pe amplasament manual sau mecanic al materialului local de umplutura si completarea, unde este cazul cu material de imprumut, udarea straturilor in vedera compactarii, compactarea manuala sau mecanica.

Epuismente necesare ptr realizarea lucrarilor;

Toate lucrarile necesare ptr traversarea cu conductele de gaz, canalizare sau conductele de distributie a apei, cabluri electrice, cabluri optice, linii telefonice si conducte termice

Refacere structura rutiera la starea initiala inclusiv refacere borduri si pavaje de orice fel;

Transport si depozitare material excedentar inclusiv material rezultat din dezafectare conducte in depozit indicat de AC inclusiv nivelare in depozit;

Investigarea retelei de canalizare cu TV in circuit inchis dupa incheierea lucrarilor incluzind toate activitatiile necesare si intocmirea documentatiei aferente

Lucrarile se opresc la limita propietatii.

Lucrari mecanice

Lucrari incluse in Contract

Lucrarile Mecanice incluse in Contract constau in pregatirea proiectului, a planurilor de lucru, fabricarea, montajul temporar la producatori sau subAntreprenorii de lucrari ai acestora, testarea, transportul pe Santier, montajul si darea in exploatare a echipamentului pentru Proiectul propus.

Majoritatea componentelor echipamentului ce va fi furnizat vor fi astfel cum sunt detaliate in Specificatii, Cerintele Speciale si cum sunt indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire, dar Antreprenorul va include toate lucrarile auxiliare minore necesare pentru functionarea eficienta a lucrarilor ca intreg, fie ca sunt specificate sau nu.

Echipamentul va fi completat cu motoare electrice, toate accesoriile specificate in cele ce urmeaza si va fi nou fabricat. Vor fi incluse toate coloanele, cuplurile, lagarele, balustradele, vanele, conductele, manometrele, placile de acoperire si cadrele, suruburile de ancorare, lubrifiantii, pupitrele de comanda, mecanismele de reglare si piesele de schimb impreuna cu toate celelalte aparate, dispozitive auxiliare si conexiuni, pentru ca lucrarile sa fie complete si perfecte in cel mai mic detaliu.

Dispunerea utilajelor indicate in planurile atasate la Documentatia de atribuire se doreste a servi drept ghid pentru Ofertant. Fiecare Ofertant poate modifica dispunerea orientativa in mod adecvat conform cerintelor de amenajare.

Proiectarea si constructia

Lucrarile vor fi proiectate sub toate aspectele astfel incat sa se conformeze celei mai recente practice ingineresti.

Filozofia de proiectare va fi reprezentata de simplicitate si durabilitate astfel incat echipamentul sa ofere o functionare fara probleme pe termen lung, cu costuri de intretinere mici. O atentie speciala va fi acordata usurarii accesului pentru a se facilita inspectia, curatarea, intretinerea si reparatia.

Intregul echipament furnizat va fi proiectat sa intruneasca necesitatile unei operari satisfacatoare in conditiile variatiilor incarcarilor de operare, presiunilor si temperaturilor, inclusiv a temperaturii ambientale.

Lucrul in zonele periculoase

Antreprenorul se va asigura ca intregul personal ce lucreaza sau viziteaza Santierul se va conforma masurilor de protectie impuse de catre Consultantul Supervizare, ca de exemplu sistemul “Permisului de lucru” pentru accesul in zonele cu risc ridicat, incluzand epuismentele, camerele vanelor, colectoarele si cladirile, pe langa Zonele de Pericol Electric.

Instructiunile de Operare si Intretinere

Antreprenorul va inainta Consultantului Supervizare, cu cel putin doua luni inainte de darea in exploatare, doua copii in versiune provizorie a Instructiunilor de Operare si Intretinere pentru toate sectiunile de lucrari, in limba romana.

Instructiunile de operare vor fi pregatite astfel incat sa ofere o descriere pas cu pas a pregatirii si punerii in functiune a lucrarilor in ansamblu si oprirea acestora.

Manualul de instructiuni pregatit de catre Antreprenor si manualele cu privire la utilajele furnizate de subAntreprenori vor fi tiparite pe hartie A4 si vor fi legate printr-o metoda ce permite indepartarea foilor.

Dupa aprobarea Consultantului Supervizare antreprenorul va furniza sase copii dupa manualele cu instructiuni finale, in limba romana.

Protectia si impachetarea in vederea expedierii

Inainte de a fi expediate de la Producator, toate utilajele vor fi adecvat protejate impotriva coroziunii si deteriorarii accidentale, prin vopsire sau alte mijloace aprobate, pe intreaga perioada de transport, depozitare si constructie. Antreprenorul va avea responsabilitatea ca Utilajele sa fie astfel impachetate si/sau protejate incat sa asigure livrarea lor pe Santier intacte si nedeteriorate. Toate utilajele si echipamentele vor fi ambalate in containere si ambalaje de cea mai buna calitate; nu va fi utilizat lemnul de mana a doua. Utilajele vor fi astfel ambalate incat sa suporte manipularea fara grija in tranzit si toate pachetele vor fi adecvate pentru mai multe etape de manipulare prin transport maritim, aerian sau terestru, mutare pe santier si stocare, incluzand posibilele intarzieri in livrare. Lazile de ambalare vor fi din planse intregi, nefiind permise lazile din sipci.

Flansele conductelor, vanelor si fitingurilor vor avea capetele deschise protejate cu banda adeziva sau vor fi imbinate si apoi protejate cu discuri de lemn securizate cu pivoti de serviciu (care nu vor fi folositi pe santier) sau prin alte mijloace aprobate. Mansoanele si flansele cuplurilor flexibile vor fi legate cu sarma. Lazile ce contin inele de cauciuc, suruburi sau alte componente de mici dimensiuni nu vor cantari in mod normal peste 500 kg brut.

Toate releele, instrumentele, etc. vor fi impachetate pentru transport, avand suruburi si/sau cleme de transport, marcate clar cu rosu, pentru a preveni miscarea componentelor mobile. In cadrul instructiunilor de operare si intretinere se va face referire la acestea, detaliindu-se modul de indepartare al acestor elemente de fixare temporare, inainte de instalarea echipamentului.

Fiecare cutie sau pachet va contine o lista cu continutul, plasata intr-un plic rezistent la apa, iar doua copii dupa aceasta vor fi inaintate Reprezentantului Consultantului Supervizare de pe Santier, inainte de expediere. Toate componentele de material vor fi clar marcate pentru o identificare imediata in lista cu continutul ambalat.

Antreprenorul va avea obligatia sa includa in Pretul Contractului toate materialele si lazile de ambalare necesare pentru transportul si livrarea in conditii de siguranta a Echipamentelor.

Consultantul Supervizare poate solicita sa inspecteze si sa aprobe ambalajul inainte de expediere, dar Antreprenorul va fi pe deplin raspunzator ca ambalajul sa fie adecvat pentru tranzit si o astfel de inspectie nu-l va exonera pe Antreprenor de raspunderea pentru pierderile sau pagubele cauzate de o ambalare defectuoasa.

Depozitarea si protectia pe santier

Consultantul Supervizare va conveni cu Antreprenorul datele de livrare a echipamentului conform prezentei Specificatii:

In cazul in care Programul Lucrarilor Civile este intarziat, in scopul prevenirii intarzierii expedierii Echipamentului sau a deteriorii celui depozitat pe santier, Antreprenorul va:

1) Ambala in mod adecvat toate componentele de echipamente pentru a inlesni depozitarea acestora in aer liber pe santier fara a suporta deteriorari de niciun fel.

sau

2) Va realiza pe santier un depozit aprobat, ce se conformeaza la urmatoarele cerinte minimale, care de asemenea vor preveni deteriorarea Echipamentelor.

Echipamentul electric: acoperit, cu aer conditionat, in zona etansata contra patrunderii prafului si insectelor.

Utilaje mecanice rotative: zone acoperite.

Conducte, vane, constructii de otel, etc: invelite, situate in aer liber pe o suprafata dura de sustinere.

Sistemele de protectie ce vor fi utilizate vor fi de tipul celor ce nu se deterioreaza in lumina ultravioleta.

Utilajele vor fi gata de montaj pe Santier pana la expirarea perioadei de fabricatie si transport, iar in cazul in care sunt finalizate si gata de montaj inainte de data convenita, Antreprenorul va amenaja depozitarea pe santier, asa cum este definita aceasta aici, pe propria cheltuiala, inclusa in Pretul Contractului.

Antreprenorul va furniza asigurarea si va fi pe deplin si singurul raspunzator pentru siguranta tuturor echipamentelor depozitate pe Santier pe perioada ce precede montajul.

Antreprenorul va avea responsabilitatea sa inspecteze intregul echipament inainte de depozitare si sa faca aranjamentele ca echipamentul deteriorat sa fie remediat inainte de livrarea la depozit.

Antreprenorul va scoate echipamentul din depozit si il va livra la locul de montaj la primirea instructiunii de la Consultantul Supervizare.

Antreprenorul va fi responsabil cu operarea, siguranta si intretinerea intregului echipament de pe santier in timpul si dupa montaj, pana la eliberarea Certificatului de Finalizare.

Piesele de sprijin ale conductelor si vanelor

Toate suporturile necesare incluzand constructiile din otel de rezistenta, fundatiile, consolele, etrierele, sabotii de glisare, labele de gasca, piesele de expansiune, suruburile de fixare, suruburile de fundatie, punctele de fixare si ancorare si celelalte atasamente vor fi furnizate pentru a sprijini conductele si echipamentul asociat acesteia, intr-o maniera aprobata. Vanele, debitmetrele, filtrele si celalalte dispozitive montate pe conducte vor fi sprijinite independent de conductele la care sunt conectate.

Acolo unde este posibil, imbinarile flexibile vor fi prevazute cu suruburi de ancorare sau alte mijloace, pentru a transfera presiunile longitudinale de-a lungul conductei ca intreg, astfel incat ancorele exterioare de la capetele oarbe, teuri si vane sa fie mentinute la minim. Antreprenorul va indica pe planurile sale de lucru ce blocuri de reazem sunt necesare pentru a ancora conductele pe care le-a livrat.

Consolele sau celelalte forme de sprijin care pot fi proiectate cu usurinta vor fi construite ca fiind rigide, din sectiuni de otel, prin nituire sau sudare, de preferinta fata de utilizarea turnarilor.

Niciun punct de trecere al conductei prin plansee sau pereti nu va fi utilizat ca punct de sprijin, cu exceptia cazului in care se aproba de catre Consultantul Supervizare.

Toate consolele si piesele de fixare vor fi galvanizate prin cufundare la cald conform Clauzei „Galvanizarea”.

Pompe

Generalitati

Toate echipamentele statiilor de pompare, masinile si aparatele vor fi noi, complete si de prima clasa.

Curbele de performanta si graficele de functionare ale sistemului pompe – sistem de refulare, pentru un domeniu de presiuni vor fi furnizate la depunerea ofertei pentru licitatie.

Graficele vor indica randamentele si puterea utilajelor. Testarea pompelor trebuie asigurata conform standardelor romane si europene si la livrare utilajele vor fi insotite de diagramele de testare pe bancul de proba al uzinei producatoare.

Graficele privind proiectul sistemului si al pompelor vor ilustra conditiile proiectului referitor la eficienta energetica si vor tine seama de urmatoarele conditii:

cand sistemul hidraulic este in situatia prezenta;

domeniul complet de presiuni statice la nivelul statiei;

combinatiile posibile de operare a fiecarei pompe in ansamblul lucrarilor.

Pompele vor fi pozitionate pentru a facilita conditiile favorabile de admisie in intreaga gama de operare a pompei. Va fi depus graficul pentru Inaltimea de Aspiratie Pozitiva Neta Ceruta (IAPNC) pentru gama completa de debite, care va fi compatibila cu cea disponibila pentru a permite pompei sa opereze, fara cavitatii, pe intreaga gama de debite la toate situatiile posibile.

Turatia proiectata pentru orice pompa nu va depasi 1450 rpm decat daca este montata cu actionare variabila, caz in care viteza maxima permisa nu va depasi 1800 rpm.

Proiectul de asamblare a unitatilor de pompe si metoda de a suporta ansamblurile rotative vor asigura ca nici o unitate sau arbore nu opereaza la o viteza mai mica sau mai mare de 25% din viteza critica.

Diametrele rotorului vor fi cu cel putin 5% mai mici decat diametrul maxim care poate fi fixat in carcasa.

Partile rotative a fiecarei pompe vor fi suportate de pivoti solizi. Proiectul trebuie sa fie elaborat astfel incat nici o actiune sa nu fie transferata de la pompa la arborele motorului unde acestea nu formeaza o unitate integrala.

Impingerea si lagarul de alunecare combinate trebuie sa poata sa aiba o rotatie in sens invers la 150% fata de rotatia normala in operare.

Pompele instalate in camera uscata vor fi echipate cu etansare mecanica cu dublu efect cu conexiune cu apa de etansare / lichid de etansare si bucsa a arborelui. Pompele submersibile vor fi echipate cu etansari mecanice cu dublu efect cu senzor de detectare a curgerilor in cutia de ungere dintre cele doua etansari, toate etansarile metalice fiind din material SiC/SiC.

Acolo unde se gaseste ca arborii prezinta un risc din cauza unei uzuri excesive a pivotilor si a presgarniturii, vor fi fixate noi bucse. Inelele de compensare a uzurii si stuturile de teava vor fi montate la carcasa si rotor la sectiunile de etansare.

Acolo unde este necesara apa pentru etansare si lubrifiere, aceasta va fi lipsita de suspensii iar teava asociata se va fixa cu robinete pentru evacuarea aerului si indicatori ai curgerii.

Pompa va fi completa, cu tot echipamentul suplimentar necesar si cu dispozitivele de masurare pentru a fi o unitate completa si trebuie pregatita imediat pentru utilizare. Aceasta va include vane de izolare, clapet de retinere, retea de tevi de evacuare a apei de racire, retea de tevi pentru golirea presgarniturii, retea de eliberare a aerului, indicator de presiune, retea de manometre, suruburi de ancorare, platforme de acces si alte articole dupa cum este corespunzator.

Indicatoarele de presiune vor fi montate intr-o pozitie care exclude vibratiile si stricaciuni accidentale.

Diafragmele din taburetul capului de pompa vor fi protejate si, daca se gasesc in exterior sau in zone cu praf si particule in exces, protectia va fi din policarbonat solid sau plastic acrilic pentru a oferi protectie fata de vant si particulele purtate de vant.

Toate stifturile, suruburile si bucsele folosite in constructia pompelor vor fi din otel inoxidabil.

Toti arborii intermediari dintre pompe si motoare vor avea protectie completa si adecvata.

Se va analiza optiunea ca toate pompele, acolo unde este posibil, vor avea acelasi producator si design pentru a simplifica cerintele legate de piesele de schimb si intretinere ale clientului.

In oferta lor, participantuii la licitatie vor da detalii legate de cerintele puterii motorului, configuratia pompei si dimensiunile ansamblului pompa - motor.

Pompele trebuie puse in miscare de motoare electrice, daca nu se specifica altceva. Motoarele trebuie sa aibe puterea nominala cel putin de 125% fata de puterea maxima necesara pentru ca pompa sa functioneze la punctul optim.

Piesele de angrenaj trebuie proiectate si construite in concordanta cu cerintele specificate mai inainte. Orice putere transmisa trebuie sa aibe puterea nominala cel putin egala cu puterea motorului.

Pompele de apa uzata submersibile

Pompele si motoarele vor fi continuu etalonate. Toate componentele vor putea fi renovate in timpul reparatiei generale si toate componentele ce pot fi inlocuite vor fi disponibile cu usurinta. Motorul si pompa vor forma o unitate integrala, adecvata pentru operare in conditii de submersie.

Carcasa statorica, incastrarea pompei, rotorul si conexiunea de evacuare vor fi fabricate din fonta (EN GJL-250). In locul fontei se poate utiliza si otelul inoxidabil. Arborele pompei va fi fabricat din otel inoxidabil X 2 CrNiMoN 22-5-3)

Rotorul va fi de tipul multi-paletat si impreuna cu carcasa pompei vor conferi o eficienta minima de 50%, la capacitatea estimata.

Proiectul de montaj va fi conform dimensiunilor recomandate de furnizori, cu scopul de a se obtine o eficienta ridicata pentru toate pompele.

Pompele vor fi livrate impreuna cu toate dispozitivele de protectie, asa cum este recomandat de catre producator pentru o functionare sigura si indelungata.

Etansarea arborelui mecanic va fi realizata din doua etansari independente pentru a se obtine o dubla protectie.montata in bloc de inox fara elemente mediene in miscare, cu rol de etansare

Unitatea va fi echipata cu un detector de pierderi si un senzor de temperatura situat in aripile statorice. Senzorii vor opri pompele in cazul in care lichidul patrunde in carcasa statorica si respectiv in eventualitatea unei supraincalziri si cu senzori de prezenta ape vehiculate in camera cu ulei si senzori de temperatuta PTC

Vor fi utilizate bare de ghidaj din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2, pentru coborarea si ridicarea pompelor. Atunci cand pompa este coborata, aceasta va bloca automat conexiunea de evacuare.

Va fi livrat cotul cu picior din fonta pentru sprijinirea pompelor.

Lanturile din otel inoxidabil X2 Cr Ni Mo 17-2-2 fixate pe partea superioara a pompelor, vor fi utilizate pentru ridicarea si coborarea pompelor. Se va livra si instala si sistemul necesar ridicarea pompelor.

Motorul va fi cuplat direct la pompa si construit pentru functionare continua sau sub apa clasa de izolatie F si clasa IP 68. Pentru motoare cu P > 25 KW se va monta senzori de temperatura in lagare tip PT 100

Capatul de cablu trebuie sa fie impermeabil si inzestrat cu un manson si o variasie de intindere.

Motorul va avea rulmetii de tip bila in poermanenta unsi si intretinerea libera. Pentru prevenirea actiuni corozive a factorilor fizici-chimici din apa partile in contact apa se vor proteja in mod obligatoriu cu un strat de material ceramic fara solventi; nepoluant. Nu se acepta strat de grund intre intre stratul ceramic si miezul piesei acoperite.

Lucrarile electrice

Aceasta sectiune acopera cerintele generale pentru instalatiile si echipamentele electrice.

Obiective

Specificatiile electrice generale trebuie indeplinite de catre toate componentele, echipamentele si instalatiile electrice care fac obiectul acestui Contract.

Fiecare locatie are cerintele sale specifice. In unele dintre ele este necesara doar o reabilitare partiala a instalatiilor existente, in timp ce in altele este necesara realizarea unor instalatii complet noi. Cerintele specifice fiecarei locatii sunt detaliate in capitolul 2 Specificatii electrice particulare. In termeni generali, o furnizare completa de echipamente si lucrari va fi descrisa in detaliu in cele ce urmeaza.

Obiectul lucrarilor poate fi definit sintetic prin intermediul urmatoarelor elemente cheie:

cabluri de energie (forta) de medie tensiune (MT) si de joasa tensiune (JT) pentru alimentarea echipamentelor si instalatiilor si cabluri de comanda, control si semnalizare;

instalatii si sisteme de protectie impotriva trasnetelor, inclusiv conductoare de protectie si legaturi de echipotentializare;

instalatii de iluminat, inclusiv corpuri de iluminat, atat pentru iluminatul interior, cat si pentru cel exterior;

aparatura de comutatie / tablouri electrice pentru distributia energiei electrice;

trasee de cabluri, inclusiv toate tipurile de elemente de sprijin, reazem si fixare;

cablarea circuitelor de de energie (forta) si de comanda, control si semnalizare;

sistem de automatizare a proceselor bazat pe utilizarea unui sistem standardizat industrial ce utilizeaza automate programabile (PLC – Programmable Logic Controller);

instrumentatie;

sistem de supraveghere centralizata echipat cu o interfata de utilizator standard de calculator personal (PC - Personal Computer);

sistem de alimentare neintreruptibil bazat pe surse de alimentare neintreruptibile (UPS – Uninterruptible Power Supply / Source) pentru PC-uri si automate programabile;

Alte lucrari incluse vor fi dupa cum urmeaza:

practicarea tuturor tipurilor de gauri si deschideri in elementele structurale ale constructiei necesare atat executiei traseelor instalatiilor electrice, cat si fixarii / sustinerii traseelor de cabluri, componentelor si echipamentelor electrice pe elementele structurale ale cladirilor;

lucrari de sapatura si de umplere a santurilor pentru cablurile ingropate;

procurarea si montajul echipamentelor de instrumentatie necesare;

asigurarea calitatii tuturor lucrarilor;

calibrarea traductoarelor si transmitatoarelor;

testari si puneri in functiune;

documentatie tehnica referitoare la toate lucrarile efectuate;

pregatirea si instruirea personalului;

Coduri si standarde

In general, lucrarile de instalatii electrice vor fi executate in conformitate cu publicatiile Comisiei Electrotehnice Internationale (CEI), dar si cu standardele EN (europene) si SR EN (romanesti armonizate) din domeniu.

Componentele de orice fel vor fi din categoria produselor uzinate pe scara larga, avand caracteristici conforme cu standarde de calitate recunoscute pe plan international.

Toate componentele vor purta marcajul de conformitate europeana CE.

Documentele mentionate in continuare reprezinta cele mai importante documente cu care lucrarile de instalatii electrice trebuie sa fie conforme:

Directiva de Joasa Tensiune 2006/95/EC (identica cu Directiva 73/23/EEC) Echipamente electrice proiectate pentru utilizarea in anumite limite de tensiune;

Directiva de Compatibilitate Electromagnetica 2004/108/EC (identica cu Directiva 89/336/EEC) de armonizare a legilor statelor membre referitoare la compatibilitate electromagnetica;

Directiva de masini industriale 89/392/EEC, ulterior completata si modificata de Directivele 91/368/EEC, 93/44/EEC, 93/68/EEC si 98/37/EC de armonizare a legilor statelor membre referitoare la masini industriale;

Seria de standarde SR EN 60034-1 - SR EN 60034-14 Masini electrice rotative;

Seria de standarde SR EN 60204 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor;

Seria de standarde SR EN 60439 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune;

Seria de standarde SR EN 60076 Transformatoare de putere;

Seria de standarde SR CEI 60364 Instalatii electrice in constructii impreuna cu seria de standarde SR HD 384 Instalatii electrice in constructii;

BS 7671:2008 Requirements for electrical installations. IEE Wiring Regulations. Seventeenth edition;

IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice);

SR EN 61131 Automate programabile;

SR CEI 61024-1 Protectia structurilor impotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale;

SR EN 61557 Securitate electrica in retelele de distributie de joasa tensiune de 1 kV c.a. si 1,5 kV c.c. Dispozitive de control, de masurare sau de supraveghere a masurilor de protectie;

Cerintele ANRE (Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica);

Orice alte reglementari romane in domeniu, cum sunt normativele NP I 7, I 18/1, I 18/2, I 20, I 43, NP 061, NP 062, PE 107, ghidul GP 052, etc..

Acolo unde un alt standard, normativ, reglementare sau ghid de proiectare roman este mai restrictiv decat documentele mentionate mai sus, standardul sau normativul roman are prioritate.

Conditii de functionare

Toate echipamentele, componentele si materialele:

trebuie sa fie proiectate si executate sa functioneze corespunzator in conditii de exploatare si de mediu cel putin la fel de solicitante ca si cele prezentate in acesta specificatie;

incorporate in instalatii trebuie sa selectate astfel incat sa conduca la minimizarea costurilor de intretinere (mentenanta). In cadrul proiectului nu vor fi utilizate decat echipamente, componente si materiale noi;

trebuie sa fie produse din gama standardizata a unui producator recunoscut pentru functionarea corespunzatoare a produselor sale in conditii de exploatare si de mediu similare celor din contract. Numarul de producatori diferiti trebuie mentinut cat mai mic posibil.

Compatibilitate electromagnetica

Compatibilitatea electromagnetica (CEM) reprezinta capabilitatea componentelor, circuitelor, echipamentelor si sistemelor de a functiona in mod corespunzator intr-un mediu electromagnetic, fara sa produca interferente (emisii) inacceptabile cu alte echipamente si sisteme sau fara sa fie afectate de catre alte sisteme care functioneaza in acelasi mediu electromagnetic. Componentele, circuitele, echipamentele si sistemele care pot cauza astfel de interferente sau care pot fi afectate de acestea sunt:

convertizoare de frecventa;

demaroare;

echipamente de instrumentatie;

sisteme electronice de aprindere pentru lampi cu descarcari in gaze;

surse de alimentare in comutatie;

trasee paralele lungi de conductoare si cabluri;

sisteme de comanda (PLC-uri si PC-uri);

echipamente de telemetrie

Documentatie

Atat in etapa de proiectare, cat si in procesul de realizare fizica, toate instalatiile si echipamentele electrice vor fi marcate in conformitate cu urmatoarele standarde de baza:

SR EN 60445 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina, marcare si identificare. Identificarea bornelor echipamentelor, a extremitatilor conductoarelor care au un cod de identificare si reguli generale pentru un sistem alfanumeric;

SR EN 60446:2003 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina, marcare si identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric;

SR EN 60654 Conditii de functionare pentru mijloace de masurare si conducere a proceselor industriale;

IEC 60417 Graphical symbols for use on equipment (SR EN 60417 Simboluri grafice utilizate pe echipamente);

IEC 60617 Graphical symbols for diagrams (SR EN 60617 Simboluri grafice pentru scheme electrice);

SR EN 61082 Elaborarea documentelor utilizate in electrotehnica.

Documentatia va trebui sa includa desene detaliate pentru toate echipamentele si instalatiile electrice, constand in urmatoarele tipuri de desene:

borderou de piese desenate;

planurile instalatiilor de forta si comanda / semnalizare;

planurile instalatiilor de iluminat interior si exterior (daca este cazul);

planurile traseelor interioare si exterioare de cabluri;

planuri de amplasament pentru toate componentele si echipamentele electrice;

lista tuturor consumatorilor electrici (inclusiv instrumentatie);

schema monofilara generala, scheme monofilare, multifilare si desfasurate, specificatii de aparataj, liste de conectori, liste de etichete pentru toate tablourile, dulapurile si cutiile de comanda;

jurnale de cabluri de forta si comanda / semnalizare;

liste de intrari / iesiri pentru automatele programabile;

specificatii pentru toate componentele si echipamentele electrice procurate;

Consideratii de mediu

Instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa poata functiona in conditii optime in diverse amplasamente din cadrul obiectivelor acestui contract in interiorul si, dupa caz, in exteriorul acestora.

Cablare

Generalitati

Antreprenorul va furniza cabluri de energie (forta) si comanda asociate cu uzina / statia si materialele furnizate in cadrul contractului. Instalatiile electrice vor fi conforme cu cerintele standardului BS 7671.

Cablurile vor fi dimensionate si alese in conformitate cu cerintele aceastei specificatii. Pentru toate cablurile propuse spre aprobare pe perioada Contractului vor fi remise detalii si calcule de incarcari ale acestora.

Antreprenorul va fi raspunzator pentru alegerea traseelor de cabluri, precum si de calculul lungimii acestora.

Tipuri de cabluri

Definitii:

XLPE                - polietilena cu structura reticulata;

PVC                  - policlorura de vinil;

SWA                - armatura din sarma de otel;

MI                    - izolatie minerala.

Cablurile de energie (forta) de medie tensiune 6 kV - 30 kV vor fi cu conductoare multifilare din cupru cu izolatie din PVC/XLPE, si manta exterioara din PVC, armate SWA, conforme cu SR CEI 60502-2.

Cablurile de energie (forta) de de joasa tensiune (< 600/1000 V) vor fi cu conductoare din cupru moale cu izolatie din PVC/XLPE, si manta exterioara din PVC, armate SWA sau cu banda de aluminiu, conforme cu IEC 60502.

Instalatiile electrice interioare de mica putere (iluminat si prize, incalzire si curenti slabi) vor fi realizate cu cabluri de energie de joasa tensiune cu conductoare din cupru cu izolatie din PVC si manta exterioara din PVC sau cu conductoare din cupru cu izolatie din PVC, conforme cu BS 6004si vor fi instalate in tuburi sau orice alte mijloace de protectie mecanica.

Instalatiile electrice exterioare de mica putere (iluminat, incalzire si curenti slabi) vor fi realizate cu cabluri de energie de joasa tensiune cu conductoare din cupru cu izolatie din XLPE, armate SWA si manta exterioara din PVC, conforme cu IEC 60502.

Circuitele de alarma pentru incendiu vor fi executate in cabluri cu izolatie MI. Cablurile MI vor avea conductori de cupru, ecran din banda de cupru si manta exterioara din PVC colorata in rosu.

Exceptand cazurile cand se specifica altfel de catre producatorii de echipamente, cablurile de comanda, control si semnalizare vor fi de tip multi-perechi cu conductoare unifilare, vor avea izolatia si mantaua din PVC, vor fi ecranate si armate SWA conforme cu standardul ESI 09-6 Sectiunea Conductorii vor fi monofilari cu diametrul de 0.9 mm. Cablurile vor avea un ecran general.

Cablurile si conductoarele vor avea o sectiune minima de 1,5 mm² pentru circuitele de comanda (inclusiv comenzile pentru echipamentele programabile) si de 2,5 mm² pentru circuitele de energie (forta). Sectiunile minime nu se aplica in cazul circuitelor de instrumentatie/telemasurare), unde pot fi utilizate cabluri cu sectiuni mai mici sau cabluri speciale.

Instalare

(a) Generalitati

Cablurile vor fi instalate in conformitate cu recomandarile producatorului.

Cablurile vor fi continue fara innadire. Nu se admit innadiri decat cu aprobarea scrisa a Consultant Supervizareului.

Cablurile vor fi fixate cu coliere sau scoabe, in jgheaburi, paturi de cablu sau in tuburi (tevi) de protectie.

Cablurile si conductoarele cu izolatie sau manta din PVC nu vor fi pozate langa obiecte din polistiren.

Separatia cablurilor amplasate in santuri, jgheaburi tuburi sau in canale de cabluri va fi in conformitate cu BS 7671. Va fi acordata o atentie speciala pentru a asigura o separatie corecta a circuitelor cu siguranta intrinseca.

Cablurile vor fi instalate folosind forta de munca calificata si echipamente ca suporti de tamburi si role de tragere a cablurilor. Nu se va apela la echipamente de tragere mecanica decat in cazuri extreme si doar daca echipamentele de tragere sunt prevazute cu cu limitatoare de cuplu.

(b) Suporturile de cablu

Cu exceptia cablurilor montate subteran, a celor in jgheaburi, paturi de cabluri sau tuburi (tevi) vor fi sprijinite si fixate in mod ferm.

Cablurile fixate pe paturi de cabluri vor fi sprijinite la intervale care nu depasesc 500 mm. Clemele de prindere a cablurilor vor fi instalate la distantele recomandate de catre producator.

Traseele singulare de cabluri armate cu izolatie si manta din PVC vor fi sprijinite numai cu coliere din PVC. Traseele multiple de cabluri armate cu izolatie si manta din PVC vor fi fixate in jgheaburi sau paturi de cabluri sprijinite cu elemente de reazem din otel.

Cablurile din PVC nearmat vor fi instalate in tuburi / tevi de protectie sau in canale de cabluri.

(c) Canale si jgheaburi (paturi) de cabluri

Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confectionate din profile metalice perforate realizate din otel moale galvanizat la cald si vor avea margini dublu indoite. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi dimensionate astfel incat sa permita adaugarea ulterioara a unui numar suplimentar de cabluri egal cu 25% din cele care vor fi pozate conform conditiilor contractuale.

Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi instalate pe suporti zincati adecvati (console) in conformitate cu specificatiile producatorului acestora sau produsi de catre acesta.

Distanta minima din spatele jgheaburilor (paturilor) de cabluri va fi de cel putin 25 mm si va fi adecvata pentru a permite fixarea cablurilor cu coliere din PVC.

In zona rosturilor de dilatare ale constructiei, continuitatea mecanica a jgheabului (patului) de cabluri va fi intrerupta iar continuitatea electrica va fi asigurata prin intermediul unui conductor electric flexibil multifilar.

Canalele de cabluri vor fi confectionate fie din otel moale fie din plastic si vor fi conforme cu SR EN 50085 si SR EN 61537. Jgheaburile (paturile) de cabluri vor fi confectionate din otel moale. Canalele de cabluri si jgheaburile (paturile) de cabluri confectionate din otel moale vor fi galvanizate. In orice loc unde, in urma unor interventii cum ar fi operatiile de debitare, gaurire sau sudare, acoperirea galvanica a jgheabului (patului) de cabluri este deteriorata, ea va trebui refacuta si adusa la starea initiala. Numarul de cabluri pozate in jgheaburi (paturi) va fi cel recomandat de standardul BS 7671 iar factorul de umplere nu va depasi 45 %.

Fixarea canalelor de cabluri si a jgheaburilor (paturilor) de cabluri, precum si instalarea cablurilor in sau pe acestea vor fi efectuate folosind doar accesoriile si elementele de imbinare / fixare aprobate de catre producatorului canalelor si jgheaburilor (paturilor). Aceste accesorii si si elementele de imbinare/fixare vor fi fie produse din material rezistente la coroziune, vopsite sau tratate in mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune.

Toate conexiunile si imbinarile traseelor de canale si jgheaburi (paturi) de cabluri vor fi prevazute cu legaturi electrice realizate cu conductoare multifilare cu rol de a asigura continuitatea electrica a legarii la pamant a canalelor si jgheaburilor (paturilor) de cabluri.

(d) Sisteme de tuburi (tevi)

Tuburile (tevile) de protectie a cablurilor pentru instalatiile interioare vor fi realizate fie din policlorura de vinil neplastifiata (uPVC) de tip greu ce vor fi asamblate cu adezivi pe baza de solventi fie din otel moale galvanizat la cald conform cu BS 5486 clasa 4, ce vor fi asamblate prin intermediul unor racorduri (mufe) filetate.

Tuburile (tevile) de protectie a cablurilor pentru instalatiile exterioare vor fi din otel galvanizat. In orice loc unde, in urma unor interventii cum ar fi operatiile de debitare, gaurire sau sudare, acoperirea galvanica este deteriorata, ea va trebui refacuta si adusa la starea initiala.

Sistemele de tuburi (tevi) de protectie a cablurilor vor fi conforme, dupa caz, cu BS 4607, BS 4568 si SR EN 50086-1 iar numarul de cabluri instalate nu-l va depasi pe cel recomandat in BS 7671.

Elementele de imbinare/fixare si accesoriile sistemelor de tuburi (tevi) de protectie a cablurilor vor fi produse fie din materiale rezistente la coroziune, vopsite sau tratate in mod adecvat pentru a le face rezistente la coroziune. Nu se vor folosi tuburi (tevi) cu diametrul mai mic de 20 mm.

Cablurile si conductoarele pozate in tuburi (tevi) vor fi continue intre capetele tubului; nu se permit nici un fel de innadiri in interiorul tuburilor (tevilor).

Dozele de derivatie si tragere vor fi amplasate astfel incat intre doua doze consecutive sa nu exista mai mult de doua elemente de schimbare a directiei (coturi) sau echivalentul acestora, sau o distanta mai mare de 9 metri una fata de cealalta.

Daca se utilizeaza tuburi (tevi) metalice flexibile, acestea acestea vor fi din otel zincat cu manta exterioara din PVC si vor fi prevazute cu piese de capat si racord corespunzatoare. Separat, in tub se pozeaza si un conductor din cupru cositorit (stanat) conectat la ambele capete la instalatia de legare la pamant.

Atunci cand tuburile (tevile) de protectie a cablurilor se termina in tablouri de distributie, dulapuri, cutii de comanda sau alte echipamente care nu sunt prevazute cu racord filetat, tuburilor li se vor adapta mufe filetate din bronz (alama) prevazute cu garnitura de etansare.

In zona rosturilor de dilatare ale constructiei, tuburile (tevile) de protectie a cablurilor vor fi imbinate prin intermediul unor elemente expandabile. In zona de imbinare a tuburilor (tevilor) vor fi prevazute, de asemenea, cutii de vizitare in ambele parti.

Daca distanta de la suprafata dozelor la suprafata peretelui sau tavanului finisat depaseste 6.5 mm, vor fi prevazute inelele de extensie.

Dozele de derivatie si tragere pentru tuburi (tevi) vor fi fixate de elementele de structura prin intermediul a cel putin doua suruburi in mod independent de sistemul de tuburi (tevi). Se vor utiliza suruburi cu acoperire galvanica rezistenta la coroziune sau de alama.

Elementele de sustinere (suportii) tuburilor (tevilor) vor fi prevazute la distanta de 300 mm fata de dozele de derivatie si tragere si la distanta de 1 metru unul de celalalt pe traseele rectilinii continue.

In situatia in care tuburile (tevile) urmeaza sa fie montate ingropat in elementele de constructie, adancimea canalului practicat trebuie sa fie astfel incat sa permita aplicarea unui strat de tencuiala sau alt finisaj de cel putin 6 mm peste acestea.

Conductoarele si cablurile vor fi pozate in tuburi numai cand temperatura ambientala a inregistrat continuu valori de peste 0s C timp de 24 ore.

In principiu, cablarea subcircuitelor finale va fi realizata in bucla, cu efectuarea tuturor conexiunilor in comutatoarele/intreruptoarele principale, in tablourile de distributie, in corpurile de iluminat si in dozele de distributie.

Conductoarele de faza si neutre ale circuitelor individuale vor fi pozate in acelasi canal (tub profilat).

Fitingurile tuburilor (canalelor profilate) vor avea aceeasi culoare cu cea a a tuburilor (canalelor profilate).

Nu este admisa utilizarea coturilor de inspectie sau solide, a elementelor de racordare si a teurilor ca elemente de configurare a traseelor tuburilor (tevilor).

Pentru instalatii de iluminat si puncte de conexiune (jonctiune) vor fi utilizate doze circulare din tabla de fier decapata.

Fitingurile tuburilor (tevilor) montate ingropat vor fi prevazute cu capace de acoperire.

Mufele si dopurile de blindare vor fi confectionate din alama.

Montajul tuburilor (canalelor profilate) se va face astfel incat, dupa finalizarea acestuia (adica atunci cand finisajele peretilor, tavanelor si pardoselilor au fost incheiate), operatiile de cablare electrica sa poata fi efectuate comod. Reteaua de tuburi (canale profilate) va avea, obligatoriu, continuitate electrica si mecanica.

Tuburile (tevile) vor fi montate ingrijit, intr-o dispunere simetrica, cu trasee orizontale sau verticale. Trasee oblice (inclinate) vor fi adoptate doar atunci cand acestea sunt paralele cu anumite elemente particulare ale constructiei.

Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanta de cel putin 150 mm de conductele de apa sau ale altor utilitati.

Traseele tuburilor (canalelor profilate) vor fi astfel configurate astfel incat apa provenita prin condensare sa se poata acumula in zonele joase ale traseelor, de unde aceasta sa poata fi evacuata prin intermediul unui stut de drenare.

Tuburile (canalele profilate) vor fi amplasate la o distanta de cel putin 150 mm de conductele de apa sau ale altor utilitati.

Toate curburile tuburilor (canalelor profilate) metalice se vor executa pe masini speciale, utilizandu-se profile de formare adecvate. Razele de curbura nu vor fi mai mici decat de trei ori diametrul exterior al tubului.

In situatiile in care, in urma unor interventii cum ar fi operatiile de prelucrare sau montaj, acoperirea galvanica a tuburilor (canalelor profilate) metalice este deteriorata, ea va trebui refacuta cu grund de zinc si vopsea de aluminiu si adusa, astfel, la starea initiala. Toate filetele expuse vor fi tratate intr-o maniera asemanatoare, etanseitatea imbinarilor filetate fiind asigurata ca si pentru imbinarile conductelor de apa.

Suprafata interioara a tuburilor (tevilor) si fitingurilor va fi neteda si toate capetele tuburilor (tevilor) vor fi debavurate (alezate).

Tuburile (tevile) incastrate in beton vor fi pozitionate in 'axa neutra'.

Conductele ingropate in pamant vor fi preizolate cu bandaj realizat cu banda bituminoasa suprapusa (la jumatate din latime) sau echivalent. Bandajul va depasi cu 150 mm punctul unde conducta paraseste pamantul.

Tuburile metalice ingropate in pamant cu rol de protectie a cablurilor nu vor fi utilizate ca electrozi orizontali pentru prizele de pamant.

Nu se vor utiliza grasimi, pulberi sau alti lubrifianti in scopul facilitarii operatiilor de pozare / tragere a conductoarelor si cablurilor fara acordul prealabil scris al Consultant Supervizareului.

Pentru conectarea tuburilor fixe la echipamente care vibreaza in decursul functionarii normale se vor utiliza tuburi flexibile.

(e) Retele electrice subterane - Cabluri ingropate

Cablurile ingropate vor fi montate in tevi de protectie. La subtraversarile drumurilor de acces, la schimbari la directie sau la intervale de 30 m pe rute drepte vor fi prevazute camine de tragere a cablurilor.

Pentru extinderi viitoare va fi prevazuta cel putin o teava de rezerva (sau 10 % din totalul tevilor instalate pe fiecare dintre trasee - care este mai mare).

Aranjamentul traseelor cablurilor va trebui sa asigure o interferenta minima intre acestea. In mod deosebit cablurile de semnal, cele ale aparaturii de masurare si cele de transmisii seriale de date vor fi separate fizic de cablurile de forta si nu vor fi pozate in aceleasi tevi.

Cablurile se pozeaza la o adancime de cel putin 500 mm si de maximum 1000 mm fata de suprafata solului, dar, oricum situata sub adancimea de inghet din zona respectiva.

Fundul santului precum si primii 25 cm de umplutura nu vor contine pietre sau obiecte ascutite / taioase.

Acolo unde santurile de cabluri trec prin umplutura de piatra, cablurile vor fi asezate pe un pat de nisip de 80 mm. Dupa pozare, cablurile vor fi acoperite cu un alt strat de nisip cu grosimea de 80 mm masurata de la partea superioara a cablului. Acolo unde nisipul poate aluneca, va fi prevazuta o folie adecvata.

Deasupra stratului superior de nisip, se va aseza pe toata latimea santului o folie (banda) avertizoare inscriptionata, amplasata la o distanta de 25 cm de suprafata solului.

Cablurile asezate sub sau prin sosele, trotuare, structuri sau cladiri vor fi instalate in canale.

In pozitiile indicate in documentatie (desene) si la schimbarile de directie a traseelor cablurilor ingropate vor fi instalate borne sau jaloane (markeri) de trasee de cabluri. Fiecare borna sau jalon (marker) va fi constituita dintr-un bloc din beton de 30 / 15 cm pe care va fi marcata o sageata, care sa indice directia traseului cablului.

Cablurile asezate sub sau prin drumuri, cai de acces, structuri sau cladiri vor fi instalate in tuburi (tevi) incastrate in beton.

Santurile sapate pentru pozarea cablurilor vor fi sprijinite in mod adecvat si vor fi protejate de orice infiltratie de apa pe perioada pozarii cablului.

In cazurile in care santurile pentru cabluri sunt excavate sau umplute de catre terti, in contract li se vor oferi acestora detalii referitoare la modalitatile de executie.

Acolo unde cablurile trec din pamant netasat spre o structura fixa, trebuie lasata suficienta rezerva pentru tasare.

(f) Tuburile (tevile) de protectie a cablurilor

Tuburile (tevile) furnizate conform contractului vor fi din uPVC cu etansari de capat realizate cu inele de cauciuc si vor avea diametrul minim de 100 mm. Tuburile (tevile) de protectie a cablurilor vor fi prevazute cu fire de tragere din nylon (min 1 kN). Firele de tragere vor fi ramane in tub (teava) dupa instalarea cablurilor.

La terminarea lucrarilor instalatiei In locurile unde intra in cladiri sau in camine de tragere, sau unde capatul este vizibil, tuburile (tevile) de protectie a cablurilor vor fi etansate la ambele capete folosind spuma poliuretanica impermeabila la apa, gaze sau daunatori. Lungimea dopului de spuma va fi de cel putin 300 mm.

Capatul tubului (tevii) va fi incastrat in beton pe toate partile pe o lungime de 150 mm.

(g) Canale de cabluri

Acolo unde vor fi utilizate canale de cabluri, Antreprenorul va include pentru instalare, dupa necesitati, indepartarea si inlocuirea capacelor acestora. La terminarea instalarii cablurilor, intrarile si iesirile acestora din canale de cabluri vor fi etansate folosind o spuma poliuretanica.

(h) Identificarea cablurilor

La ambele capete cablurile si conductoarele vor fi prevazute cu etichete pe care va fi trecut numarul de identificare corespunzator celui din documentatie. In situatia in care mai multe fascicole de cabluri sunt pozate in canale, tuburi, jgheaburi, paturi de cabluri sau direct in pamant, pe trasee lungi, prin camere sau cladiri diferite, se vor aplica marcari (etichetari) intermediare.

Acolo unde cablurile sunt instalate in tuburi (tevi), cablurile vor fi identificate prin numerele lor de referinta in fiecare camin de tragere a cablurilor.

(i) Terminatiile cablurilor si conductoarelor

In dreptul echipamentelor / instalatiilor, capetele cablurilor armate vor fi echipate cu terminatii de cabluri (presetupe) in conformitate cu SR EN 50262 si BS 6121-5. Toate terminatiile de cabluri (presetupele) vor fi prevazute cu mansoane izolatoare din PVC Pentru instalatii exterioare conectorii vor fi de tip EIW iar pentru instalatii interioare vor fi de tip CW.

Terminatiile de cabluri (presetupele) vor trebui corect dimensionate functie de diametrul exterior al cablului respectiv. Izolatia interioara a cablului va trebui sa intre in presetupa cel putin 12 mm. Clema de armatura va trebui sa fie asigurata sa suporte o forta de tractiune de 1000 N. Toate terminatiile de cabluri (presetupele) vor fi prevazute cu mansoane izolatoare din PVC, piulite de blocare si conexiune la la instalatia de legare la pamant.

Montajul terminatiilor cablurilor cu izolatie minerala (MI) se va face utilizand uneltele si sculele recomandate de catre producatorul cablului. Inainte de terminarea cablului, acesta va fi supus unui test de masurare a rezistentei de izolatie efectuat la 1000 V, care va trebui sa releve o valoare mai mare de 500 Megohm (MΩ) a acesteia. Daca se inregistreaza valori ale rezistentei de izolatie mai scazute decat aceasta valoare, Antreprenorul va trebui ca, inainte de retestare, sa usuce cablul printr-o metoda aprobata de catre Consultant Supervizare. Cablul va fi terminat imediat dupa obtinerea unei valori masurate acceptabile a rezistentei de izolatie. Cablul va fi retestat dupa 24 de ore si orice cabluri cu o rezistenta de izolatie mai mica decat aceasta valoare vor fi indepartate si inlocuite. De asemenea, vor fi furnizate mansoane izolatoare din PVC.

Inainte de introducerea in terminatia de cablu (presetupa) cablul va fi indreptat pe o portiune de cel putin 100 mm.

Cconductoarele cablurilor vor fi terminate cu conectori de capat adecvati conductorilor respectivi, care vor fi asamblati prin sertizare / presare si nu prin lipire cu aliaj usor fuzibil. Sculele de sertizare / presare vor fi specifice fiecarui tip de conector utilizat.

Instalatii de legare la pamant

Generalitati

Antreprenorul va furniza un sistem de legare la pamant a instalatiilor in conformitate cu SR EN 61140, SR HD 60364-4-41 (CEI 60364-4-41), SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 50164-2, STAS 12604/4,5 si Normativului I 20 si, acolo unde este cazul, acest sistem va integra orice alt sistem de legare la pamant deja existent. Antreprenorul va dimensiona conductoarele sistemului de legare la pamant, electrozii si platbenzile, etc. pentru a indeplini cerintele BS7671 si va furniza calculele sale Consultant Supervizareului pentru a fi aprobate.

Toate echipamentelor metalice de pe santier de exemplu scari, maini curente, sinele de ghidare a pompelor, elementele de acoperire, terminatiile (presetupele) metalice ale cablurilor tip PVC/SWA/PVC, si conductele de intrare de gaze si apa, etc, vor conectate la instalatia de legare la pamant.

Carcasele metalice ale echipamentelor de alimentare cu energie electrica vor fi conectate din punct de vedere electric si mecanic la instalatia de legare la pamant, dar nu vor fi folosite pentru legarea la pamant a altor elemente (structuri) metalice.

Antreprenorul va obtine toate aprobarile necesare inainte de conectarea alimentarii cu energie electrica.

Electrozii prizei de pamant

Sistemele de alimentare cu energie electrica, echipamentele si structurile vor avea un conductor terminal comun conectat la cel putin doua grupuri de electrozi ai prizei de pamant.

Electrozii prizei de pamant vor fi produse de firma cu diametrul de cel putin 15 mm si vor fi introdusi in pamant la o adancime de cel putin 2400 mm printr-o metoda aprobata de catre producatorul electrozilor. Sistemul de electrozi ai prizei de pamant va avea o rezistenta maxima de 0.5 ohmi.

Conexiunile la electrozii prizei de pamant vor fi usor accesibile pentru inspectare usoara si vor fi protejate impotriva deteriorarii mecanice si coroziunii. Conexiunea finala la electrozii prizei de pamant va fi efectuata intr-un camin de inspectie de beton, cu capac detasabil.

Electrozii prizei de pamant vor fi executati dintr-un material adecvat care garanteaza o rezistenta de valoare scazuta si o durata mare de viata. Electrozii de cupru nu vor fi folositi in zone cu protectie catodica.

Conexiunile dintre capetele electrozilor verticali si electrozii orizontali vor fi realizate astfel incat sa permita inspectia usoara si testarea rezistentei de dispersie a electrozilor individuali.

Acolo unde conditiile solului fac impracticabila utilizarea electrozilor verticali, se poate folosi o configuratie in forma de grila, alcatuita din platbanda de cupru de minim 15 mm x 4 mm ingropata orizontal. Platbanda va fi ingropata la o adancime de minim 600 mm.

Conductoare de legare la pamant

Reteaua de legare la pamant se va extinde de-a lungul instalatiei in forma unui inel principal de legare la pamant cu ramuri de interconectare la echipamentele si structurile care vor fi legate la pamant. Conexiunile la instalatia de legare la pamant vor fi realizate cu conductoare multifilare cu izolatie din PVC de culoare verde/galben.

Toate partile libere ale conductoarelor de legare la pamant montate ingropat vor fi protejate in mod corespunzator impotriva contactului direct cu solul, astfel incat sa se previna coroziunea electrolitica a acestora. Terminatiile conductoarelor de legare la pamant vor fi facute cu conectori de capat (papuci) asamblati prin sertizare / presare. Interconexiunile dintre conductoarele de impamantare vor fi realizate cu conectori de ramura de tip compresiune sau vor fi sudate prin procedeu Cadwell.

Conductorul principal de legare la pamant va avea o sectiune transversala capabila sa ii permita sa functioneze ca un conductor de protectie pentru fiecare echipament si instalatie conectate la acesta. In punctul de racordare, acesta va fi conectat solid la racordul instalatiei exterioare de legare la pamant sau la terminalul de legare la pamant al santierului.

In interiorul camerelor tablourilor electrice si al camerelor de comanda va fi creata o zona echipotentiala care sa includa structurile din otel ale cladirii si instalatilor.

In exteriorul camerelor tablourilor electrice si al camerelor de comanda instalatia electrica si echipamentele va fi conectat la un conductor principal extins de legare la pamant. Legaturile dintre elementele metalice exterioare si structurile metalice de sprijin ale instalatiilor si echipamentelor vor ficonectate, de asemenea, la acest conductor principal extins de legare la pamant.

Conductoarele de legatura dintre instalatiile electrice si echipamente si conductorul principal de legare la pamant vor fi considerate, acolo unde este cazul, ca fiind conductoare de protectie, asa cum este descris in BS 7671.

Armaturile si bandajele cablurilor nu pot fi utilizate drept conductoare de protectie.

Atunci cand se utilizeaza conductoare plate (platbenzi) din cupru pentru legaturi sau pentru realizarea continuitatii instalatiilor de legare la pamant, se vor aplica urmatoarele:

Toate platbenzile vor fi din cupru moale de inalta conductivitate.

Acolo unde platbenzile de cupru se fixeaza pe o structura a cladirii, vor fi folosite clemele sau bratari/coliere din alarma dedicate. Nu este admisa gaurirea in scopuri de fixare a platbenzilor de cupru. Gaurile practicate pentru conectarea elementelor instalatiei de legare la pamant nu vor trebui sa reduca sectiunea transversala din zona imbinarii.

Acolo unde platbenzile de cupru vor fi pozate in pamant, sau sunt expuse coroziunii, acestea vor fi bandajate cu banda PVC sau imbracate cu mansoane din PVC.

Platbenzile de cupru vor fi cositorite inainte de imbinare in zona de contact, iar imbinarile vor fi realizate prin nituire si apoi lipite solid cu cu aliaj usor fuzibil.

Fixarea conexiunilor pe platbenzile de cupru va fi facuta cu suruburi, piulite si saibe din alama sau bronz de inalta rezistenta.

Conexiuni

Conductoarele de legare la pamant si conductoarele de legatura la acestea vor, pe cat posibil, continue pe intreaga lor lungime.

Imbinarile dintre conductoarele de legare la pamant si conductorul principal de legare la pamant vor fi realizate prin compresie. Fiecare imbinare va avea o placuta de avertizare fixata solid, cu urmatoarea inscriptionare ”Conductor de protectie de legare la pamant. Nu indepartati”.

Suprafetele de contact ale carcaselor tuturor echipamentelor cu conductoarele de legare la pamant vor fi curatate de vopsea si alte alte acoperiri neconductive si vor fi acoperite cu vaselina.

Toate conexiunile la instalatia de legare la pamant vor fi facute utilizand conectori de capat (papuci) de cablu cu gaura de surub cositoriti (stanati) presati sau sertizati si vor fi protejate cu vaselina impotriva contactului direct cu aerul atmosferic.

Imbinarile vor fi usor accesibile pentru inspectie.

Acolo unde cablurile si conductoarele de legare la pamant sunt montate ingropat, imbinarile conductoarelor de legare la pamant vor fi executate in cutii de conexiune montate suprateran.

In cazul echipamentelor aflate in miscare de rotatie si care sunt alimentate prin sisteme de perii - inele colectoare, se vor respecta urmatoarele:

Conexiunea la instalatia de legare la pamant a echipamentelor aflate in miscare de rotatie se va face prin intermediul unui inel colector si al unei perii colectoare separate, in acelasi mod ca si celelalte conexiuni electrice.

Suplimentar, circuitul de alimentare a echipamentelor aflate in miscare de rotatie va fi echipat cu un dispozitiv de protectie diferentiala dimensionat pentru un curent rezidual de maximum 30 mA si o durata de deconectare de maximum 0,4 s.

Confectii metalice exterioare

Confectiile metalice situate la o distanta de pana la 2,5 metri de alte structuri (confectii) metalice, instalatii si echipamente aflate sub tensiune sau care fac parte din orice alta zona prevazuta cu legaturi de echipotentializate vor fi conectate la reteaua generala de legare la pamant (conductorul principal de egalizare a potentialelor) si vor fi prevazute cu o placuta de avertizare fixata solid.

La testare, conductorii suplimentari de legare pot fi necesari pentru a asigura integritatea zonelor echipotentiale si vor fi montati acolo unde se solicita.

Instalatii speciale de legare la pamant

(a) Instrumentatie (AMC-uri)

O atentie deosebita va fi acordata legarii la pamant corespunzatoare a aparaturii de masura si control, a traductoarelor si transmitatoarelor care se va face conform instructiunilor producatorului.

(b) Dispozitive de protectie impotriva loviturilor de trasnet (descarcatoare)

Acest tip de echipamente vor beneficia de legaturi la pamant separate de cele ale tabloului sau echipamentului in care sunt amplasate.

(c) Sistemele cu protectie intrinseca:

Acolo unde se furnizeaza o instalatie cu protectie intrinseca, Antreprenorul se va asigura ca instalatia de legare la pamant este adecvata pentru mentinerea integritatii instalatiei fie prin furnizarea unei instalatii de legare la pamant separate pentru instalatia cu protectie intrinseca sau prin furnizarea unei legaturi la pamant 'curate' in conformitate cu cerintele producatorului instalatiei cu protectie intrinseca.

(d) Instalatii de protectie impotriva trasnetului

Va fi furnizata o instalatie separata de legare la pamant pentru protectia cladirilor impotriva trasnetului in conformitate cu SR HD 60364-5-54 (CEI 60364-5-54), SR EN 61140, SR EN 50164-2 si Normativului I 20.

Echipamente electrice exterioare

Gradul de protectie minim al acestor echipamente va fi IP65. Toate intrarile de cabluri se vor face pe la partea inferioara a echipamentelor. Echipamentele vor fi prevazute cu acoperisuri extinse, ale caror stresini sa depaseasca marginile echipamentelor, impiedicand, astfel, ca apa de ploaie sa se prelinga pe peretii laterali ai echipamentelor.

Prize de alimentare cu energie electrica

Daca este necesar pentru alte tari decat Marea Britanie, prizele standardizate national vor avea intaietate fata de aceasta clauza.

Tipuri de prize de alimentare cu energie electrica

Prizele de de alimentare cu energie electrica exterioare, din ateliere, incaperi ale uzinei si din zonele industriale se vor conforma cu CEE 17, IEC 309, SR EN 60309-2 si vor fi prevazute cu carcase pentru montaj aparent, dupa cum urmeaza:

400 V – vor fi 3F+N+PE (3 faze + neutru + neutru de protectie) prevazute cu un comutator pornit/oprit interblocat cu fisa (steckerul) prizei si cu un dispozitiv de protectie diferentiala tetrapolar de 30 mA;

230 V – vor fi 1F+N+PE (1 faza + neutru + neutru de protectie) ) prevazute cu un comutator pornit/oprit interblocat cu fisa (steckerul) prizei si cu un dispozitiv de protectie diferentiala tetrapolar de 30 mA;

24 V – vor fi 1F+N+PE (1 faza + neutru + neutru de protectie);

Pentru fiecare priza va fi furnizat un stecher corespunzator.

Sisteme de alimentare a prizelor:

(a) 24 V - (pentru utilizare cu lampi portabile):

Acestea vor cuprinde un transformator de separatie de 230/24V. Ambele conexiuni la bornele secundare ale transformatorului vor fi echipate cu sigurante fuzibile.

Tablouri de distributie

Tablourile de distributie de joasa tensiune vor fi conforme cu SR EN 60439. Elementele cu care acestea sunt echipate vor fi conforme, la randul lor, cu cele mai noi revizii ale standarde corespunzatoare (de exemplu, separatoarele cu sigurante tip MPR vor fi conforme cu SR EN 60947-3, disjunctoarele magnetotermice cu SR EN 60898, etc.). Suporturile sigurantelor fuzibile vor fi usor detasabile pentru a facilita cablarea. Va fi prevazut un numar de minim doua circuite de rezerva.

Elementele metalice din interiorul tablourilor de distributie care se afla sub tensiune in functionarea normala vor fi complet izolate fata de carcasa.

Bara de legare la pamant va avea cel putin un punct de conexiune pentru fiecare circuit de distributie a unitatii (de exemplu, o unitate cu trei circuite 3F+N va avea 9 puncte de conexiune la bara de legare la pamant).

Tablourile de distributie vor fi prevazute cu seturi complete de sigurante fuzibile MPR sau disjunctoare magnetotermice.

Pe fata interioara a usii fiecarui tablou de distributie va fi fiixata schema electrica a tabloului respectiv tiparita pe un material neinflamabil.

Tablourile de distributie vor fi prevazute cu cate un disjunctor sau separator dimensionat corespunzator. Fiecare circuit de iluminat si prize va fi prevazut cu un dispozitiv de protectie diferentiala (la un curent rezidual de 30 mA).

Montarea echipamentelor

Elementele din teren vor fi montate pe console dedicate sau vor fi sudate, prinse cu suruburi sau bratari/cleme pe structura de otel a echipamentului sau pe structura cladirii. Operatiile de taiere sau gaurire a structurilor sau elementelor de constructie in scopul montarii echipamentelor si dispozitivelor electrice nu se vor executa decat aprobarea expresa a managerului de proiect. Echipamentul nu va impiedica indepartarea elementelor echipamentului pentru intretinere. Amplasarea echipamentelor trebuie facuta astfel incat sa nu impiedice montarea / demontarea sau intretinerea altor echipamente.

Consolele vor fi realizate din otel moale galvanizat avand grosimea de cel putin 6 mm.

Vor fi folosite toate tipurile de dispozitive de fixare. Daca este necesar sa se practice gauri in carcasele echipamentelor sau tablourilor, se vor lua toate masurile necesare pentru a fi mentinut gradul de protectie initial al acestora.

Asamblarile filetate care sunt supuse vibratiilor vor fi echipate cu saibe elastice (grower). Toate elementele de fixare cun sunt suruburile, piulitele si saibele vor fi minimum M6 si vor fi galvanizate.

Aparatele si echipamentele de comanda individuale care nu sunt inglobate in tablouri sau dulapuri de comanda vor fi astfel pozitionate si instalate incat sa li se asigure un montaj ingrijit si o fixare ferma. In cazul echipamentelor montate mural care sunt grupate functional si care sunt intercablate, cablurile si conductoarele vor fi pozate in canale de cabluri.

Protectii si finisaje

Materialele sau echipamentele din instalatie vor fi protejate in mod adecvat impotriva coroziunii. Cu exceptia cazurilor justificate pentru care acest lucru nu este posibil, toate structurile metalice vor fi galvanizate la cald. Orice deteriorare a suprafetei galvanizate va fi imediat remediata. Toate organele de asamblare cum sunt suruburile, piulitele si saibele vor fi din metale rezistente la coroziune sau vor fi tratate astfel incat sa reziste la coroziune.

Instalatii de iluminat

Generalitati

Antreprenorul va proiecta si executa instalatiile de iluminat in toata zona santierului in conformitate cu cerintele descrise in cele ce urmeaza. Instalatiile de iluminat vor asigura un nivel de iluminare suficient pentru acces, intretinere, exploatare si func,ionare corecta a instalatiilor in fiecare zona.

Instalatiile de iluminat vor fi proiectate in conformitate cu normativele nationale NP 061-02 si NP 062-02.

Corpurire de iluminat vor fi alese in functie de tipul de activitate din zona respectiva. Ori de cite ori este posibil, se vor utiliza de preferinta corpuri de iluminat cu consum redus de energie si, dupa caz, sisteme de comanda pentru optimizarea consumului de energie.

Nivele de iluminare si modul de comanda a instalatiilor de iluminat

(a) Generalitati

Toate zonele unde accesul este necesar, indiferent de scop, vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 30 lucsi si minima de 6 lucsi la nivelul solului / pardoselii.

Iluminatul va fi comandat manual, prin intreruptoare si comutatoare instalate in locuri accesibile. Se vor utiliza intreruptoare comandate prin fotocelula (dublate cu comutatoare manuale amplasate pe tabloul general de iluminat), pentru a preveni funtionarea instalatiilor de iluminat pe timpul zilei.

(b) Iluminatul de incinta

In toate zonele unde este necesar accesul personalului pentru activitati de exploatare / intretinere, va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 100 lucsi si un un nivel minim de 50 lucsi la nivelul solului sau cailor de acces.

Iluminatul va fi comandat manual, prin intreruptoare si comutatoare instalate in locuri accesibile.

(c) Iluminatul cailor de acces si drumurilor

Drumurile de acces din incinta vor beneficia de o iluminare medie de aproximativ 50 lucsi.

Iluminatul va beneficia de urmatoarele optiuni de comanda printr-un selector Manual / Oprit / Automat:

automat - cu fotocelula (intreruptor crepuscular), care comanda pornirea instalatiei de iluminat in amurg si oprirea acesteia dupa un timp presetat, reglabil de la 0 la 24 ore.

manual - realizat cu intreruptoare separate pe fiecare circuit, intreruptoare care trebuie instalate pe tabloul de distributie principal si la cabina de paza de pe santier.

(d) Iluminatul zonelor tehnologice

In toate zonele unde au loc operatiuni de exploatare / intretinere a instalatiilor tehnologice va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 150 lucsi si un un nivel minim de 50 lucsi la nivelul solului / pardoselii.

Iluminatul va fi comandat manual, prin intreruptoare si comutatoare instalate in locatii adecvate pe caile de acces la zona respectiva.

(e) Iluminatul, statiilor si posturilor de transformare, camerelor de comanda si camerelor echipamentelor electrice

Acestea vor beneficia de o iluminare medie de minim 500 lucsi (minim 150 lucsi la nivelul pardoselii) si minimum 150 lucsi pe suprafetele verticale ale panourilor de comanda. Nivelurile de iluminat si indicii de stralucire din camerele care contin terminale video (VDU – Video Display Units) vor fi in conformitate cu ultimele documente de indicatii emise de Institutia Autorizata pentru Instalatii in Constructii (CIBSE - Chartered Institution of Building Services).

luminatul va fi controlat manual din locatii adecvate la fiecare dintre intrarile in camere.

Iluminatul va fi fara flicker si va fi reglabil continuu (dimerabil).

(f) Iluminatul atelierelor

In aceste zone va fi asigurat un nivel de iluminare mediu de 200 lucsi si un un nivel minim de 50 lucsi la nivelul pardoselii. Nivelurile de iluminat si indicii de stralucire din camerele care contin terminale video (VDU – Video Display Units) vor fi in conformitate cu ultimele documente de indicatii emise de Institutia Autorizata pentru Instalatii in Constructii (CIBSE - Chartered Institution of Building Services). Se vor adauga surse locale de iluminat suplimentare, dupa necesitati.

luminatul va fi controlat manual din locatii adecvate la fiecare dintre intrarile in ateliere.

(g) Iluminatul birourilor

Birourile vor beneficia de un nivel de iluminare mediu de 300 lucsi si un un nivel minim de 100 lucsi la nivelul pardoselii. Nivelurile de iluminat si indicii de stralucire din camerele care contin terminale video (VDU – Video Display Units) vor fi in conformitate cu ultimele documente de indicatii emise de Institutia Autorizata pentru Instalatii in Constructii (CIBSE - Chartered Institution of Building Services).

Iluminatul va fi controlat manual din locatii adecvate la fiecare dintre intrarile in birouri.

Iluminatul de urgenta (siguranta)

Corpurile de iluminat de urgenta furnizate vor fi in conformitate cu cerintele standardului SR EN 60598-2-22 si au rolul de a permite evacuarea sigura din cladiri in situatiile de cadere a alimentarii cu energie electrica. Corpurile de iluminat de urgenta vor utiliza, pe cat posibil, corpuri de iluminat normale prevazute cu sistem de alimentare de rezerva pe baterii si sursa de alimentare neintreruptibila (UPS - Uninterruptible Power Supply).

Iluminatul de urgenta autonom are rolul de a asigura traversarea, evacuarea si iesirea in siguranta din cladiri, structuri si scarii in cazul in care se intrerupe alimentarea normala cu energie electrica.

In plus fata de corpurile de iluminat pentru situatii de urgenta mentionate anterior, cel putin 10 % din corpurile fluorescente ale instalatiilor de iluminat normal trebuie sa aiba si rolul de corpuri de iluminat de urgenta. Aceste corpuri vor fi distribuite uniform pe intreaga suprafata.

In camerele de comanda / dispecer si in camerele echipamentelor electrice 30 % din corpurile de iluminat vor fi corpuri de iluminat de urgenta cu o autonomie de cel putin 3 ore.

Langa fiecare corp de iluminat de urgenta va fi montat intr-o pozitie accesibila un comutator de testare manuala a iluminatului de urgenta

Iluminatul exterior

Iluminatul exterior al uzinei va include stalpi, console, corpuri de iluminat cu sistem de aprindere incorporat, circuite de comanda cu fotocelula (intreruptor crepuscular) si instalatiile electrice de alimentare corespunzatoare.

Stalpii vor fi confectionati din tuburi de otel fabricate conform standardelor SR EN 10210 si SR EN 10067. Inaltimea lor va fi de 5 m pentru iluminarea drumurilor de acces si de 10 metri pentru zonele de exploatare / intretinere. Coloanele vor fi prevazute cu un mecanism de ridicare si coborare.

Consolele vor avea lungime de 0,5 metri si inclinare de minim 5 grade.

Stalpii si consolele vor fi protejate anticoroziv prin galvanizare conform standardului SR EN ISO 1461.

Pe suprafata de baza a stalpului pana la o inaltime de 250 mm deasupra nivelului solului se va aplica un strat de bitum dur neporos, izolator din punct de vedere electric, in conformitate cu BS 3416. Grosimea stratului aplicat va fi de minimum 0,125 mm in stare uscata.

Amplasamentele finale ale stalpilor de iluminat exterior vor fi stabilite de comun acord cu Consultant Supervizareul inainte de montajul acestora.

Gradul de protectie al corpurilor de iluminat (in compartimentul lampii) va fi minim IP 54.

Zonele interne ale instalatiei

Antreprenorul va oferi un nivel de iluminare ridicat in zonele instalatiei. Iluminatul va cuprinde corpuri de iluminat cu lampi fluorescente, aplice sau proiectoare, comutatoare si cablarea electrica.

Corpurile de iluminat vor fi montate in pozitii usor accesibile de la pereti sau de pe caile de circulatie intermediare. Accesul la corpurile de iluminat pentru lucrari de intretinere si inlocuirea lampilor nu va necesita schele sau utilizarea de podesturi temporare. Daca sunt necesare podesturi suplimentare pentru a intretine corpurile de iluminat, acestea vor constitui o parte din lucrarile permanente din si vor fi furnizate conform contractului.

Corpurile de iluminat din zonele tehnologice vor trebui sa fie alese astfel incat sa functioneze in mediu umed si chiar sa admita stropirea / imersarea ocazionala de scurta durata.

In functie de inaltimea cladirii, se va alege solutia de iluminat cea mai avantajoasa din punct de vedere economuc.

In cladiri, intreruptoarele si comutatoarele vor fi instalate langa usile de acces (intrare) si vor fi amplasate la o inaltime de 1400 mm deasupra pardoselii finite.

Deasupra fiecarei usi de acces intr-o cladire, in exterior, va fi prevazut un corp de iluminat (aplica) etans. Corpurile vor fi echipate cu detectoare (senzori) de miscare in infrarosu si cu fotocelula (intreruptor crepuscular).

Ansambluri prefabricate de aparataj JT

Cerinte generale

Cu exceptia situatiilor in care se cere altfel, ANPA vor trebui sa fie conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60947 si SR EN 60439-1. Forma de separare a ANPA va fi Forma 4 si acestea vor fi dimensionate la nivelurile specificate in Contract pentru functionarea la tensiuni de pana la 600 V 50 Hz, schema de legare la pamant TN-C-S.

ANPA care trebuie sa fie certificate ASTA sunt detaliate in Contract.

ANPA vor fi construite astfel incat intretinerea lor sa se faca numai prin partea din fata. Panourile frontale vor fi prevazute cu balamale si dotate cu sisteme de inchidere cu cheie comuna pentru o aceeasi sectiune a ansamblului.

Modul de intrare a cablurilor precum si si alte tipuri de acces vor fi detaliate, dupa caz, in Specificatiile electrice particulare.

ANPA de exterior vor fi montate in incinte rezistente la coroziune si la intemperii. Incintele vor avea un grad de protectie minim IP 56 si vor permite un spatiu de minim 1000 mm in fata echipamentului.

Constructie

Toate ANPA vor avea o structura modulara care sa permita dezvoltari ulterioare. Fiecare sectiune dintr-un tablou va constitui o entitate independenta de celelalte sectiuni si va fi dotata cu usa de acces proprie, care va putea fi deschisa la un unghi de cel putin 90° grade.

Tablourile vor fi cu doar cu acces prin fata si vor fi prevazute cu compartimente de cabluri/bare cu capace frontale prinse cu suruburi. Utilizarea suruburilor vizibile din exterior nu este acceptabila. Amplasarea traseelor de cabluri direct intre sectiuni sau in spatele acestora nu este acceptabila.

Carcasele modulare ANPA vor fi realizate din tabla de otel cu grosimea de minim 2 mm, vor fi construite rigid si vor avea aceeasi inaltime. Gradul minim de protectie va fi IP 54, in conformitate cu standardul SR EN 60529 si va fi precizat, dupa caz, in Specificatiile electrice particulare. Culoarea de finisare va fi cea standard a fabricantului, exceptand cazul in care, in Contract se specifica altfel.

Compartimentarea interioara a modulelor ANPA va fi realizata cu pereti rigizi rezistenti, care sa permita separarea individuala a compartimentelor si a acestora de compartimentul barelor de distributie. Aceasta va impiedica atat caderea accidentala a obiectelor in compartimentele inferioare aflate sub tensiune, cat si propagarea defectului dintr-un compartiment intr-altul.

Inaltimea totala a modulelor ANPA (inclusiv plinta) nu va depasi 2500 mm. Manerele separatoarelor, comutatoarelor, butoanele, lampile indicatoare si instrumentatia se vor afla la o inaltime cuprinsa intre 500 si 1750 mm fata de nivelul pardoselii finite.

Modulele ANPA vor fi dotate la baza cu o plinta inalta de 125 mm, fabricata din otel si protejata impotriva coroziunii. Aceasta plinta va fi va fi decalata spre exterior cu 12 mm fata de fata verticala a tabloului, astfel incat sa se creeze o suprafata frontala continua. Plintele de baza vor fi instalate si fixate inainte ca modulele ANPA sa fie puse pe pozitie si fixate in partea superioara.

Daca modulele ANPA sunt prevazute cu intrarea cablurilor pe la partea inferioara, distanta dintre partea inferioara a modulelor si placa cu presetupele de cabluri va fi de minim 250 mm iar distanta dintre placa cu presetupele de cabluri si sirurile de cleme va fi, de asemenea, de minim 250 mm.

Toate componentele interne vor fi instalate pe contrapanouri. Acestea vor fi fixate pe panoul de spate al fiecarei sectiuni individuale sau, dupa caz, pe montanti (stalpi) functionali interiori, pentru a permite efectuarea comoda a operatiilor de intretinere.

In cadrul fiecarei sectiuni se va asigura un spatiu de minim 45 mm intre canalele interioare de cabluri si sirurile de cleme.

Numarul de conductoare si cabluri pozate intr-un canal interior de cabluri va oferi un grad de umplere nu mai mare de 45 %.

Bare de distributie

Barele de distributie vor fi confectionate din cupru dur de inalta conductivitate. Barele vor fi conforme cu SR EN 60439-1 / IEC 60439-1 si vor fi izolate pe toata lungimea lor cu mansoane din PVC conform BS 159.

Barele de distributie vor avea aceeasi sectiune pe intreaga lungime a unui tablou si exceptand situatiile cand in Contract se mentioneaza altfel, vor fi dimensionate la acelasi curent de calcul ca si intreruptorul / separatorul din amonte.

Barele de distributie vor fi instalate in compartimente separate in conformitate cu BS 159 si nu vor prezenta discontinuitati in zonele de interfata intre sectiuni adiacente.

Barele de distributie secundare vor fi din acelasi tip constructiv si vor fi dimensionate la aceleasi valori ale curentului de scurtcircuit ca si barele de distributie principale.

Conexiunile aflate sub tensiune de la si catre barele de distributie vor fi complet izolate sau ecranate corespunzator. Toate capacele de protectie si panourile de acces catre barele de distributie si conexiunile acestora vor purta inscriptii de avertizare corespunzatoare.

Accesul la barele de distributie va trebui sa fie comod pentru a permite extinderi sau conexiuni suplimentare in viitor.

Conexiunile principale dintre mecanismul intreruptorului principal si barele de distributie precum si suportii si consolele acestora vor fi dimensionate pentru a functiona la aceeasi valoare a curentului de scurtcircuit cu cea specificata pentru barele de distributie.

Compartimentele barelor de distributie vor fi proiectate astfel incat sa nu necesite ventilatie fortata pentru functionarea in conditii normale de temperatura ambianta.

Transformatoarele de curent vor fi de tipul cu montaj pe bara si vor fi conforme cu cea mai recenta revizie a standardului SR EN 60044-1.

Echipamente de incalzire si ventilare

In scopul evitarii fenomenului de condensare a vaporilor de apa, fiecare sectiune a unui ANPA va fi prevazuta cu un echipament de incalzire controlat prin intermediul unui termostat si intreruptor pornit / oprit. Echipamentul de incalzire anticondens va fi alimentat dintr-un tablou separat, alimentat, la randul sau din tabloul de servicii interne.

Cu exceptia compartimentelor barelor de distributie, toate compartimentele care contin aparataj capabil sa genereze caldura in conditii de functionare normala vor fi echipate cu sisteme de ventilare fortata. Ventilatoarele vor fi echipate cu filtre capabile sa mentina nivelul de protectie impotriva intrarii apei si prafului in interiorul ANPA. Ventilatoarele vor porni automat in momentul cand echipamentele generatoare de caldura sunt pornite. Pe usa compartimentului / sectiunii vor fi prevazute indicatoare de avarie pentru ventilatoare si de supratemperatura in interiorul compartimentului.

Cablarea interioara a tablourilor

Cablarea interioara a tablourilor va fi realizata cu conductoare si cabluri din cupru cu izolatie din PVC si vor fi conforme cu standardele SR HD 21 si SR HD 60 Cablurile vor avea conductoare multifilare. Conductoarele vor avea sectiunea minima de 1,0 mm2. Pentru cablarea echipamentelor montate pe usile modulelor ANPA se admite o sectiune maxima de 2,5 mm2.

Culorile conductoarelor vor fi in conformitate cu standardul SR EN 60446.

Conductoarele si cablurile vor fi etichetate la ambele capete cu ajutorul unor tile din mase plastice in conformitate cu schemele electrice corespunzatoare. Nu se admit etichete autocolante in acest scop.

Daca in interiorul unui compartiment izolat prin intermediul propriul sau separator sau disjunctor exista terminale care se mai afla sub tensiune, acestea vor fi prevazute cu capace de protectie transparente cu inscriptii de avertizare corespunzatoare care sa indice existenta pericolului de electrocutarere (Pericol de moarte! Sub tensiune!) precum si valoarea tensiunii periculoase. Capacele de protectie vor fi dimensionate astfel incat sa acopere complet terminalele de cablu (papucii) aflate sub tensiune si vor fi fixate ferm cu suruburi.

Conductoarele cablurilor de comanda vor fi prevazute cu capete terminale sertizate izolate. Fiecare conductor va fi echipat cu un capete terminal.

Conductoarele si cablurile de tensiuni diferite se vor termina in siruri de cleme distincte.

Atunci cand echiparea electrica include mai mult de un ANPA, sistemul de etichetare va fi unic in cadrul fiecarui ANPA.

Circuitele de energie (forta) vor fi amplasate distinct de cele de curenti slabi si vor fi conforme cu cele mai noi reglementari din domeniul compatibilitatii electromagnetice.

Terminatiile cablurilor

Cablurile se vor termina pe placi interioare prevazute cu presetupe de la care conductoarele cablurilor vor avea o lungime libera de cel putin 300 mm pentru realizarea traseului pana la clemele de conexiune corespunzatoare. Placile cu presetupe vor fi dimensionate astfel incat oricare dintre cabluri sa poata fi scos fara a fi necesara indepartarea altor cabluri.

Deasupra si dedesubtul placii cu presetupe se vor asigura spatii libere de cel putin 150 mm necesare accesului comod la presetupe.

Daca este necesar, in interiorul ANPA vor fi prevazute canale de cabluri cu rol de rezemare, rutare si fixare a cablurilor.

Toate conductoarele de comanda vor avea capete terminale sertizate si izolate.

Fiecare conductor va fi conectat la o singura clema.

Daca conductoarele si cablurile de tensiuni diferite sunt terminate pe acelasi sir de cleme, ele vor fi separate prin partitii izolatoare si marcate corespunzator.

Terminatiile conductoarelor si cablurilor vor fi astfel dispuse incat sa nu genereze eforturi mecanice (tensiuni) in timpul operatiilor de fixare a echipamentelor si strangere a elementelor de conexiune electrica.

Cablurile si conductoarele vor fi identificate folosind tile de plastic la ambele capete.

Conductoarele de rezerva vor fi terminate la cleme adecvate si vor avea o lungime suficienta pentru a atinge orice alta clema de comanda amplasata pozitionat in cadrul aceluiasi compartiment.

Siruri de cleme

Clemele vor complet izolate, vor asigura un contact mecanic ferm si vor fi de tipul celor cu montaj pe sina DIN standard.

Instrumentele care folosesc pentru conexiune fise plate, fise D-sub si fise DIN vor fi terminate intr-o unitate de interfata montata pe o sina DIN cuprinzand conexiunile prizelor si blocul de conexiuni cu suruburi cu terminalele etichetate.

Nu vor fi conectate mai mult de doua conductoare in oricare dintre cleme.

Acolo unde pentru instrumente sunt necesare surse de alimentare separate, acestea trebuie sa poata fi izolate in mod individual folosind terminale mobile prevazute cu sigurante fuzibile.

Toate clemele utilizate pentru conductoare si cabluri aflate la tensiuni mai mari de 110 V c.a. vor fi prevazute cu etichete de avertizare.

In vecinatatea placii cu presetupe vor fi prevazute cleme separate pentru conexiuni de intrare si de iesire.

Clemele si sirurile de cleme vor fi etichetate in conformitate cu schemele electrice corespunzatoare.

In perspectiva unei extinderi ulterioare, in fiecare compartiment va fi prevazut un numar de minimum 10 cleme de rezerva (sau de 15 % din numarul total de cleme – care este mai mare).

Legarea la pamant a ANPA

ANPA vor fi echipate cu o bara de legare la pamant din cupru dur, amplasata vizibil si distinct fata de orice placa cu presetupe si de traseele de intrare a conductoarelor cablurilor.

Bara de legare la pamant va avea o sectiune minima de 120 mm2 (sau de 50 % din sectiunea barelor de distributie – care este mai mare).

Pentru o sectiune oarecare a unui ANPA, bara de legare la pamant va fi o piesa continua (dintr-o singura bucata). Discontinuitatile sunt permise numai in locurile unde din constructie bara a fost sectionata din considerente de transport si montaj. se fac conexiuni de instalare. In locurile de discontinuitate, bara de legare la pamant va fi imbinata cu ajutorul a doua eclise prinse cu cel putin doua suruburi. Eclisele si zonele de contact ale barelor vor fi decapate si cositorite (stanate). La ambele capete, bara de legare la pamant va fi conectata la reteaua generala de legare la pamant.

Elementele componente ale carcasei ANPA precum si toate partile metalice care, in conditii normale, nu sunt utilizate ca si cai de curent, vor fi ferm conectate la bara de legare la pamant.

Usile metalice ale sectiunilor ANPA vor fi conectate, de asemenea, la bara de legare la pamant cu ajutorul unor conductoare flexibile dimensionate corespunzator, prevazute cu conectorii de capat (papuci) sertizati.

Conexiunile principale la bara de legare la pamant vor fi realizate cu organe de asamblare M8 sau echivalente.

In zonele unde echipamentelor vor fi conectate la conductoarele de ramificatie ale instalatiei de legare la pamant, suprafetele de contact vor fi bine curatate de vopsea si de orice alte acoperiri izolatoare si apoi vor fi protejate cu vaselina neutra.

Izolarea ANPA

(a) Cerinte generale

Exceptand cazurile cand se solicita altfel, izolarea ANPA va fi realizata cu separatoare cu rupere in aer sau intreruptoare automate (disjunctoare) compacte in carcasa turnata (MCCB – Moulded Case Circuit Breaker) cu montaj in interiorul tablourilor metalice.

Usa sau capacul compartimentului va fi interblocata cu separatorul sau intreruptorul automat (disjunctorul) respectiv, astfel incat usa dulapului sa nu poata fi deschisa atunci cand acesta este inchis. De asemenea, separatorul sau intreruptorul automat (disjunctorul) respectiv nu va putea fi inchis decat daca usa sau capacul compartimentului este inchisa corespunzator.

Separatorul sau intreruptorul automat (disjunctorul) va fi prevazut cu un sistem clar de indicare a pozitiei sale (cum ar fi PORNIT / OPRIT). Indicatorul trebuie sa fie vizibil in mod clar din pozitia normala de operare.

Separatoarele sau intreruptoare automate (disjunctoarele) vor trebui sa poata fi blocate numai pe pozitia ”DESCHIS”.

Din ratiuni de intretinere, contactele lor mobile vor trebui sa fie demontabile. Contactele fixe vor trebui sa fie complet izolate.

Separatoarele sau intreruptoarele automate (disjunctoarele) trebuie sa permita atasarea de contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau intreruptor automat vor fi prevazute doua contacte auxiliare de rezerva.

(b) Intreruptoare automate (disjunctoare)

Disjunctoarele instalate vor trebui sa poata suporta in mod continuu curentul maxim de calcul.

Disjunctoarele vor fi conforme cu cea mai recenta revizie a standardului SR EN 60927-2, si vor fi capabile sa suporte curentii de scurtcircuit specificati pentru sistemul respectiv.

Disjunctoarele vor fi prevazute cu un sistem de protectie adecvat.

Disjunctoarele compacte in carcasa turnata (MCCB) vor fi prevazute cu manete de actionare rotative.

Daca nu se specifica altfel, disjunctoarele compacte in carcasa turnata MCCB al caror curent nominal depaseste 100 A vor fi prevazute cu un dispozitiv termic de suprasarcina care sa prezinte o caracteristica curent – timp inversa si un dispozitiv electromagnetic de decuplare ajustabil. Disjunctoarele compacte in carcasa turnata MCCB vor avea incluse cel putin urmatoarele caracteristici:

Interblocare mecanica si electrica;

Indicator mecanic al starilor deschis, inchis si declansat;

Mecanism de declansare libera (trip-free);

Cel putin un contact auxiliar fara tensiune (voltage free), cablat la clemele de iesire, pentru indicare la distanta;

Bobina de declansare si declasator de tensiune minima, acolo unde este necesar.

Pentru intreruptoarele cu rupere in aer va fi furnizat un troliu de ridicare, pentru a permite indepartarea si instalarea pentru intretinere a intrerupatoarelor cu rupere in aer.

(c) Separatoare, separatoare cu fuzibile

Separatoarele de sarcina si separatoarele de sarcina cu fuzibile vor fi conforme cu cele mai recente revizii a standardelor SR EN 60947-3 si SR EN 60129 si vor fi capabile sa intrerupa curentul de sarcina nominal dar nu si pe cel de defect (load break). De asemenea, izolatoarele vor fi capabile sa inchida circuitul in conditii de curent de defect (fault make).

Separatoarele de sarcina si separatoarele de sarcina cu fuzibile vor trebui sa permita atasarea de contacte auxiliare. Pentru fiecare separator sau intreruptor automat vor fi prevazute doua contacte auxiliare de rezerva.

(d) Fiderii de alimentare si sectiunile barelor de distributie

Circuitele de alimentare si barele de distributie pentru curenti de peste 800 A vor fi echipate cu intreruptoare tripolare in aer debrosabile echipate cu mecanisme de armare cu motor a arcurilor. Pentru curenti de pana la 800 A vor fi utilizate intreruptoare cu fuzibile sau intreruptoare automate (disjunctoare) compacte in carcasa turnata (MCCB).

Intreruptoarele automate vor trebui sa poata fi comandate local si de la distanta. Semnalele de comanda de inchidere / deschidere de la distanta vor putea fi date din automatul programabil (automat programabil) de gestiune a sistemului de alimentare cu energie electrica si, implicit, din SCADA.

Intreruptoarele automate vor fi echipate cu contacte auxiliare conectate la sectiunea de triere (selectie) pentru indicarea starii acestora.

Intreruptoarele tripolare in aer de pe intrare vor fi echipate cu dispozitive electronice de protectie la suprasarcina, la pierderea unei faze de alimentare si inversarea succesiunii fazelor si la aparitia defectelor de punere la pamant. Dupa caz, va fi furnizata si protectia impotriva defectelor de punere limitata la pamant impreuna cu facilitati de declansare interdependenta bidirectionala, care sa permita functionarea paralela cu echipamentele de medie tensiune. Aceste dispozitive vor prevazute cu alimentare separata.

Masurarea parametrilor energiei electrice

Fiecare alimentare a unui Centru de Comanda a Motoarelor (CCM) sau a unui tablou de distributie va fi echipata in mod obligatoriu cu urmatoarele:

transformatoare de curent separate pentru sistemele de comanda si indicare / masurare;

un voltmetru echipat cu o cheie de comutare, care sa permita indicarea tensiunilor de alimentare de faza si de linie sau, cel putin, trei lampi indicatoare care sa indice prezenta tensiunilor de alimentare.

pentru alimentari de peste 250 A se va instala suplimentar un multimetru multiparametric (centrala de masura) prevazut cu bloc de scurtcircuitare a bornelor secundare ale transformatoarelor de curent si sigurante fuzibile. Multimetrul va trebui sa masoare, cel putin, valorile urmatoarelor marimi electrice: curent, tensiune, putere activa, puterea reactiva, putere aparenta, factor de putere si frecventa. Multimetrul va trebui sa furnizeze semnale pentru cu sistemul comanda si gestiune a sistemului de alimentare cu energie electrica si SCADA.

Contactoare si demaroare de motoare

(a) Generalitati

Contactoarele si demaroarele de motoare reprezinta, in general, sectiuni ale unor tipuri particulare de ANPA, denumite Centre de Comanda a Motoarelor (CCM). Contactoarele si demaroarele vor fi conforme cu SR EN 60947-4 si vor fi din clasa 12, categoria de utilizare AC-3, daca nu se specifica altfel.

Daca pentru un anumit demaror se cer anumite caracteristici speciale, acestea vor fi detaliate in Specificatiile particulare.

Configuratia componentelor si terminalelor va fi identica pentru fiecare tipo-dimensiune de demaror de motoare.

Toate contactoarele pentru pornire stea / triunghi, de schimbare a sensului de rotatie, etc. vor fi interblocate mecanic si electric.

Sectiunile de comanda ale CCM vor fi prevazute cu un sistem de temporizare, care sa previna pornirea simultana a doua motoare atat in conditii normale de exploatare cat, mai ales, la restabilirea tensiunii de alimentare dupa o intrerupere temporara a alimentarii cu energie electrica. Sistemul de temporizare va permite pornirea motoarelor intr-o ordine prestabilita. Perioada de timp dintre doua porniri consecutive ale motorului trebuie sa tina seama de moetoda de pornire a motorului.

Toate componentele cum ar fi relee, contactoare, temporizatoare, regulatoare, etc. vor avea etichete montate in imediata apropiere si inscriptionate in conformitate cu denumirile din schemele electrice corespunzatoare.

Sectiunile contactoarelor si demaroarelor vor fi, pe cat posibil, separate de sectiunile de comanda.

Contactoarele si demaroarele de motoare vor include ca un minim urmatoarele echipamente si facilitati:

intreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact in carcasa turnata (MCCB) sau intreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu usa de acces a sectiunii CCM in pozitiile INCHIS si DESCHIS blocat.

sistem adecvat de pornire directa sau asistata a motoarelor;

monitorizarea starilor si semnale de comanda necesare interfatarii cu sistemul automat programabil / SCADA;

echipament de incalzire anticondens cu termostat controlat comandat prin contactele auxiliare ale contactorului principal. Echipamentul de incalzire anticondens va fi deconectat automat in momentul pornirii motorului si conectat automat in momentul opririi acestuia;

releu electronic de protectie la suprasarcina, la pierderea unei faze de alimentare si inversarea succesiunii fazelor;

sir de cleme principale si secundare prevazute cu o rezerva de 15 % din numarul necesar in cadrul contractului;

ampermetre 72 mm x 72 mm, cu scala de 120° si partea superioara a scalei comprimata pentru cureti de pornire ai motoarelor montate pe usa sectiunii;

indicator neresetabil al numarului de ore de functionare cu afisare pana la 99.999,9 ore montat pe usa sectiunii;

butoane de pornire / oprire-blocare / resetare suprasarcina montate pe usa sectiunii;

lampi indicatoare pentru starile de pornit / oprit / disponibil / avarie montate pe usa sectiunii;

comutator selectie manual / 0 / automat montat pe usa sectiunii;

sigurante fuzibile pentru circuitele electrice al rezistentelor de incalzire a motoarelor;

disjunctoare magnetotermice sau sigurante fuzibile pe circuitele de comanda.

Pentru fiecare sectiune a contactoarelor si demaroarelor va fi prevazut un buton de oprire cu blocare. Acest buton va fi inseriat pe circuitul de alimentare a partii de comanda. Daca butonul este deblocat si eliberat manual, circuitele de comanda din compartimentul respectiv vor fi realimentate, dar separatorul principal va ramane pe pozitia DESCHIS. Inchiderea usii va reseta automat butonul de oprire. Butonul va fi utilizabil in toate modurile de comanda.

Semnalele de situatii de urgenta, de suprasarcina si de avarie vor opri instantaneu instalatia si o vor mentine in starea de avarie pina cand butonul de resetare este actionat.

(b) Tipuri de contactoare si demaroare de motoare

Vor putea fi utilizate urmatoarele tipuri de contactoare si demaroare de motoare (pentru tensiuni cu valori de pana la 600 V inclusiv):

cu pornire directa in tensiunea retelei de alimentare - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4, si, cu exceptia altor prevederi speciale, vor intra in clasa de sarcina intermitenta 12;

stea / triunghi - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4, iar clasa de utilizare va fi AC-

cu turatie variabila - Aceste actionari vor fi de tipul cu invertor de curent alternativ comandat pe principiul modulatiei in durata a impulsurilor de comanda si vor trebui sa poata comanda turatia, cuplul la arbore si curentul motoarelor asincrone clasice cu rotor in colivie. Actionarile vor fi cu 12 pulsuri si vor fi astfel alese incat armonicile generate in sistemul de alimentare cu energie electrica sa se situeze in limitele admise si sa nu provoace interferente cu alte echipamente si instalatii conectate la sistem. Daca actionarile cu turatie variabila nu indeplinesc cerintele referitoare la emisiile armonice, ele vor fi echipate cu filtre pentru armonici. Sectiunile contactoarelor si demaroarelor care contin echipamente de actionare cu turatie variabila vor mai include o lampa de avarie a invertorului si un aparat de indicare a frecventei.

cu autotransformator. - Acestea vor fi conforme cu SR EN 60947-4. Exceptand situatiile cand se specifica altfel, demarorul va lucra in clasa de sarcina intermitenta 0.1, si categoria de utilizare AC- Starterul va avea un numar de trepte suficient pentru a furniza cuplul de pornire minim necesar precum si orice restrictii impuse de catre furnizorul local de energie electrica. Autotransformatorul va fi echipat cu protectie termica.

(c) Separarea contactoarelor si demaroarelor de motoare

Fiecare demaror va fi prevazut cu un intreruptor automat (disjunctor) tripolar magnetotermic compact in carcasa turnata (MCCB) sau intreruptor-separator cu fuzibile interblocat cu usa de acces sau panoul frontal al sectiunii demarorului. Intreruptorul va fi echipat cu contacte auxiliare pentru a putea separa toate circuitele de alimentare auxiliare care intra in demaror.

Atunci cand demaroarele sunt alimentate prin disjunctoare sau sigurante fuzibile separate care apartin unui tablou de distributie, separatorul demarorului va avea terminalele complet izolate. Daca se utilizeaza disjunctoare, ele vor avea un contact auxiliar care sa poata separa alimentarea circuitului de comanda. Daca se utilizeaza sigurante separate, alimentarea circuitului de comanda se va face prin transformatoare independente in cadrul fiecarei sectiuni.

(d) Contactoare

Contactoarele vor fi tripolare, cu rupere in aer, prevazute cu circuite care impiedica reconectarea automata necontrolata la revenirea tensiunii de comanda dupa un eveniment de intrerupere a alimentarii, si vor fi conforme cu SR EN 60947, clasa de sarcina intermitenta 12, categoria de utilizare AC-3, si vor avea cel cel putin un set de contacte basculante de rezerva.

Contactoarele pentru pentru pornirea motoarelor (direct in tensiunea retelei, stea / triunghi, cu autotransformator, etc.) si de schimbare a sensului de rotatie vor fi interblocate mecanic si electric.

(e) Protectie si resetare

Circuitele contactoarelor si demaroarelor de motoare vor fi prevazute cel putin cu dispozitive electronice (relee) de protectie la suprasarcina, la pierderea unei faze de alimentare si inversarea succesiunii fazelor si la aparitia defectelor de punere la pamant. Releele termice vor trebui sa fie reglabile si vor fi calibrate la valoarea curentului de sarcina nominal al motorului.

In general, protectia motorului va fi ca si cea descrisa mai jos si orice modificare de la aceasta va trebui detaliata in contract:

Pentru indicarea starii, contactoarele vor fi prevazute cu contacte auxiliare si se va include cel putin un set de contacte basculante de rezerva.

Releele de suprasarcina vor trebui sa poata fi resetate manual prin intermediul unui buton de resetare in caz de supracurent, instalat pe panoul frontal al compartimentului demarorului. Butonul de resetare va reseta electric releul de suprasarcina.

(f) Comutator de selectie a comenzii

Cu exceptia cazului cand se precizeaza altfel, fiecare demaror va fi echipat cu un selector 'Local / Oprit / Comanda de la distanta / Automat'.

Actionarea manuala va fi prioritara celei automate cu exceptia circuitelor de protectie a actionarii.

Butoanele Pornit / Oprit vor trebui sa comande instalatia in ambele moduri, atat local cat si de la distanta.

(g) Contoare de numar de ore de functionare

Vor fi de tip neresetabil, cu afisare pana la 99.999,9 ore, montate pe panoul frontal.

(h) Butoane

Butoanele de pornire vor actiona numai circuitele selectate si circuitele de comanda primare.

Butoanele de blocare / oprire vor fi active indiferent de pozitia in care se afla selectorul.

Butonul de resetare va fi operativ numai cand avaria a fost inlaturata.

(i) Transmisia la distanta

Pentru transmisia la distanta, fiecare demaror va furniza urmatoarele semnale ca si contacte fara tensiune (voltage free):

functionare motor;

avarie motor;

motor disponibil.

Fiecare semnal va fi furnizat ca un contact basculant fara tensiune (voltage free) independent si va fi conectat la sirul de cleme in zona de comanda a tabloului demarorului.

Plecari de fideri

Compartimentele de plecare a fiderilor vor fi prevazute cu intreruptoare automate (disjunctoare) compacte in carcasa turnata (MCCB) interblocate cu usa de acces a sectiunii compartimentului.

Intreruptoarele automate (disjunctoarele) vor avea protectii electronice de supracurent si de defecte de punere la pamant. Intreruptoarele automate (disjunctoarele) nu vor fi, insa, prevazute cu relee de tensiune minima.

Pe partea inactiva a fiecarui intreruptor (disjunctor) vor fi furnizate cate un ampermetru monofazat si transformatoare de curent.

Sigurante fuzibile

Tablourile electrice si panourile de sigurante vor fi prevazute cu socluri pentru sigurante fuzibile cu mare putere de rupere conforme cu SR EN 60947-

Sigurantele fuzibile de protectie a circuitelor motoarelor vor fi din clasa 415 AC 80 (curent de rupere de 80 kA la tensiunea de 415 V).

Se vor instala etichete care sa indice identificarea circuitelor si valorile nominale ale sigurantelor.

Se vor furniza cate trei sigurante de rezerva din fiecare categorie (dimensiune). Aceste sigurante vor fi bine fixate pe partea interioara a usii tabloului de distributie sau demarorului.

Circuite de comanda si echipamente

(a) Tensiuni de comanda si surse de alimentare

Tensiunea din circuitele de comanda va fi de maximum 48 V (c.c. sau c.a.) si va fi furnizata de transformatoare coboratoare conform standardelor SR EN 60742 si SR EN 61558-2 sau de surse de tensiune continua. Unul dintre terminalele infasurarii secundare va fi conectat la pamant printr-o conexiune demontabila cu surub.

Transformatoarele vor fi dimensionate astfel incat sa poata asigura alimentarea circuitelor demaroarelor precum si un surplus de 50 % din aceasta. Infasurarile primare si secundare ale transformatoarelor vor fi protejate cu sigurante fuzibile adecvate.

Separarea alimentarii unuia dintre circuitele de comanda ale unui demaror sau ale unui grup de demaroare nu va trebui sa intrerupa alimentarile circuitelor de comanda ale celorlaltor demaroare.

Antreprenorul va furniza suplimentar un transformator de rezerva, care va fi astfel ambalat incat sa permita o conservare pe termen lung.

(b) Modalitatea de comanda

Functiile de comanda electrica vor fi realizate cu ajutorul automatelor programabile (automat programabil) si, eventual, prin sisteme electromagnetice clasice.

(c) Automate programabile

Automatele programabile vor fi echipate cu module de intrare / iesire, module de interfata, secventiatoare, surse de alimentare, etc.

Orice memorie cu acces aleator (RAM - Random Access Memory) va fi protejata cu baterii capabile sa asigure o autonomie de functionare de cel putin 24 ore in cazul caderii generale a alimentarii cu energie electrica. Echipamentul va fi prevazut cu o lampa de avertizare 'Baterie descarcata'.

Starile intrarilor / iesirilor vor fi indicate cu LED-uri montate frontal si vizibile din afara tabloului.

In apropierea automatelor programabile sau pe usile de acces ale tablourilor acestora vor fi prevazute etichete din materiale noncombustibile pe care vor fi inscriptionate detalii despre fiecare modul de intrari / iesiri.

Se va asigura un numar minim de intrari / iesiri de rezerva de 10 % (sau doua intrari / iesiri – care este mai mare).

Pentru semnale de intrare si iesire vor fi furnizate siruri de cleme (inclusiv cleme de rezerva) montate pe sine DIN. In cazul cand modulele de iesire au iesiri tip releu, acestea vor fi incluse impreuna cu clemele lor intr-o unitate modulara montata pe sina DIN.

Automatele programabile vor fi utilizate pentru comanda instalatiei numai in modul automat. Circuitele manuale si interblocarile de protectie vor fi cablate astfel incat sa fie asigurata o functionare limitata a instalatiei in cazul unei avarii a automatelor programabile.

Semnalele de oprire de urgenta vor fi cablate direct in demaroare si vor fi trimise si catre automatele programabile.

Semnalul de avarie va fi initiat atat in situatia de de suprasarcina a motorului cat si de catre o comanda de pornire neonorata a motorului. Acest semnal va putea fi resetat prin intermediul unui buton montat pe panoul frontal al demarororului.

(d) Echipamente electromagnetice

Toate releele si temporizatoarele vor fi prevazute cu etichete care vor indica denumirile acestora in conformitate cu schemele electrice corespunzatoare.

In situatia prezentei simultane intr-o aceeasi zona a unor circuite de c.c. si de c.a. va trebui sa nu poata fi posibila introducerea unui releu de c.c. intr-un soclu de releu de c.a si invers.

Echipamentele cu conectare prin soclu vor fi asigurate cu cleme (agrafe) arcuite.

Toate releele vor fi prevazute cu dispozitive de indicare vizuala a starii (anclansat / declansat).

Temporizatoarele vor avea scale calibrate liniar marcate in unitati de timp. Fiecare subdiviziune a scalei va reprezenta maximum 5 % din intreagul domeniu al scalei.

(e) Cerinte pentru masurarea la distanta

In toate panourile si dulapurile se va asigura spatiu de rezerva pentru echipamentele de masurare la distanta.

Semnalele digitale vor proveni de la contactele basculante fara tensiune (voltage free) ale echipamentelor a caror stare este monitorizata si vor intra inntr-un sir de cleme amplasat in apropierea dar nu in compartimentul prevazut pentru echipamentele de masurare la distanta. Se va asigura un numar de cleme suplimentar de cel putin 10 bucati (sau 10 % din total – care este mai mare) pentru conexiuni ulterioare.

Semnalele analogice vor fi complet izolate cu dispozitive de separare in bucla (loop isolators) pentru eliminarea buclelor de masa, rejectia semnalului de mod comun si cresterea zgomotelor imunitatii la zgomote.

(f) Caderea alimentarii cu energie electrica / repornirea automata

Toate circuitele de comanda vor fi astfel proiectate astfel incat, dupa restabilirea alimentarii cu energie electrica, echipamentele aflate sub comanda automata si cele aflate sub comanda manuala care trebuie sa functioneze in mod continuu si erau in functiune in momentul avariei sa reporneasca automat. Repornirea echipamentelor componente ale instalatiei va fi decalata, astfel incat sa nu se depaseasca valorile maxime admisibile ale curentului si, respectiv, puterii electrice simultan absorbite.

(g) Protectia impotriva loviturilor de trasnet

Toate echipamentele de comanda si toata instrumentatia (AMC-urile) vor beneficia de protectie impotriva supratensiunilor produse de catre loviturile de trasnet.

Descarcatoarele nu vor fi montate in tablourile principale decat daca acestea au o sectiune complet separata prevazuta cu o bara de legare la pamant proprie. Aceasta bara de legare la pamant va fi conectata la priza de pamant a instalatiei de protectie impotriva trasnetului (in cazul prizelor de pamant separate) sau la priza de pamant comuna folosita atat de catre instalatiile electrice de joasa tensiune interioare, cat si de catre instalatia de protectie impotriva trasnetului.

Instrumente indicatoare

(a) Cerinte generale

Instrumentele indicatoare (altele decat ampermetrele motoarelor) vor fi de forma patrata (96 mm x 96 mm) cu scala de 150 mm si vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor seriei SR EN 60051 si cu standardele si normele IEC-51, VDE-0410, DIN 43780, UNE-21318, BS-89, EN 50081, EN 50082 si DIN 4370 Capetele de scala ale aparatelor de masura vor fi de 1,5 ori mai mare decat valorile nominale ale parametrilor masurati iar clasa de precizie va fi minim 2,5 conform standardului IEC 51.

Capetele de scala vor fi conforme cu standardul DIN 43701 iar diviziunile si indicatiile vor fi conforme standardului DIN 43802.

Gradul de protectie al carcasei instrumentelor va fi IP52, in conformitate cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN60529 si DIN 40050.

Se accepta utilizarea instrumentelor cu vedere din cant doar pentru indicarea adancimii sau temperaturii.

(b) Ampermetre pentru motoare

Ampermetrele pentru motoare vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60051-2, DIN 43700, DIN 43802 si ale altor standarde.

Ampermetrele vor indica valorile efective adevarate (true r.m.s.) ale curentilor absorbiti de catre motoare independent de compensarea factorului de putere.

Ampermetrele vor avea forma patrata dupa cum urmeaza:

72 mm x 72 mm si scala de de 65 mm – pentru tablouri cu inaltimea de pana la 1 m;

92 mm x 92 mm si scala de de 94 mm – pentru tablouri cu inaltimea de peste 1 m;

Ampermetrele vor avea scala marcata astfel incat valoarea nominala a curentului de sarcina sa reprezinte aproximativ 3/4 din toata scala instrumentului iar capatul superior al scalei sa fie comprimat, astfel incat sa poata indica un curent de pornire de aproximativ 6 ori mai mare decat curentul nominal.

Transformatoare de curent

Transformatoarele de curent vor fi de tipul cu izolatie in aer si vor avea valori normate ale curentilor de scurtcircuit cel putin egale cu cele ale circuitele pe care sunt montate si vor fi conforme cu SR EN 60044-1.

In circuitele transformatoarelor de curent vor fi prevazute sigurante fuzibile si cleme speciale de scurtcircuitare (CT shorting links) astfel incat ampermetrele sa poata fi izolate in siguranta in caz de avarie a acestora (sau mai ales a cablajului) sau pentru inlocuirea ulterioara a ampermetrelor.

Transformatoarele de curent vor avea unul dintre capetele infasurarii secundare legat la pamant.

Imbunatatirea factorului de putere

Pentru asigurarea incadrarii valorilor factorului de putere in limitele admise vor fi prevazute echipamente de imbunatatire (ameliorare) a factorului de putere care utilizeaza condensatoare. Functionarea acestora va fi automata si va asigura cuplarea / decuplarea bateriilor de condensatoare astfel incat sa fie mentinuta o valoare a factorului de putere egala cu cea a factorului de putere neutral (0,92). Echipamentul va fi prevazut cu un numar de minimum 3 trepte comutabile.

Condensatoarele vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 61921 si SR EN 60931-1 si vor fi echipate cu sigurante corespunzatoare.

Este interzisa utilizarea ca dielectric a policlorurii de difenil (PCB - Polychlorinated biphenyl).

Echipamentul de imbunatatire (ameliorare) a factorului de putere va fi deconectat automat in momentul cuplarii unei surse de energie electrica de rezerva (generator).

Etichetele si etichetarea instalatiilor si echipamentelor

Toate componentele si echipamentele constitutive ale instalatiei (separatoare, disjunctoare, demaroare, tablouri, dulapuri si panouri electrice, cutii de conexiuni, relee de timp, sigurante fuzibile, etc.) vor fi etichetate cu claritate in conformitate cu schemele electrice corespunzatoare.

Toate etichetele vor fi instalate inaintea operatiilor de punere in functiune (PIF).

Etichetele vor fi confectionate din urmatoarele materiale:

(a) Etichete montate pe partea frontala a tablourilor de distributie si de comanda

Vor fi executate din plastic transparent cu grosimea de 3 mm, gravat pe spate cu litere de culoare neagra (in cazul tablourilor de comanda vopsite in culori inchise, fondul etichetei va fi alb).

(b) Etichete montate in interiorul a tablourilor de distributie si de comanda si etichete montate in exteriorul cladirilor

Vor fi executate din plastic laminat cu grosimea de 3 mm, gravat astfel incat sa rezulte litere negre pe fond alb.

Toate etichetele vor trebui sa fie vizibile iar cablarea interioara nu trebuie sa reduca din vizibilitatea acestora.

Etichetele de avertizare vor avea litere negre pe fond galben, precum si un simbol de fulger, conform cu HG 971/2006 (Directiva Consiliului UE nr. 58/1992).

Etichetele vor fi fixate numai cu suruburi cu cap ingropat cromate sau din otel inoxidabil. Etichetele autocolante nu sunt admise.

Toate etichetele interioare vor fi fixate pe componente nedemontabile.

Lampi indicatoare

Indicatoarele de pe tablouri, dulapuri, panouri, etc. vor fi lampi cu diode electroluminiscente (LED - Light Emmiting Diode) alimentate la tensiuni de pana la 48 V. Lampile vor fi dispuse astfel incat sa fie usor accesibile pentru inlocuire prin fata, operatie care nu trebuie sa necesite scule speciale. Va fi prevazuta, de asemenea, posibilitatea de testare (aprindere comandata) a tuturor lampilor unui tablou, dulap, panou, etc.

Toate capacele dispersoare ale lampilor indicatoare vor fi din plastic transparent / translucid dur. Culorile lampilor indicatoare vor fi conforme cu cea mai noua revizie a standardului SR EN 6007

Oprire – Blocare / Separare

Toate echipamentele actionate prin intermediul unor motoare electrice vor fi prevazute cu butoane sau comutatoare de oprire cu blocare pentru separare electrica montate in imediata vecinatate a echipamentelor respective. Comutatoarele de oprire vor trebui sa fie capabile sa intrerupa curentul de sarcina nominal dar nu si pe cel de defect (load break) si sa inchida circuitul in conditii de curent de defect (fault make).

Dupa caz, echipamentele vor fi prevazute cu tablite de avertizare care sa indice ca echipamentul poate porni automat. Echipamentul / instalatia nu va putea porni decat dupa deblocarea butonului sau comutatorului de oprire si, implicit, dupa resetarea sistemului.

Generatoare de rezerva – facilitati de conectare

(a) Generalitati

Atunci cand este necesara prevederea si conectarea unui generator de energie electrica de rezerva, una din urmatoarele facilitati va fi solicitata in contract.

(b) Facilitate de comanda furnizata de catre altii

In acest caz in sistemul barelor de distributie principale vor fi prevazute legaturi in imediata apropiere a partii inactive a echipamentului principal de comutare. Vor fi prevazute legaturi la fiecare dintre barele fazelor si la bara neutra.

(c) Facilitate de comanda manuala a generatorului

Aceasta facilitate va consta intr-unul din urmatoarele:

un intreruptor cu fuzibile sau intreruptor in aer pentru alimentarea de la generator, interblocat mecanic sau cu cheie cu separatorul / intreruptorul cu fuzibile al tabloului principal de distributie pentru a preveni conectarea in paralel a alimentarii de la generator cu alimentarea normala cu energie electrica sau

un comutator basculant capabil sa intrerupa curentul de sarcina nominal dar nu si pe cel de defect (load break) si sa inchida circuitul in conditii de curent de defect (fault make). Comutator ul va fi etichetat ”Alimentare din generatorul de rezerva / Oprit / Alimentare (normala) din tabloul de distributie”. Comutatorul va trebui sa poata fi blocat in pozitia Oprit.

Metoda de conectare va fi cea descrisa in contract, cum ar fi prin cutii de conexiune sau ansamblu fisa (stecher) si priza trifazata 63 A 3P+N+PE + contact pilot conform cu SR EN 60309-2.

(d) Controlul automat al generatoarelor

Generatoare permanente fixe:

Daca nu se specifica altfel, echipamentul de comutare va fi montat in tabloul principal de distributie sau intr-un Centru de Comanda a Motoarelor (CCM) si va include unul din urmatoarele:

intreruptor in aer interblocat mecanic si electric cu separatorul / intreruptorul / disjunctorul tabloului principal de distributie sau

doua Antreprenorare basculante interblocate mecanic si electric.

Generatoare mobile sau transportabile:

Cu exceptia situatiei in care se specifica altfel, echipamentul de comutare va fi montat pe generatorul de rezerva si va cuprinde doua Antreprenorare basculante interblocate mecanic si electric.

In tabloul principal de distributie sau in Centru de Comanda a Motoarelor (CCM) va fi prevazut un comutator dimensionat corespunzator si etichetat ”Normal / Rezerva (Bypass)”. Comutatorul va trebui sa poata fi blocat in pozitia Bypass. La punctele de conectare si pe modulul generator vor fi montate placi de avertizare cu textul ”Inainte de executarea operatiilor de intretinere sau inainte de indepartarea (mutarea) generatorului asigurati-va ca comutatorul de comanda este blocat in pozitia bypass”.

Comanda alimentarii de rezerva:

Comutarea automata va fi initiata prin intermediul unui releu trifazat de supraveghere a fazelor de alimentare in urmatoarea secventa:

Pierderea oricareia dintre fazele alimentarii cu energie electrica – comutarea alimentarii.

Pornirea generatorului va fi intarziata cu 10 secunde pentru a permite restabilirea alimentarii din sursa normala de energie electrica. Daca alimentarea normala continua sa ramana oprita, generatorul porneste si functioneaza timp (variabil) de 30 minute. Uzina (instalatia) care functioneaza in regim de comanda automat reporneste in mod automat.

Alimentarea normala cu electricitate este restabilita si stabila pentru 60 secunde – generatorul este oprit.

Consumatorii revin pe alimentarea normala si din considerente de racire, generatorul mai functioneaza un timp setabil (variabil intre 0 - 30 minute).

Va fi prevazut un comutator de test care sa permita simularea intregii succesiuni de comanda detaliate mai sus.

Incalzitoare de trasee

Incalzitoarele de trasee sunt destinate mentinerii sau ridicarii temperaturii conductelor sau recipientelor / rezervoarelor / vaselor si vor beneficia de circuite separate in tablourile de distributie din care se alimenteaza.

Conductele echipate cu dispozitive de incalzire vor fi prevazute cu etichete de avertizare.

Cablurile incalzitoare de trasee vor fi de tipul cu autoreglare, avand o manta conectata la instalatia de legare la pamant, vor fi comandate prin termostate si vor avea blindaj de protectie impotriva conditiilor de mediu defavorabile si a daunatorilor. Izolatia cablurilor va fi sectionata pentru face comoda inlaturarea acesteia in vederea intretinerii. Instalarea acestora va fi conforma cu cerintele standardului normelor nationale in vigoare.

Transformatoare de putere

Generalitati

Transformatoarele vor fi proiectate si instalate pentru utilizare in retele de distributie a energiei electrice in zonele unde se afla localizate instalatiile tehnologice.

Transformatoarele vor fi de tipul cu izolatie in rasina sau in ulei din tipul pentru utilizare in aer liber, cu racire naturala si vor fi conforme cu cele mai noi revizii ale standardelor SR EN 60076, SR HD 428 sI SR HD 538.

Transformatoarele vor trebui sa functioneze corespunzator cuplate fiind la o retea de alimentare cu urmatorii parametri:

Variatii de tensiune: 6 % din valoarea efectiva nominala a tensiunii;

Variatii de frecventa: 2.5 % din valoarea nominala a frecventei;

Variatiile simultane ale tensiunii si frecventei nu vor trebui sa aiba loc in sensuri opuse.Transformatoarele vor fi create si instalate pentru a fi utilizate in retelele de distributie a curentului in zona instalatiei.

Parametrii nominali de functionare

Parametrii nominali de functionare de lunga durata a transformatorului vor fi cei corespunzatori alimentarii continue a tuturor consumatorilor deserviti de acesta la sarcina maxima, plus un spor de 10 % pentru o eventuala crestere a consumului. Varfurile de consum de scurta durata nu vor depasi cu mai mult de 20% parametrii de regim permanent inscrisi pe placa de timbru a transformatorului.

Transformatoarele vor fi din gama standardizata de produse ale fabricantului si vor fi capabile sa furnizeze puterea de iesire nominala in conditiile climatice extreme corespunzatoare zonei de amplasare a acestuia.

Comutarea ploturilor

Se va furniza un comutator manual de ploturi fara sarcina actionat din exterior. Comutarea se va face in trepte de 2,5 % si 5 % din tensiunea nominala pe infasurarea de medie tensiune (MT).

Comutatorul va actiona pe toate cele trei faze si va trece pe pozitia de repaus numai dupa inchiderea completa a contactelor. Mecanismul de comutate va avea o constructie robusta, va fi proiectat sa elimine riscul de scurtcircuit si va avea suprafetele de contact suficient de mari pentru a functiona satisfacator in conditii de suprasarcina. Comutatorul va trebui sa indice treapta selectata si va trebui sa poata fi blocat in oricare dintre pozitiile selectate.

Configuratia conexiunilor

Cu exceptia situatiei cand se precizeaza altfel, grupa de conexiuni a transformatorului va fi Dy11. Punctul central al conexiunii in stea a infasurarii trifazate de joasa tensiune va fi conectat la instalatia exterioara de legare la pamant.

Configuratia constructiva

Sasiul transformatorului va fi construit din tabla de otel si va incorpora facilitati de prindere / ridicare si de rulare pe pozitie a transformatorului. Dupa pozitionare, rotile vor trebui sa poata fi demontate astfel incat transformatorul sa poata fi asezat pe propriul postament.

Finisarea (acoperirea) interioara a transformatorului va fi rezistenta la coroziune si adecvata pentru contactul continuu cu lichidul de racire al transformatorului. Daca in Contract nu se specifica altfel, exteriorul va fi finisat in culoarea standard a fabricantului.

Protectia

Se vor asigura urmatoarele protectii:

Protectie la defect de punere limitata la pamant - punctul central al conexiunii in stea a infasurarii trifazate secundare va fi cuplat la instalatia exterioara de legare la pamant printr-o piesa de conexiune demontabila cu izolatie in aer, care sa permita instalarea unui transformator de curent. Piesa de conexiune si transformatorul de curent vor fi instalate intr-o incinta (cutie) adecvata dotata cu usa de acces si placa cu presetupe demontabila. Acest tip de protectie va fi prevazuta pentru toate transformatoarele cu puterea de peste 1 MVA.

Supapa de suprapresiune - transformatoarele etanse vor fi prevazute cu o supapa cu arc resetabila si reglabila actionata de suprapresiunea din cuva transformatorului. Deschiderea supapei va detemina actionarea unui intreruptor/comutator resetabil manual care, la randul sau, va da un semnal de decuplare a alimentarii transformatorului si va declansa o alarma.

Protectia la supratemperatura a infasurarilor - va fi realizata prin intermediul un termometru cu scala gradata destinat sa indice temperatura infasurarilor si prevazut cu doua contacte reglabile menite sa declanseze o alarma la distanta si sa declanseze intreruptorul de medie tensiune. Indicarea alarmei si a declansarii va fi indicata de catre un releu cu stegulet mecanic de. memorare resetabil manual instalat pe tabloul (celula) intreruptorului de medie tensiunerespectiv.

Cerinte suplimentare

Transformatoarele de putere vor mai fi prevazute cu:

placa de timbru inscriptionata cu parametrii si grupa de conexiuni a transformatorului;

terminal filetat de legare la pamant de cel putin 12 mm diametru prevazut cu piulite si saibe din alama;

orificiu pentru umplere cu ulei prevazut cu dop;

Indicator de nivel din sticla;

robinet de golire, cu blind si tablita de avertizare;

indicator temperatura a uleiului si intreruptor/comutator;

cutii pentru terminalele (bornele) de JT si MT, dimensionate corespunzator in functie de cablurile utilizate. Pentru conductoare individuale vor fi prevazute presetupe din materiale nemagnetice. Conexiunile vor fi realizate cu ansambluri filetate fie in cutiile pentru terminale, fie in cutii separate pentru ca testarea cablurilor sa poata fi facuta fara demontarea acestora.

Transformatoarele vor fi insotite de certificate de teste de rutina si cu certificate de teste tip.

Instalare

Transformatoarele vor fi instalate in incinte interioare separate, ventilate in mod adecvat pentru o functionare continua a transformatorului la sarcina nominala in conditii de temperatura maxima. Incinta va fi echipata cu o basa pentru uleiul scurs accidental. Basa va contine pietris (balast) sortat cu diametrul de minimum 50 mm si avand 30 % goluri. Volumul de siguranta al basei va fi astfel incat scurgerea a cel putin 110 % din volumul total de ulei din transformator sa nu depaseasca cota superioara a stratului de pietris. Tevile de protectie a cablurilor si alte intrari in basa vor fi cu cel putin 300 mm deasupra nivelului pietrisului.

Masurarea debitului

Generalitati

Toate echipamentele de masurare a debitului trebuie sa fie conforme cu SR EN ISO 6416, SR EN ISO 6817, SR EN ISO 4375, SR ISO 9826, SR ISO/TR 9823 si STAS 11298-80.

Sisteme de monitorizare a debitului cu ultrasunete

Masurarea va fi bazata pe principiul distanta / timp sau pe principiul Doppler.

Proiectarea carcasei aparatului va fi adaptata aplicatiei si caracteristicilor necesare fasciculului ultrasonor transmis si reflectat. Traductorul sau traductorii vor fi fixati pe o consola care sa permita accesul comod pentru intretinere.

Erorile de masurare datorate modificarilor de temperatura in intervalul 0 – 35 sC vor fi compensate.

Precizia globala a fiecarei instalatii va fi de ± 1,5 % in tot domeniul de masurare. Echipamentele vor furniza un semnal de iesire izolat de 4 - 20 mA pentru debite cuprinse intre zero si capatul superior al scalei de masurare.

Pentru asigurarea preciziei masurarilor, debitmetrele cu ultrasunete vor fi prevazute in amonte si in aval cu portiuni drepte de conducte in conformitate cu cerintele debitmetrului respectiv.

Debitmetre electromagnetice

Debitmetrele electromagnetice cu inductie vor functiona in baza principiului inductiei electromagnetice si se vor conforma cerintelor standardului SR EN ISO 6817.

Senzorii vor vor fi inglobati in tuburi din otel inoxidabil si prevazuti cu o teaca izolatoare corespunzatoare utilizarii in ape uzate brute (netratate). Capetele vor fi prevazute cu flanse PN 16.

Aparatele de masura vor fi prevazute cu inele de legare la pamant rezistente la coroziune.

Pentru debitele cuprinse in intervalul 10-100 % din domeniul de masurare, precizia va fi cel putin egala cu ± 1% din valoarea capatului de scala. Echipamentele vor furniza un semnal de iesire izolat de 4 - 20 mA pentru debite cuprinse intre zero si capatul superior al scalei de masurare.

Erorile de masurare datorate modificarilor de temperatura nu vor depasi ± 0,02 % per sC iar eroarea de liniaritate va fi de minim ± 0,1 %.

Pentru asigurarea preciziei masurarilor, debitmetrele electromagnetice vor fi prevazute in amonte si in aval cu portiuni drepte de conducte in conformitate cu cerintele debitmetrului respectiv.

Pentru locatiile unde indepartarea debitmetrului va intrerupe debitul principal se va prevedea, dupa necesitati, o ruta de ocolire (bypass) prevazuta cu vane.

Debitmetre in canal deschis

Pentru canalele si deversoare vor fi utilizate instrumente cu ultrasunete, care vor determina debitul pe baza masurarii nivelulului.

Ori de cate ori este posibil, traductorul va fi pozitionat la o inaltime echivalenta cu nivelul maxim al apei la care se adauga inaltimea minima de amplasare a traductorului fata de nivelul liber al apei,. Daca traductorul este amplasat la o inaltime mai mare, precizia de masurare va fi redusa. Amplasamentul efectiv al traductorului depinde de tipul canalului sau deversorului utilizat. Amplasamentele si procedurile de masurare vor fi conforme cu standardele SR EN ISO 4375. Traductorul va fi usor accesibil pentru lucrari de intretinere si pentru verificarea preciziei acestuia.

Instrumentele pe ultrasunete sunt afectate de spuma formata la suprafata lichidului. Metoda de masurare cu ultrasunete nu va fi utilizata daca spuma constituie o problema majora si persistenta.

Masurarea nivelului

Masurarea conductiva a nivelului

Montarea electrozilor in ape uzate sau in instalatii de canalizare se va face cat mai departe posibil unul de celalalt, pentru a nu fi ancrasati si colmatati de corpurile solide antrenate de curentul de apa uzata. Electrozii de nivel vor fi imersati direct in lichid si in pozitie verticala.

Sondele de conductivitate pentru comutatoarele de nivel vor fi alcatuite din tuburi din otel inoxidabil incapsulate in intr-un manson din PVC care sa depaseasca cu 75 mm capatul electrodului. Capetele electrozilor vor fi etansate.

Din considerente de protectie mecanica, acolo unde este necesar, se vor monta piese de sustinere (console, bratari) intermediare izolate din otel inoxidabil, in conformitate cu recomandarile producatorului.

Fiecare instalatie de electrozi de masurare conductiva a nivelului va fi prevazuta cu cate o conexiune la instalatia de legare la pamant. Nu este permisa utilizarea retelelor de conducte sau a altor structuri metalice ca instalatii de legare la pamant.

Suportii de sustinere a sondei vor include un corp turnat din rasini fenolice negre, capabil sa permita accesul unei teava de 20 mm. Pentru instalarea electrodului vor fi furnizate coliere (bratari) de sustinere prevazute cu terminatii de cabluri. Capacul de sustinere va fi turnat, de asemenea, din rasini fenolice. Intre corp si capac va fi montata o garnitura de etansare . Corpul va fi prevazut cu un racord pentru montarea unei tevi filetate.

Suportii sondei vor permite reglarea nivelelor de lucru de cel putin 100 mm fara a fi necesara taierea sau prelungirea electrozilor.

Electrozii care vor fi montati in foraje / sonde vor fi din otel inoxidabil cu un cablu etansat furnizat la lungimea necesara.

Electrozii care sunt utilizati in fluide cu conductibilitate scazuta sau fluctuanta vor fi echipati cu discuri de conductivitate. Electrozii vor fi alimentati cu o tensiune electrica alternativa a carei valoare efectiva nu va depasi 25 V in circuit deschis.

Daca lungimea electrozilor nu a putut fi stabilita cu exactitate in momentul comandarii lor, ei vor fi furnizati la o lungime mai mare decat cea necesara si vor fi taiati la fata locului la lungimea necesara.

Intreruptoare cu flotor

Intreruptoarele cu flotor sunt utilizate pentru detectarea simpla a nivelelor maxime si minime in toate aplicatiile cu exceptia celor de canalizare si de instalatii de tratare a apelor uzate.

Intreruptoarele cu flotor vor fi prevazute cu un cablu de lungime suficienta pentru a permite indepartarea intreruptorului fara deconectarea cablului. Cablul va fi terminat intr-o cutie de jonctiune locala.

Se va asigura o rezerva suficienta de cablu pentru a permite variatia inaltimii de montaj flotorului.

Instalarea intreruptoarelor cu flotor se va conforma urmatoarelor cerinte:

Intreruptoarele cu flotor vor fi instalate vertical in lichid.

Se vor utiliza flotoare din polipropilena rezistenta la impact.

Pentru aplicatii de nivel scazut se vor utiliza intreruptoare cu flotor cu contragreutate.

Nu este admisa utilizarea contragreutatilor cu plumb sau mercur.

Flotoarele pentru aplicatii de nivel scazut vor fi instalate in tuburi de linistire (amortizare).

Manometre, transmitatoare si intreruptoare

Manometrele vor fi conforme cu standardul SR EN 837-1. Manometre, transmitatoare si pH

Echipantele de monitorizare a pH-ului se vor conforma urmatoarele cerinte minime:

Sa fie de submersie, de insertie sau de tip ”trece/prin”.

Sa genereze un semnal de iesire in curent proportional cu pH-ul masurat in esantion.

Sa aiba un interval de masurare a pH-ului cuprins intre 0 si 14.

Sa incorporeze facilitatea de compensare automata in functie de temperatura.

Sa aiba o precizie de ± 0.1 pH.

Sa includa puncte de setare separate pentru pH ridicat si scazut care sa fie reglabile in intregul interval masurat. Punctele de setare vor fi prevazute cu indicatoare luminoase pe panoul frontal al unitatii.

Sa aiba o carcasa cu grad de protectie IP65.

Sa poata fi montate in cutii, pe panoul frontal al tablourilor si mural.

Sa aiba un afisaj local cu 4 caractere.

Alimentarea cu energie electrica a instrumentatiei

Instrumentatia va fi alimentata de la o sursa de energie electrica monofazata de 230 V / 50 Hz.

Lucrari de drumuri

Defrisare si curatire

Defrisarea si curatarea pentru lucrarile de drumuri vor fi executate in conformitate cu Clauza “Curatarea si defrisarea” din Specificatie.

Lucrarile de terasament pentru drumuri

Lucrarile de terasament pentru drumuri se vor conforma in general Clauzei “Lucrari de terasamente” din Specificatie.

Atunci cand densitatea terenului uscat la o adancime de 0.3 m de la nivelul platformei este sub 90% din densitatea maxima a terenului uscat, determinata conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare, subsolul va fi refinisat si compactat la 90% din densitatea maxima a terenului uscat.

Umplutura mai jos de 0.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 90% din densitatea maxima a terenului uscat. Umplutura ce se incadreaza in 0.3 m adancime sub nivelul de platforma va fi compactata la 95% din densitatea maxima a terenului uscat.

Atunci cand se compacteaza sectiuni din subsol, se va acorda o atentie speciala conditiei ca subsolul natural sau umplutura sa fie compactate cu o usoara panta spre exterior pentru a se asigura o buna scurgere a apei de suprafata.

Materialul excavat pentru patul de suport al drumului care este adecvat pentru umplutura va fi utilizat in acest scop in masura in care este posibil.

Finisarea si protectia subsolului

In momentul in care subsolul a fost compactat in gradul dorit, suprafata va prezenta un strat paralel cu suprafata finisata a carosabilului si cu nivelele si sectiunea transversala corecte.

Suprafata finisata a subsolului va fi aprobata de catre Consultantul Supervizare inainte de amplasarea materialului de egalizare. Subsolul, odata compactat, cu forma definita si aprobat, va fi protejat si mentinut bine drenat.

Utilajele si materialele nu vor fi depozitate sau stivuite pe strat. Traficului Antreprenorului nu i se va permite sa treaca peste subsolul finalizat, decat daca se aproba de catre Consultantul Supervizare. Antreprenorul va repara, pe cheltuiala sa, orice portiuni moi sau deteriorari ale subsolului.

Materialul si Constructia Stratului de egalizare

Materialul granular utilizat la stratul de egalizare se va conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare. Toate materialele vor fi dispuse, imprastiate egal si compactate, imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea. Materialul va fi imprastiat intr-unul sau mai multe straturi astfel incat, dupa compactare, grosimea totala sa fie cea impusa.

Compactarea sub-bazei va fi de 98% din densitatea maxima a terenului uscat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare si se va executa imediat ce este posibil, dupa ce materialul a fost imprastiat. Atunci cand utilajul de compactare nu are capacitatea necesara, stratul de egalizare va fi dispus in doua sau mai multe straturi. Pe perioada constructiei, stratul de egalizare va fi mentinut in conditii de drenaj permanent. Evacuarea va fi deviata permanent in afara constructiei. Evacuarea va fi deviata in afara constructiei pentru a se evita eroziunea.

Conditii cu privire la compactare

Utilajele de compactare cu vibratii pot fi utilizate daca sunt aprobate de Consultantul Supervizare. Numarul traversarilor va fi determinat avandu-se in vedere caracteristicile utilajului si materialului care vor fi utilizate.

Daca este necesar, vor fi prelevate specimene de testare pentru a se determina metoda optima de compactare. Suprafata fiecarui strat de material va fi, dupa finalizarea compactarii, bine inchisa, nemiscata sub utilajul de compactare si fara planuri de tasare.

Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate.

Materialul si constructia bazei

Baza va contine unul din urmatoarele materiale:

Piatra de fundatie selectata

Piatra sfaramata

Baza de pietris stabilizat cu ciment.

Pietrisul selectat sau piatra sfaramata vor avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. Materialul pentru baza va fi bine calibrat, in conformitate cu urmatoarele cerinte:

Valoarea CBR dupa 24 ore de inmuiere nu va fi mai mica de 80%

Limita lichidului si indicele de plasticitate nu vor depasi 25% si respectiv 8%

Limitele de calibrare vor fi:

Pietrisul selectat si piatra sfaramata vor fi compactate la 100% din densitatea maxima uscata.

Compactarea se va executa prin udare si cu cilindrul compresor pana cand nu mai apar miscari vizibile ale materialului de piatra compactata, iar pietrele din materialul de baza atunci cand vor fi aruncate sub cilindru vor fi sfaramate. Un strat de finisare de nisip va fi cilindrat pentru a umple golurile din suprafata.

Pietrisul selectat stabilizat cu ciment va avea o grosime de minim 150 mm sau cea impusa de conditiile existente ale terenului. Pietrisul va fi conform cerintelor specificate anterior si va fi stabilizat cu ciment Portland in procent de 6 - 8%. Pentru a se obtine un amestec uniform de materiale si apa, pietrisul selectat stabilizat cu ciment va fi fabricat intr-un malaxor, transportat la amplasament si compactat la 100% din densitatea maxima uscata. Daca conditiile permit si Consultantul Supervizare aproba, baza de pietris selectat stabilizat cu ciment va fi fabricata pe santier, cu ajutorul unor biele rotative si cisterne de apa pentru a se obtine o baza bine amestecata. Conditiile de compactare vor ramane neschimbate, de ex. 100% din densitatea maxima uscata.

Materialul va fi dispus, imprastiat egal si compactat, imprastierea efectuandu-se in paralel cu dispunerea. Materialul pentru baza drumului va fi imprastiat de preferinta intr-un singur strat, utilizandu-se o masina de derulat sau un utilaj similar aprobat.

Materialul va fi imprastiat astfel incat dupa compactare grosimea totala sa fie conforma cerintelor. Antreprenorul va organiza lucrarea astfel incat sa fie evitate imbinarile longitudinale pe materialul intarit. Daca nu este posibil, atunci inainte de inceperea lucrarii pe o imbinare longitudinala de material intarit, marginea compactata anterior, in cazul in care a fost expusa mai mult de o ora, va fi taiata vertical pentru a se obtine o fata echivalenta cu grosimea specificata a stratului de material corect compactat.

Compactarea bazei drumului la un minim de 100% din densitatea maxima uscata va fi finalizata de indata ce este posibil dupa ce materialul a fost imprastiat. Echipamentul de compactare nu se va sprijini direct pe materialul intarit sau deja intarit dispus anterior, decat in masura in care este necesar pentru a se obtine compactarea specificata a imbinarii. Se va acorda o atentie speciala obtinerii compactarii complete in vecinatatea imbinarilor longitudinale si transversale, iar Antreprenorul va folosi suplimentar compactoare mici speciale daca este necesar sau se dispune de catre Consultantul Supervizare.

Materialul necompactat sau slab compactat din vecinatatea imbinarilor de constructie va fi indepartat si inlocuit cu material proaspat. Suprafata fiecarui strat de material compactat, la finalizarea compactarii, va fi bine inchis, nu se va misca sub utilajul de compactare si nu va prezenta planuri de compactare, creste, fisuri sau material necompactat. Zonele necompactate, separate sau in orice alt mod defecte vor fi refacute la grosimea stratului si recompactate. Daca aceasta nu se poate realiza in 2 ore de amestecare, remedierea va cuprinde spargerea materialului pe intreaga grosime a stratului, indepartarea lui si inlocuirea cu material proaspat amestecat si compactat conform Specificatiei.

Imediat dupa finalizarea compactarii, baza va fi maturata timp de cel putin 7 zile, cu exceptia cazului cand se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Maturarea se va realiza fie prin acoperirea cu un strat de plastic impermeabil, asigurat impotriva vanturarii de pe suprafata cu imbinari suprapuse pe cel putin 300 mm si stabilizate astfel incat sa se evite pierderea de umiditate sau in conformitate cu clauzele din Specificatie ce se refera la beton, sau prin pulverizare cu un compus de maturare aprobat.

In ciuda celor mentionate anterior, Antreprenorul va construi baza drumului conform conditiilor si specificatiilor emise de Autoritatea sau Municipalitatea in cauza. Specificatia care a fost inclusa aici va fi aplicata numai in absenta unor conditii speciale ale acestor autoritati.

Pavajele asfaltice

Pavajele asfaltice de acoperire

Pavajele asfaltice de acoperire vor cuprinde:

Stratul de beton asfaltic

Stratul de legatura

Stratul de uzura

Toate acestea reprezinta straturi de beton asfaltic, dar de o compozitie diferita, in special in ceea ce priveste compozitia granulometrica a particulelor de pietris. Stratul de beton asfaltic va fi cel mai gros si cel de uzura cel mai subtire.

Betonul asfaltic amestecat la cald

Amestecul de bitum pentru straturile suprafetei se va conforma cerintelor amestecurilor produse local.

Compozitia amestecurilor se prezinta de regula astfel:

Umplutura de praf inert

5 - 7 % bitum

70 - 75 % material calcaros gri sau albastru

23 - 25 % nisip

Amestecurile de bitum vor fi obtinute de la o statie de amestec locala aprobata, in masura in care este posibil.

Vor fi furnizate Consultantului Supervizare numele si adresele producatorilor locali. Niciun amestec bituminos nu va fi fabricat pana cand formula de fabricatie nu a fost inaintata de Antreprenor si aprobata de Consultantul Supervizare, in scris.

Formula va indica procentul exact de fragmente cernute si procentul exact al asfaltului care va fi utilizat la amestec, inclusiv temperatura de amestec. Formula de fabricatie se va incadra in gama etalon specificata si va fi valabila pana cand va fi modificata in scris de Consultantul Supervizare.

Limitari determinate de conditiile meteorologice

Straturile de bitum vor fi construite numai atunci cand baza este uscata si vremea nu este ploioasa. Astfel de straturi nu vor fi dispuse atunci cand temperatura este sub 10 °C si in scadere, dar pot fi dispuse atunci cand temperatura este de cel putin 8 °C si in crestere, cu exceptia cazului in care se dispune altfel de catre Consultantul Supervizare.

Pregatirea

Imediat inainte de aplicarea pavajului bituminos, suprafata stratului de dedesubt va fi curatata cu atentie de materii necompactate sau straine. Stratul de dedesubt va fi acoperit cu un strat adeziv de asfalt lichid cu maturare rapida. Stratul adeziv care va fi utilizat va fi supus aprobarii Consultantului Supervizare. Invelisul adeziv va fi aplicat cu suficient timp inainte de plasarea amestecului de beton asfaltic astfel incat sa asigure o pelicula subtire adeziva de ciment bituminos care sa ofere o buna legatura.

Invelisul adeziv va fi aplicat intr-un strat uniform cu ajutorul unui spray manual sub presiune, in cantitati de cel putin 0.2 litri pe metru patrat si nu mai mult 0.3 litri pe metru patrat de suprafata, cu exceptia cazului in care se dispune contrar de catre Consultantul Supervizare. Jaloanele pentru controlul aliniamentului vor fi furnizate, montate si intretinute de catre Antreprenor, supuse verificarii si corectarii Consultantului Supervizare, cu scopul ca Lucrarile sa se conformeze traseelor indicate pe planuri.

Jaloanele vor fi montate in paralel cu axul central al zonei ce va fi pavata, decalate si spatiate dupa cum dispune Consultantul Supervizare.

Transportul

Amestecurile bituminoase vor fi transportate de la statia de amestec la utilajul de imprastire in camioane cu platforme netede si curate care au fost unse cu cantitatea minima de pelicula de ulei aprobat pentru a se preveni lipirea amestecului de platforma camionului. Incarcatura va fi acoperita cu prelate sau alt material adecvat pentru a o proteja de praf sau ploaie si a impiedica pierderea de caldura. Livrarile vor fi astfel aranjate incat imprastierea si cilindrarea amestecurilor pregatite pentru o zi sa poata fi finalizata in timpul zilei, cu exceptia cazului in care este asigurata o lumina artificiala satisfacatoare pentru Consultant Supervizare. Incarcaturile udate in mod excesiv de ploaie vor fi respinse. Nu va fi permisa remorcarea pe materialul proaspat dispus.

Amplasarea

Pavajul asfaltic va fi construit conform grosimii existente inainte de indepartare si excavare sau cea indicata pe planuri, avand minimul specificat. Temperatura fiecarui amestec la momentul plasarii in utilajul de imprastiere va fi cea indicata de Consultantul Supervizare, plus sau minus 10 °C.

Utilajul de imprastiere va fi ajustat, iar viteza reglata, astfel incat suprafata stratului de asfalt sa fie neteda si cu o asemenea adancime ca, atunci cand este compactata, sa se conformeze la sectiunea transversala indicata pe planuri. Lungimea fiecarei benzi amplasate inainte de turnarea benzii adiacente va fi indicata de catre Consultantul Supervizare. Atunci cand doua utilaje de imprastiere functioneaza decalat, benzile nu vor fi amplasate inaintea celei adiacente cu mai mult decat permite o imbinare longitudinala la cald, satisfacatoare intre benzi.

In situatia in care se realizeaza o imbinare longitudinala, o fasie de 150 mm, de-a lungul marginii langa care se va amplasa materialul suplimentar, nu va fi cilindrata pana cand nu este aplasat materialul suplimentar, cu exceptia cazului cand lucrarea va fi discontinua. Dupa ce prima banda a fost plasata si cilindrata, va fi amplasata banda adiacenta in perioada cand fasia de 150 mm necilindrata este fierbinte si in stare de usoara compactare. Cilindrarea benzii adiacente va incepe de-a lungul imbinarii. Amplasarea amestecului va fi continua pe cat posibil.

In zonele unde nu este posibila utilizarea utilajelor de imprastiere, amestecul va fi imprastiat manual si indreptat cu raclete. Incarcatura nu va fi amplasata mai rapid decat poate fi manevrata corespunzator de catre muncitorii cu lopeti si raclete.

Suprafetele de contact ale bordurilor pavajelor construite anterior, caminelor si structurilor similare vor fi acoperite cu un strat adeziv inainte de amplasarea amestecului de bitum.

Compactarea amestecurilor

Compactarea va fi realizata cu cilindre cu trei roti si cilindre compresor in tandem.

Cilindrarea amestecului va incepe de indata ce amestecul poate suporta cilindrul fara o dislocare nedorita. Nu va fi permisa intarzierea cilindrarii amestecurilor proaspat imprastiate. Cilindrarea initiala va fi executata cu cilindre compresor in tandem, urmata imediat de cea cu cilindre cu trei roti. Cilindrarea va incepe la extremitatile benzilor si va continua catre centrul pavajului, suprapunandu-se pe fasiile succesive cu cel putin jumatate din latimea rotii din spate a cilindrului cu trei roti. Pe curbele suprainaltate, cilindrarea va incepe in partea joasa si va inainta catre cea inalta. Drumurile alternative ale cilindrului se vor efectua pe lungimi usor diferite. Testele de conformitate in ceea ce priveste netezimea vor fi efectuate imediat dupa compactarea initiala, iar deviatiile in exces de la tolerantele stipulate vor fi corectate prin degajarea suprafetei fierbinti cu raclete si indepartare sau adaugare de material, dupa cum se dispune, inainte de continuarea cilindrarii.

In general, cilindrarea se va executa astfel incat sa rezulte o suprafata neteda si va fi continuata pana ce se va obtine o densitate de cel putin 100%.

In timpul cilindrarii, rotile cilindrului vor fi umezite astfel incat sa se previna lipirea amestecului de acestea, dar nu se va permite excesul de apa. Antreprenorul va furniza cilindre aditionale si suficiente daca se constata ca nu se atinge densitatea pavajului. In zonele care nu sunt accesibile pentru cilindre, amestecul va fi compactat cu atentie cu batatoare manuale la cald, cu o greutate de cel putin 10 Kg, cu o suprafata de batere de cel mult 300 cm². Nu va fi permisa repararea stratului superficial al unei zone cilindrate.

Orice amestec care este amestecat cu materii straine, sau in orice alt mod deficient, va fi indepartat si inlocuit cu amestec proaspat si recompactat. Nu se va permite stationarea cilindrilor pe pavajul care nu a fost complet compactat. Se vor lua masurile de precautie necesare pentru a se preveni scaparea de ulei, grasime, petrol sau alte materii straine pe pavaj, indiferent ca cilindrul functioneaza sau stationeaza. Antreprenorul va asigura forta de munca competenta care sa fie capabila sa execute lucrarile legate de corectarea iregularitatilor pavajului.

Suprafata finisata nu va varia cu mai mult de 3 mm atunci cand este testata cu o margine dreapta de 00 m dispusa in paralel cu linia centrala a pavajului. Dupa finalizarea cilindrarii finale, se va verifica netezimea stratului si se va corecta orice iregularitate care depaseste toleranta sau care rezulta in retinerea apei pe suprafata prin indepartarea zonei deficiente si inlocuire cu pavaj nou, fara costuri suplimentare. Pavajul de bitum finalizat va fi testat in privinta grosimii dupa cum dispune Consultantul Supervizare. Acolo unde grosimea se dovedeste a fi cu mai mult de 5 mm mai mica decat cea stipulata, pavajul deficient va fi inlaturat si inlocuit cu unul satisfacator, fara costuri suplimentare.

Toate imbinarile vor prezenta aceeasi textura, densitate si netezime ca si celelalte zone ale stratului. Imbinarile intre benzile noi si cele vechi, sau intre sectiuni, vor fi realizate astfel incat sa asigure o legatura continua intre pavajul nou si cel vechi. Toate suprafetele de contact batatorite vor fi acoperite cu un strat adeziv subtire si uniform inainte de plasarea amestecului proaspat. Atunci cand marginile imbinarilor sunt neregulate, in fagure, sau slab compactate, toate sectiunile nesatisfacatoare ale imbinarii vor fi batatorite astfel incat sa expuna o suprafata uniforma, verticala sau cu panta abrupta, pe intreaga grosime a stratului. Amestecul proaspat va fi raschetat uniform la punctul de imbinare, apoi va fi cilindrat. Dupa cilindrarea finala nu va fi permisa circulatia niciunui vehicul pe pavaj pe o perioada de cel putin 24 ore.

Amplasarea bordurilor

Bordurile din beton prefabricate vor fi amplasate conform Standardelor relevante, aliniate si la nivel, iar bordurile care se constata ca deviaza cu mai mult de 5 mm de la aliniament sau nivel, la oricare dintre capete, vor fi inaltate si re-amplasate.

Acolo unde este posibil, bordurile vor fi amplasate inainte de pavaj. La refacere, de obicei se re-folosesc bordurile initiale, cu exceptia cazului in care acestea sunt deteriorate. Acestea vor fi curatate cu grija inainte de re-amplasare si vor fi potrivite la aliniamentul si nivelul celor nederanjate.

Bordurile dispuse pe un pavaj stabilizat vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm si captusite cu beton, turnat peste si in jurul panelor de fixare din otel anterior inserate in pavajul crud si modelate la sectiunea transversala dorita.

Bordurile care sunt amplasate altfel decat pe pavajul de beton vor fi incastrate intr-un strat de 2:1 mortar nisip-ciment, cu o grosime de 150 mm, captusite cu beton si modelate la sectiunea transversala dorita.

Bordurile circulare turnate special vor fi introduse in curbe cu raza de 13 m sau mai putin.

Bordurile vor fi imbinate cu mortar de ciment, cu exceptia imbinarilor de expansiune care sunt realizate cu material de etansare premodelat, cu o grosime de 13 mm. Imbinarile de expansiune vor fi realizate prin fundatia si betonul de captuseala.

Aleile

Platforma si subsolul aleilor vor fi pregatite dupa cum se stipuleaza pentru drumuri, cu exceptia cilindrarii de proba, care nu este necesara.

Dalele de pavaj vor fi din beton prefabricat nearmat cu o grosime minima de 50 mm si avand o culoare naturala, cu exceptia cazului in care se dispune altfel, si se vor conforma prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Marginile aleilor vor fi din beton prefabricat. Acestea vor fi incastrate in fundatie de beton si modelate.

Nu este necesara o baza dedesubtul aleilor. Baza va fi cea specificata pentru drumuri, amplasata si compactata la o grosime minima de 75 mm, cu ajutorul unui cilindru cu o masa de cel putin 2.5 tone sau un alt echipament aprobat care confera o compactare echivalenta.

Atunci cand se stipuleaza o suprafata finala flexibila, stratul de baza va fi etansat cu un strat de bitum diluat, pulverizat la 100 secunde de grad, la o rata de 1.4 litri/m² si va fi acoperit cu un strat de uzura cu textura medie, avand o dimensiune nominala 6 mm si o grosime de 25 mm, fabricat si amplasat conform prevederilor standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

Atunci cand dalele de beton sunt specificate ca suprafata finala, acestea vor fi incastrate intr-un strat de nisip cu o grosime de 50 mm, amplasata pe stratul de baza. Imbinarile vor fi realizate din mortar 3:1 nisip-ciment. Aleile cu suprafata din dale de beton nu vor avea in mod normal margini de beton prefabricat.

Testarea

Antreprenorul va efectua teste la intervalele dispuse de catre Consultantul Supervizare pentru a demonstra ca materialele pentru sub-baza granulara si baza drumului se conformeaza Specificatiei si ca densitatile specificate pentru subsol, sub-baza si baza drumului sunt atinse.

Antreprenorul va inspecta si testa fiecare zona a stratului pentru conformarea cu acuratete la nivelul suprafetei.

Lista standardelor de referinta aplicabile

Lucrari de constructii

Generalitati

Pe perioada implementarii Contractului, Antreprenorul va respecta reglementarile si standardele in vigoare in Romania.

In cazul in care, in timpul implementarii Contractului, intra in vigoare noi reglementari/coduri, amendamente, modificari sau standarde, care permit criterii tehnice si/sau termeni si conditii ale Contractului mai putin stricte, Antreprenorul se va conforma in continuare la Conditiile si Clauzele Generale si Speciale ale Contractului initiale, cu exceptia cazului cand Consultantul Supervizare aproba in scris aplicarea standardelor si reglementarilor inferioare celor initiale.

Reglementarile si standardele efective sunt enumerate in Conditiile Tehnice Generale, Conditiile Tehnice Speciale si Documentatia de Proiectare.

Atunci cand se face trimitere (in Contract) la anumite standarde si coduri care vor fi respectate cu privire la bunuri sau materiale care vor fi furnizate si lucrari executate sau testate, se vor aplica prevederile din cea mai recenta editie sau versiune revizuita a standardelor relevante si codurilor in vigoare, cu exceptia cazului in care se stipuleaza expres contrar (in Contract). Atunci cand standardele si codurile sunt nationale sau se refera la o anumita tara sau regiune, vor fi acceptate alte standarde autorizate care asigura o calitate egala sau superioara standardelor si codurilor specificate.

Standarde si reglementari relevante

Legi:

Legea calitatii in constructii nr. 10/1995

Legea protectiei mediului nr. 137/1995

Legea apelor nr. 107/1996

Legea protectiei muncii nr. 90/1991

si alte asemenea legi care sunt aplicabile.

Normative, reglementari si instructiuni

1. Normative privind calculele constructiei si elementelor de constructie:

P 100–2006: Normativul de proiectare pentru protectia impotriva cutremurelor a cladirilor rezidentiale, constructiilor sociale, agricole si industriale.

P 73–94:              Instructiuni tehnice pentru proiectare si executia recipientelor pentru lichide, din beton armat sau comprimat.

P 85–96:              Normativ de proiectare pentru constructiile cu pereti de rezistenta din beton armat.

P 93–76:              Ghidul de calcul al constructiilor industriale cu stalpi din beton armat.

2. Normative cu privire la proiectarea si executarea lucrarilor pentru talpa de fundatie:

C 169–88: Normativ cu privire la executarea lucrarilor de terasament pentru talpa de fundatie a constructiilor civile si industriale.

C29–95: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol slab prin lucrari mecanice (cartile 1-4).

C 196–86: Instructiuni tehnice privind utilizarea terenurilor stabile pentru fundatia lucrarilor de constructie.

Normative cu privire la proiectarea si construirea fundatiilor:

P 10–86:              Normativ cu privire la proiectarea si executia lucrarilor pentru fundatia directa a constructiilor.

C 160–75: Normativ cu privire la structura si construirea stalpilor pentru fundatie.

C 29/VIII–1996: Normativ cu privire la consolidarea zonelor cu sol stabil prin lucrari mecanice - Cartea VIII - Compactoare cu placi vibratoare de mare tonaj (5 -20 tone).

GE 029–97: Ghid practic cu privire la tehnologia de executie a stalpilor de fundatie.

GE 014–97: Ghid de proiectare. Calculul solului de fundatie pentru cutremure.

P 7–92: Normativ cu privire la proiectarea si executia constructiilor amplasate in zone cu sol sensibil la lichide.

C 251–94: Instructiuni tehnice privind utilizarea, proiectarea, executia si receptia lucrarilor de imbunatatire a solurilor de fundatie slabe, prin utilizarea materialelor aduse pe santier prin metode dinamice.

P 70–79:              Instructiuni tehnice privind proiectarea si executia constructiilor pe teren umflat sau cu contractii mari.

4. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor din beton, beton armat si beton comprimat:

C 140–86: Normativ cu privire la executia lucrarilor din beton si beton armat.

C 21–85:              Normativ pentru executia lucrarilor din beton comprimat.

GE 009–97: Ghid privind executia lucrarilor de perforare si taiere a elementelor de constructie din beton armat.

GE 022–97: Ghid privind executia lucrarilor de demolare a elementelor de constructie din beton armat.

P 59–86:              Instructiuni tehnice pentru proiectarea si utilizarea plasei sudate armate pentru elementele de beton.

C 28–83:              Instructiuni tehnice pentru sudarea indusului din beton armat

C 130–78: Instructiuni tehnice pentru betonul si tencuiala aplicata prin improscare.

C 156–89: Ghid de aplicare a stipularilor din STAS 6657/3–71. Elemente de beton prefabricat, beton armat si pre-comprimat. Proceduri si echipamentul de verificare a caracteristicilor geometrice.

C 163–87: Instructiuni tehnice pentru utilizarea profilelor incastrate de PVC plastifiat pentru izolarea elementelor de constructie.

C 149–87: Instructiuni tehnice cu privire la procedurile de reparare a elementelor de beton si beton armat.

5. Normative cu privire la proiectarea si executia cadrelor, schelelor si platformelor:

C 41–86:              Normativ cu privire la structura, executia si utilizarea cadrelor de alunecare.

C 11–74:              Instructiuni tehnice cu privire structura si utilizarea panourilor de ancadrament.

6. Normative cu privire la proiectarea si executia zidurilor si lucrarilor de zidarie:

C 14–82:              Normativ pentru utilizarea blocurilor mici de beton la lucrarile de zidarie in constructii.

C 17–82:              Instructiuni tehnice cu privire la compozitia si pregatirea mortarului pentru lucrarile de caramida in constructii.

P 2–85: Normativ cu privire la structura, calculul si executia structurilor de zidarie.

7. Normative cu privire la proiectarea si executia structurilor metalice:

P 74–81:              Instructiuni tehnice pentru proiectarea structurilor metalice cu profile fara umplutura.

8. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de acoperire:

C 37–88:              Normativ cu privire la structura si executia invelisurilor constructiilor.

9. Normative cu privire la proiectarea si executia lucrarilor de izolatie:

C 107–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolatiei termice a constructiilor.

P 122–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea lucrarilor de izolare fonica a cladirilor civile, tehnico-administrative si culturale.

C 142–85: Instructiuni tehnice pentru executia si receptia izolarii termice a cladirilor.

C 125–87: Normativ cu privire la proiectarea si executia izolarii fonice si tratarii cladirilor.

C 112–86: Normativ cu privire la proiectarea si executia hidroizolatiei cu materiale bituminoase a constructiilor.

C 121–89: Instructiuni tehnice pentru proiectarea si executia lucrarilor de protectie fonica si anti-vibratii ale constructiilor industriale.

C 223–86: Instructiuni tehnice cu privire la executia placilor de faianta si celor emailate, fixate pe pereti cu un strat subtire de lipici.

C 35–82:              Normativ pentru aranjament si executie.

C 197–88: Instructiune tehnica pentru utilizarea chiturilor la lucrarile de etansare a constructiilor.

10. Normative cu privire la proiectarea si executia instalatiilor de apa si apa uzata:

I 22–84 (99): Normativ cu privire la proiectarea si executia conductelor de canalizare si alimentare cu apa din tuburi de beton comprimat, tuburi de beton armat, tuburi de beton si tuburi din gresie ceramica.

P 28–84:              Normativ cu privire la proiectul tehnologic al statiilor de epurare – liniile mecanice si biologice, linia de tratare a namolului si linia de exploatare.

P 28/2–88: Normativ cu privire la proiectul tehnologic al treptei tertiare a statiilor de epurare.

NTPA 001: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale efluentului de apa uzata tratata evacuata in resursele de apa.

NTPA 002: Normativ cu privire la limitele maxime ale standardului de calitate ale efluentului de apa uzata tratata evacuata in canalizare.

I 7–91: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor electrice pentru unitatile consumatoare, cu tensiuni de pana la 1.000 V.

I 20–89: Normativ cu privire la proiectarea si executia paratrasnetelor constructiilor.

PE 107–78: Normativ cu privire la proiectarea si executia retelelor de cabluri.

PE 124–85: Normativ cu privire la alimentarea cu energie a consumatorilor industriali si altii similari.

I 1–78: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor tehnico-sanitare din PVC neplastifiat.

I 9–82: Normativ cu privire la proiectarea si executia instalatiilor sanitare.

11. Normative cu privire la proiectarea si executia programului de realizare a lucrarilor de constructii:

C 16–84:              Normativ cu privire la indeplinirea lucrarilor de constructii si utilizarea echipamentului aferent in timpul sezonului rece.

12. Normative cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructie:

C 167–77: Reglementari cu privire la continutul si procedura de intocmire, completare si depozitare a cartii “as built” a constructiilor.

C 56–85:              Normativ cu privire la verificarea calitatii si receptia instalatiilor si lucrarilor de constructii.

C 204–80: Normativ cu privire la procedurile de verificare a lucrarilor de montaj a echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale obiectivelor de investitii.

C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile civile, industriale si agricole.

I 12–78: Normativ cu privire la executia sarcinilor de presiune pentru conductele de otel.

C 204–80: Normativ cu privire la verificarea calitatii lucrarilor de montaj a echipamentelor si instalatiilor, la locatia lucrarilor de investitii.

C 150–84: Normativ cu privire la calitatea conexiunilor din otel sudat pentru constructiile civile, industriale si agricole.

I 27–82: Instructiuni tehnice cu privire la stabilirea si verificarea calitatii la scara ale conexiunilor sudate ale conductelor tehnologice.

1 Reglementari tehnice cu privire la conditiile stabilite prin Legea nr. 10/1995:

Reglementarea privind protectia lucrarilor si igiena in constructii– 199

C 300–94: Normativ cu privire la prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executarii lucrarilor si pentru instalatiile aferente.

14. Usi, ferestre si lucrari de finisaj

C 185–78: Instructiuni tehnice cu privire la manipularea, livrarea, depozitarea, transportul si instalarea usilor si ferestrelor din PVC ale constructiilor.

C 199–79: Instructiuni tehnice cu privire la livrarea, depozitarea, transportul si instalarea tamplariei de lemn a constructiilor.

C 47–86:              Instructiuni tehnice cu privire la utilizarea si instalarea ferestrelor si altor componente de sticla ale constructiilor.

C 3–76: Normativ cu privire la executia zugravelilor.

C 139–87: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a metalului din elementele de constructie.

I 14–76: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a elementelor metalice incastrate.

C 210–82: Instructiuni tehnice pentru protectia anti-coroziva a bazinelor de beton armat pentru neutralizarea si tratarea apelor industriale.

C 219–85: Normativ cu privire la structura si executia podelelor anti-corozive.

15. Drumurile si refacerea lor

C 182–87: Normativ cu privire la executia mecanica a talpii de fundatie a drumurilor.

C 79–80:              Normativ cu privire la proiectarea, executia si receptia drumurilor industriale.

C 22–92:              Normativ cu privire la executia invelisurilor din beton ciment ale drumurilor.

C 82–86:              Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executia si intretinerea drumurilor din curtile cladirilor.

Standarde aplicabile in constructii

1. Generale

STAS 10716-76: Constructii hidrotehnice. Scheme de amenajare hidroenergetice. Semne conventionale si simboluri.

STAS 855-79:                          Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru constructiile din beton si beton armat.

STAS 10265-75: Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni si notiuni de baza.

SR 8591/1997:                        Retele edilitare subterane. Conditii de amplasare.

STAS 8558-78:                        Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea incombustibilitatii materialelor de constructii.

STAS 7771/1-81:                    Masuri de siguranta contra incendiilor. Determinarea rezistentei la foc a elementelor de constructie.

2. Reguli generale de calcul

STAS 9165-72:                        Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni seismice.

STAS 10100/0-75:                  Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.

STAS 10101/2-75:                  Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare.

STAS 10101/23-75: Actiuni in constructii. Incarcari date de temperature exterioara.

STAS 10101/0-A-77: Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale.

STAS 10101/2A2-78:              Actiuni in constructii. Actiuni datorate procesului de exploatare. Incarcari datorate podurilor rulante.

STAS 10101/1-78:                  Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.

STAS 10101/23A-78:              Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in constructii civile si industriale.

STAS 10101/2A1-87:              Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii civile, industriale si agrozootehnice.

STAS 10101/20-90: Actiuni in constructii. Incarcari date de vant.

STAS 10101/21-92: Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada.

STAS 3684-71:                        Scara intensitatilor seismice.

SR 11100/1-93: Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei.

STAS 6054-77:                        Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea teritoriului Republicii Socialiste Romania.

SR EN ISO 14688-2/2005: Cercetari si incercari geotehnice. Identificarea si clasificarea pamanturilor. Partea 2 – Principii pentru o clasificare.

STAS 3300/2-85:                    Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii directe.

STAS 3300/1-85:                    Teren de fundare. Principii generale de calcul.

SR EN 1536/2004 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Piloti forati

STAS 2745-90:                        Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode topografice.

STAS 2561/3-90:                    Teren de fundare. Piloti. Prescriptii generale de proiectare.

Reguli de calcul pentru structurile constructiei

STAS 10102-75: Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor.

STAS 10103-76: Constructiile din otel. Principii fundamentale de calcul.

STAS 10104-83: Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor structurale.

SR EN 1995-1-1/2004. Eurocod 5. Proiectarea structurilor de lemn. Partea 1-1. Generalitati. Reguli commune si reguli pentru cladiri.

STAS 857-83:                          Piese si elemente din lemn pentru constructii. Clasificare si conditii tehnice de calitate.

SR EN 1928/2003                   Foi flexibile hidroizolante. Foi hidroizolante bituminoase de material plastic si de cauciuc pentru acoperis. Determinarea etanseitatii la apa.

STAS 9274-79:                        Constructii industriale. Capace din table striate pentru canelele interioare, goluri de acces si goluri de montaj.

STAS 10109/1-82:                  Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor.

STAS 3430-81:                        Constructiile civile, industriale si zootehnice. Pardoseli. Clasificare.

STAS 2355/1-85:                    Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie.

STAS 2355/3-87:                    Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la terase si acoperisuri. Prescriptii generale de proiectare si executie.

STAS 2965-87:                        Constructii civile. Scari. Prescriptii generale de proiectare.

STAS 10107/2-92:                  Constructiile civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.

STAS 2355/2-87:                    Constructiile civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii generale de proiectare si executie.

STAS 10107/0-90:                  Constructiile civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat.

SR EN 12794/2006 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie.

STAS 7721-99:                        Tipare metalice pentru pentru elementele prefabricate din beton armat si beton pre-comprimat. Conditii tehnice de calitate.

4. Prevederi pentru stabilirea si calcularea lucrarilor hidrologice

STAS 4273-83:                        Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.

STAS 2448-82:                        Canalizari. Camine de vizitare. Prevederi de proiectare.

SR EN 752-3/1998. Retele de canalizare in exteriorul cladirilor. Partea Prescriptii generale de proiectare.

STAS 12594-87: Canalizari. Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare .

STAS 3051-91:                        Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare. Prescriptii fundamentale de proiectare.

5. Drumurile de comunicare

SR 1120-82:                            Lucrari la drumuri. Straturi de baza si imbracaminti bituminoase de macadam semipenetrat si penetrate. Conditii tehnice de calitate

SR 174-1/2002: Lucrari la drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii tehnice de calitate.

STAS 8840-83:                        Lucrari de drumuri. Straturi de fundatie din pamanturi stabilizate mecanic. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 2914-84:                        Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale de calitate.

SR 179:1995                           Lucrari de drumuri. Macadam. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 6400-84:                        Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate.

STAS 863-85.                          Lucrari de drumuri. Elemente geometrice ale traseelor. Prescriptii de proiectare.

STAS 175-87:                          Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase turnate, executate la cald. Conditii tehnice generale de calitate.

SR 599-2004:                          Lucrari la drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii de calitate.

STAS 10796/3-88:                  Lucrari de drumuri. Constructii pentru colectarea apelor. Drenuri de asanare. Prescriptii de proiectare si amplasare.

STAS 1598/1-89:                    Lucrari de drumuri. Incadrearea imbracamintilor la lucrari de constructii noi si modernizari de drumuri. Prescriptii generale de proiectare si de executie.

STAS 2900-89:                        Lucrari de drumuri. Latimea drumurilor.

STAS 10144/2-91:                  Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prescriptii de proiectare.

6. Protectia anti-coroziva a constructiilor

STAS 10166/1-77.                  Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Pregatirea mecanica a suprafetelor.

STAS 7335/4-77:                    Protectia contra coroziunii. Constructiile metalice ingropate. Electrod de referinta Cu/CuSO4.

SR 7335/6-98: Protectie anticoroziva. Constructii metalice ingropate. Protejarea conductelor la subtraversari de drumuri, cai ferate, ape si la treceri prin camine

STAS 10702/2-80:                  Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Acoperiri protectoare pentru constructii situate in medii neagresive, slab agresive si cu agresivitate medie.

STAS 10702/1-83:                  Protectia contra coroziunii a constructiilor din otel supraterane. Conditiile tehnice generale.

STAS 7335/3-86:                    Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel.

STAS 10128-86: Protectia contra coroziunii a constructiilor supraterane din otel. Clasificarea mediilor agresive.

STAS 7335/9-88:                    Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Protectia catodica si legarea la pamant cu anozi reactivi metalici. Prescriptii generale.

SR 7335/11-2001: Protectie anticorosiva. Constructii metalice ingropate. Prescriptii pentru executia si montarea statiilor de protectie cu redresor.

7. Metalurgia feroasa

STAS 438/1-89: Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate.

STAS 438/2-91: Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata.

SR 438/3-98:                          Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate

SR EN 10025                           Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii

STAS 505-86:                          Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de calitate.

SR EN 10279/2002                 Profile U de otel laminat la cald. Tolerante la forma, dimensiuni si la masa.

SR EN 10024/1998                 Profile I cu aripi inclinate laminate la cald. Tolerante la forma si la dimensiuni.

SR EN 10055/2000 Profile T cu aripi egale si cu muchii rotunjite laminate la cald din otel. Dimensiuni si tolerante la forma si la dimensiuni.

STAS 908-90:                          Otel laminat la cald. Banda.

STAS 1946-80:                        Otel laminat la cald. Tabla neagra.

STAS 2028-80:                        Otel laminat la cald. Tabla zincata.

STAS 2029-80: Otel laminat la cald. Tabla ondulata.

STAS 3480-80: Otel laminat la cald. Tabla striata.

STAS 6482/2-80:                    Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda.

STAS 6482/3-80:                    Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma ampentata.

STAS 6482/4-80:                    Sarme de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Toroane.

8. Sudarea, lipirea si taierea metalelor

SR EN 612/2006                     Jgheaburi de streasina cu pereti frontali rigidizati cu bordaj si burlane pentru apa pluviala cu imbinari petrecute, realizate din foi metalice.

SR EN 607/2006                     Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de incercare.

9. Materialele de constructie si silico-ceramica

SR EN 12620/2003 Agregate pentru beton.

SR 662-2002:                          Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate.

SR 667-2000:                          Agregate naturale si piatra procesata pentru lucrari de drumuri. Conditii tehnice de calitate.

10. Straturi de legatura

SR EN 197-1/2002: Ciment. Partea 1.Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale.

SR EN 459-1/2003:                 Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, caracteristici si criterii de conformitate

SR EN 13279-1/2005 Ipsos si tencuieli de ipsos. Partea 1. Definitii si conditii.

SR EN 197-1/2002. Ciment. Partea 1. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale

SR 3011-96:                            Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati.

SR 7055-96:                            Ciment alb Portland.

SR EN 1008/2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

SR EN 998-2/2002                  Specificatii ale mortarelor pentru zidarie. Partea 2 Mortare pentru inzidire.

SR EN 206-1/2002                  Beton. Partea 1. Specificatie, performanta, productie si conformitate.

STAS 6102-86:                        Betoane pentru constructii hidrotehnice. Clasificare si conditii tehnice de calitate.

SR EN 1338/2004:                  Pavele de beton. Conditii si metode de incercari

SR EN 1340/2004:                  Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari.

SR EN 934-2/2003                  Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2. Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.

11. Elemente ceramice

STAS 6748-81:                        Portelan si faianta. Terminologia defectelor.

SR EN 771-1/2003 Specificatii ale elmentelor pentru zidarie. Partea 1. Elemente pentru zidarie de argila arsa.

SR EN 14411/2007 Placi si dale ceramice. Definitii, clasificare, caracteristici si marcare.

STAS 8080-76:                        Gresie ceramica antiacida. Caramizi normale si pline.

12. Materiale pentru izolare si etansare

SR 138-94:                              Cartoane bitumate.

STAS 8622-88:                        Chituri de etansare a rosturilor in constructii. Conditii tehnice generale de calitate.

1 Elementele din lemn semifabricate

SR EN 1313-2+AC:2001: Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni preferentiale pentr cheresteaua de foioase.

SR EN 942-2007:                    Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului.

SR EN 844-6: 2000: Lemn rotund si cherestea. Terminologie. Termeni referitori la dimensiunile cherestelei.

14. Elemente din lemn finisat

STAS 799-88:                          Ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale.

15. Materiale de plastic

SR EN ISO 472/203: Materiale plastice. Vocabular.

16. Lucrari de constructii din beton

SR EN 1097/98 – 2002 – Partile 1 -9. Incercari pentru determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale agregatelor.

SR EN12620/200 Agregate pentru beton;

SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton

SR EN12620/200 Agregate pentru beton; SR EN12620/2003/AC. Agregate pentru beton

SR 138/1994.                          Carton bituminat

SR EN 14216/2004. Ciment. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor special cu caldura de hidratare foarte redusa

SR EN 1008/200                     Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusive a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa pentru preparare beton.

SR 3011/1996 –                      Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati;

SR 3011/1996/A1 - 1999 – Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la agresivitatea apelor cu continut de sulfati

SR EN 480/2003                     Partile 1 – 1Aditivi pentru beton, mortar si pasta;

SR EN 934-3/200 Aditivi pentru, mortar. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.

SR EN 934-6/200 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea conformitatii.

SR EN 480/2003                     Partile 1 – 1Aditivi pentru beton, mortar si pasta;

SR EN 934-2/200 Aditivi pentru beton,. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare.

SR EN 934-6/200 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Esantionare, control si evaluarea conformitatii.

SR EN 206-1/2002. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;

SR EN 206-1/2002/A1 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate;

SR EN 206-1/2002/A2 - 2005. Beton. Specificatie, performanta, productie si conformitate

SR EN 12504/2002. Incercari pe beton in structura. Partea 1. Carote. Prelevare, examinare,si incercari la compresiune; Partea 2 – Incercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul

SR EN 13198/2004. Produse prefabricate de beton. Mobilier pentru strada si gradina.

SR EN 1340/2004. Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari

SR EN 14879-5:2008 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Partea 5: Placari pe componente de beton

SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri. Anexa nationala

SR EN 1323:2008                    Adezivi pentru placi ceramice. Placa de beton pentru incercare

SR EN 12794+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Piloti de fundatie

SR EN 13224+A1:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente de planseu cu nervuri

SR EN 15304:2007 Determinarea rezistentei la inghet-dezghet a betonului celular autoclavizat

SR EN 13791:2007/C91:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate

SR EN 13577:2007 Atac chimic asupra betonului. Determinarea continutului de dioxid de carbon agresiv din apa

SR EN 14843:2007                  Produse prefabricate de beton. Scari

SR EN 14991:2007                  Produse prefabricate de beton. Elemente de fundatie

SR EN 14992:2007                  Produse prefabricate de beton. Elemente de pereti

SR EN 1739:2007 Determinarea rezistentei la forfecare a imbinarilor intre elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa, sub efectul fortelor din planul elementelor

SR EN 14629:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor din beton. Metode de incercare. Determinarea continutului de clorura in betonul intarit

SR EN 13791:2007 Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune a betonului din structuri si din elemente prefabricate

STAS 438/1-89/A91:2007 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate

SR EN 14879-3:2007 Sisteme de acoperiri organice cu vopsea si alte placari pentru protectia aparaturii si instalatiilor industriale contra coroziunii cauzate de mediul agresiv. Partea 3: Strat de acoperire pe componente de beton

SR EN 480-1:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 1: Beton si mortar de referinta pentru incercari

SR EN 1916:2003/AC:2007 Tuburi si accesorii de beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 1917:2003/AC:2007 Camine de vizitare si camine de racord sau de inspectie de beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 480-14:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 14: Determinarea efectului asupra tendintei de coroziune a otelului pentru armare prin metoda electrochimica potentiostatica

SR EN 13747:2006/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee

SR EN 13369:2004/AC:2007 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton

SR EN 13225:2005/AC:2007 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura

SR EN 12620:2003/C91:2007 Agregate pentru beton

SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. Imbinari mecanice cap la cap pentru bare. Partea 2: Metode de incercare

SR 13515-1:2007' 'Otel pentru armarea betonului. Imbinari mecanice cap la cap pentru bare. Partea 1: Conditii

SR 13513:2007 Imbinari mecanice ale barelor pentru armarea betonului

SR EN 13412:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea modulului de elasticitate la compresiune

SR EN 14497:2004/AC:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii

SR EN 14844:2007 Produse prefabricate de beton. Chesoane subterane

SR EN 1504-6:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 6: Ancorarea armaturii

SR EN 1504-7:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 7: Protectia armaturii impotriva coroziunii

SR EN 15183:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Incercarea de evaluare a protectiei impotriva coroziunii

SR EN 15184:2007 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Aderenta prin forfecare a cordonului de sudura a armaturii (incercarea prin smulgere)

SR EN 480-2:2007 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 2: Determinarea timpului de priza

SR EN 490:2005/A1:2006 Tigle si accesorii de beton pentru invelitori de acoperis si placari de pereti. Specificatii de produse

SR EN 1992-3:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 3: Silozuri si rezervoare

SR 13510:2006 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate. Document national de aplicare a SR EN 206-1

SR EN 13108-5:2006 Mixturi asfaltice. Specificatii pentru materiale. Partea 5: Beton asfaltic cu continut ridicat de mastic

SR EN 1340:2004/AC:2006 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari

SR EN 1339:2004/AC:2006 Dale de beton. Conditii si metode de incercari

SR EN 1338:2004/AC:2006 Pavele de beton. Conditii si metode de incercari

SR EN 13369:2004/A1:2006 Reguli comune pentru produse prefabricate de beton

SR EN 14188-3:2006 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 3: Specificatii pentru produse prefabricate de colmatare a rosturilor

SR EN 14437:2006 Determinarea rezistentei la ridicare a tiglelor de argila arsa sau de beton montate pe acoperis. Metoda de incercare a sistemului de acoperis

SR EN 1504-3:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 3: Reparatie structurala si nestructurala

SR EN 680:2006 Determinarea contractiei la uscare a betonului celular autoclavizat

SR EN 934-2:2003/A2:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 934-6:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare, control si evaluare a conformitatii

SR EN 1504-10:2004/AC:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Defintii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor

SR EN 480-4:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 4: Determinarea exudarii betonului

SR EN 480-12:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 12: Determinarea continutului de alcalii din aditivi

SR EN 491:2006 Tigle si accesorii de beton pentru invelitori de acoperis si placari de pereti. Metode de incercare

SR EN 12504-3:2006 Incercari pe beton in structuri. Partea 3: Determinarea fortei de smulgere

SR EN 934-4:2002/A1:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Partea 4: Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare                  

SR EN 12390-1:2002/AC:2006 Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare

SR EN 12390-5:2002/AC:2006 Incercare pe beton intarit. Partea 5: Rezistenta la intindere prin incovoiere a epruvetelor

SR EN 12390-6:2002/AC:2006 Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare a epruvetelor

SR EN 12390-7:2002/AC:2006 Incercare pe beton intarit. Partea 7: Densitatea betonului intarit

SR EN 1992-1-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul comportarii la foc

SR EN 1992-2:2006 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 2: Poduri de beton - Proiectare si prevederi constructive

SR EN 1994-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton Partea 2: Reguli generale si reguli pentru poduri

SR EN 480-5:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 5: Determinarea absorbtiei capilare

SR EN 480-6:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 6: Analiza in infrarosu

SR EN 480-11:2006 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 11: Determinarea caracteristicilor porilor de aer in betonul intarit

SR EN 14618:2006 Piatra aglomerata. Terminologie si clasificare

SR EN 1994-1-2:2006 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Partea 1-2: Reguli generale - Calculul structurilor la foc

SR EN 1504-8:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 8: Controlul de calitate si evaluarea conformitatii

SR EN 1354:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 13747:2006 Produse prefabricate de beton. Predale pentru sisteme de plansee

SR EN 1504-1:2006 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 1: Definitii

SR EN 679:2006 Determinarea rezistentei la compresiune a betonului celular autoclavizat

SR EN 10080:2005 Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton armat. Generalitati

SR EN 13877-3:2005 Imbracaminti rutiere de beton. Partea 3: Specificatii pentru gujoanele utilizate la imbracamintile de beton

SR EN 14188-2:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 2: Specificatii pentru produsele de colmatare aplicate la rece

SR EN 1771:2004/AC:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea injectabilitatii si incercarea de despicare

SR EN 13263-2:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 2: Evaluarea conformitatii

SR EN 13263-1:2005 Silice ultra fina pentru beton. Partea 1: Definitii, conditii si criterii de conformitate

SR EN 934-3:2004/AC:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 1168:2005 Produse prefabricate de beton. Fasii cu goluri

SR EN 206-1:2002/A2:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate

SR EN 771-3:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)

SR EN 771-4:2004/A1:2005 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat

SR EN 490:2005 Tigle si accesorii de beton pentru invelitori de acoperis si placari de pereti. Specificatii de produse

SR EN 1504-4:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 4: Lipire structurala

SR EN 1504-5:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 5: Produse de injectie in beton

SR EN 934-2:2003/A1:2005 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 1504-2:2005 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, control de calitate si evaluarea conformitatii. Partea 2: Sisteme de protectie de suprafata pentru beton

SR EN 13877-2:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 2: Caracteristici functionale pentru structurile rutiere de beton

SR EN 13877-1:2005 Structuri rutiere de beton. Partea 1: Materiale

SR EN 14188-1:2005 Produse pentru colmatarea rosturilor. Partea 1: Specificatii pentru produsele de colmatare aplicate la cald

SR EN 13225:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente liniare de structura

SR EN 13693:2005 Produse prefabricate de beton. Elemente speciale de acoperis

SR EN 206-1:2002/A1:2005 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate

SR 2970:2005 Stalpi prefabricati din beton armat si beton precomprimat pentru linii electrice aeriene. Conditii tehnice generale de calitate

SR EN 60745-2-12:2005 Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 2-12: Prescriptii particulare pentru vibratoarele de beton

SR EN 12843:2005 Produse prefabricate de beton. Stalpi

SR EN 12629-5-4:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu. Securitate. Partea 5-4: Masini pentru izolat conducte de beton

SR EN 12629-6:2004 Masini pentru fabricat produse de constructii din beton si silicat de calciu. Securitate. Partea 6: Echipamente fixe si mobile pentru fabricat produse din beton armat

SR EN 934-3:2004 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 3: Aditivi pentru mortar de zidarie. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 772-11:2003/A1:2004Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei, a elementelor pentru zidarie de argila

SR EN 523:2004 Teci de banda de otel pentru cabluri de precomprimare. Terminologie, conditii, control de calitate

SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri

SR EN 1992-1-1:2004 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cladiri

SR EN 1771:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea injectabilitatii si incercarea de despicare

SR EN 1520:2003/AC:2004 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1504-10:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul si evaluarea calitatii. Partea 10: Aplicarea pe santier a produselor si sistemelor si controlul calitatii lucrarilor

SR EN 14498:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Variatii de volum si de masa ale produselor de injectie la cicluri de uscare in aer si conservare in apa

SR EN 14497:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea stabilitatii infiltrarii

SR EN 14406:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea raportului de expansiune si evolutia expansiunii

SR EN 14187-7:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 7: Metoda de incercare pentru determinarea rezistentei la flacara

SR EN 14187-3:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 3: Metoda de incercare pentru determinarea caracteristicilor de auto-nivelare

SR EN 14187-2:2004 Masticuri pentru colmatarea rosturilor aplicate la rece. Partea 2: Metoda de incercare pentru determinarea timpului de intarire

SR EN 14117:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea timpului de scurgere a produselor de injectie pe baza de ciment SR EN 14068:2004Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea impermeabilitatii la apa a fisurilor injectate fara patrundere in beton

SR EN 13894-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea oboselii sub sarcina dinamica. Partea 1: In timpul intaririi

SR EN 13880-6:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 6: Metoda de incercare pentru prepararea probelor de incercat

SR EN 13880-13:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 13: Metoda de incercare pentru determinarea intinderii discontinue (incercarea de aderenta)

SR EN 13880-12:2004 Produse pentru colmatarea rosturilor aplicate la cald. Partea 12: Metoda de incercare pentru prepararea probelor de beton pentru incercarea de aderenta (compozitie)

SR EN 13863-2:2004 Imbracaminti de beton. Partea 2: Metoda de incercare pentru determinarea aderentei intre doua straturi           

SR EN 13863-1:2004 Imbracaminti de beton. Partea 1: Metoda de incercare nedistructiva pentru determinarea grosimii dalei de beton

SR EN 13529:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Rezistenta la atac chimic puternic

SR EN 1340:2004 Elemente de borduri de beton. Conditii si metode de incercari

SR EN 13396:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Masurarea penetrarii ionilor de clor

SR EN 1339:2004 Dale de beton. Conditii si metode de incercari

SR EN 1338:2004 Pavele de beton. Conditii si metode de incercari

SR EN 13369:2004 Reguli comune pentru produsele prefabricate de beton

SR EN 13295:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea rezistentei la carbonatare

SR EN 13062:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea tixotropiei produselor de protectie a armaturii           

SR EN 12637-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercare. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 3: Efectul produselor de injectie asupra elastomerilor

SR EN 12637-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Compatibilitatea produselor de injectie. Partea 1: Compatibilitatea cu betonul

SR EN 12620:2003/AC:2004 Agregate pentru beton

SR EN 12618-3:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercare. Partea 3: Determinarea aderentei produselor de injectie, cu sau fara cicluri termice. Metoda prin forfecare oblica

SR EN 12618-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercare. Partea 2: Determinarea aderentei produselor de injetie, cu sau fara cicluri termice. Aderenta prin tractiune

SR EN 12618-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Partea 1: Aderenta si capacitatea de alungire a produselor de injectie cu ductilitate limitata

SR EN 12617-2:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Partea 2: Contractia produselor de injectie pentru fisuri formulate cu polimeri: contractie volumica

SR EN 12617-1:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Partea 1: Determinarea contractiei liniare pentru polimeri si sisteme de protectie a suprafetei (SPS)

SR EN 12614:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea temperaturii de tranzitie vitroasa a polimerilor

SR EN 12504-4:2004 Incercare pe beton. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare a ultrasunetelor

SR EN 12269-2:2004 Determinarea comportarii la aderenta intre armatura de otel si betonul celular autoclavizat prin metoda incercarii de grinda. Partea 2: Incercare la termen lung

SR EN ISO 3766:2004 Desene de constructii. Reprezentarea simplificata a armaturilor pentru beton

SR EN 12326-1:2004 Produse de ardezie si piatra pentru invelitori si placari discontinue. Partea 1: Specificatie de produs

SR EN 12001:2004 Masini pentru transportat, pulverizat si punere in opera a betonului si mortarului. Cerinte de securitate

SR EN 771-3:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 3: Elemente pentru zidarie de beton cu agregate (agregate grele si usoare)

SR EN 845-2:2004 Specificatie a componentelor auxiliare pentru zidarie. Partea 2: Buiandrugi

SR EN 771-4:2004 Specificatii ale elementelor pentru zidarie. Partea 4: Elemente pentru zidarie de beton celular autoclavizat

SR EN 13584:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea deformarii la compresiune pentru produse de reparare

SR EN 13580:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Absorbtia apei si rezistenta la alcalii pentru impregnarea hidrofoba

SR EN 13579:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Incercarea de uscare pentru impregnare hidrofoba

SR EN 13578:2004 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Compatibilitate pe beton umed

SR EN 1520:2003 Elemente prefabricate armate de beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 12620:2003 Agregate pentru beton

SR EN ISO 4624:2003 Vopsele si lacuri. Incercare la tractiune

SR EN 480-10:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 10: Determinarea continutului de alcalii din aditivi

SR EN 1352:2003 Determinarea modulului static la compresiune a betonului celular autoclavizat si a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1351:2003 Determinarea rezistentei la incovoiere a betonului celular autoclavizat

SR ENV 1504-9:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Definitii, conditii, controlul calitatii si evaluarea conformitatii. Partea 9: Principii generale pentru utilizarea produselor si sistemelor

SR EN 934-2:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 480-8:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 8: Determinarea continutului de material conventional uscat

SR EN 12617-4:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Partea 4: Determinarea contractiei si expansiune

SR EN 12617-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Partea 4: Determinarea contractiei la termene timpurii pentru produsele de aderenta structurala

SR EN 12350-7:2003 Incercare pe beton proaspat. Partea 7: Continut de aer. Metode prin presiune

SR EN 12350-3:2003 Incercare pe beton proaspat. Partea 3: Incercare Vebe

SR EN 12350-2:2003 Incercare pe beton proaspat. Partea 2: Incercare de tasare

SR EN 12350-1:2003 Incercare pe beton proaspat. Partea 1: Esantionare

SR EN 480-13:2003 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Metode de incercare. Partea 13: Mortar de zidarie de referinta pentru incercari asupra aditivilor de mortar

SR EN 1917:2003 Camine de vizitare si camine de racord din beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 1916:2003 Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat

SR EN 12192-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Analiza granulometrica. Partea 1: Metoda de incercare pentru componentele uscate ale mortarului gata de utilizare

SR EN 12063:2003 Executia lucrarilor geotehnice speciale. Pereti din palplanse

SR EN 13894-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea oboselii sub sarcina dinamica. Partea 2: Dupa intarire

SR EN 13733:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea durabilitatii agentilor de lipire structurala

SR EN 13581:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea pierderii de masa a betoanelor hidrofuge prin incercare dupa inghet-dezghet

SR EN 1062-6:2003 Vopsele si lacuri. Produse de vopsire si sisteme de acoperire pentru zidarie si betoane exterioare. Partea 6: Determinarea permeabilitatii la dioxid de carbon

SR EN 990:2003 Metode de incercare pentru verificarea protectiei impotriva coroziunii armaturilor din betonul celular autoclavizat si betonul cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de preparare pentru beton

SR EN 13057:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea rezistentei la absorbtie capilara

SR EN 13395-4:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 4: Aplicarea mortarului de reparatie la planseu

SR EN 13395-3:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 3: Incercare pentru curgerea betonului de reparare

SR EN 13395-2:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 2: Incercare pentru curgerea pastei sau mortarului

SR EN 13395-1:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea lucrabilitatii. Partea 1: Incercare de curgere a mortarelor tixotropice

SR EN ISO 15630-3:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de incercare. Partea 3: Armaturi precomprimate

SR EN ISO 15630-2:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de incercare. Partea 2: Plase sudate

SR EN ISO 15630-1:2003 Otel pentru armarea si precomprimarea betonului. Metode de incercare. Partea 1: Bare, sarme laminate si sarme pentru armarea betonului

SR ENV 13381-6:2003 Metode de incercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 6: Protectie aplicata pe stalpi de otel umpluti cu beton

SR ENV 13381-5:2003 Metode de incercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 5: Protectie aplicata pe elemente compozite de beton/tabla profilata de otel

SR ENV 13381-3:2003 Metode de incercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 3: Protectie aplicata pe elemente de beton

SR ENV 13381-2:2003 Metode de incercare pentru determinarea contributiei la rezistenta la foc a elementelor de structura. Partea 2: Membrane de protectie verticale

SR EN 12970:2003 Mastic asfaltic pentru hidroizolare. Definitii, conditii si metode de incercare

SR EN 13294:2003 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Timpi de decofrare

SR EN 772-20:2003 Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 20: Determinarea planitatii elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra naturala si artificiala

SR EN 772-15:2003 Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 15: Determinarea permeabilitatii la vaporii de apa a elementelor pentru zidarie de beton celular autoclavizat (BCA)

SR EN 772-11:2003 Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 11: Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a elementelor pentru zidarie de argila

SR EN 12696:2002 Protectia catodica a otelului in beton

SR EN 12636:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercare. Determinarea aderentei beton pe beton

SR EN 12615:2002 Produse si sisteme pentru repararea structurilor de beton. Metode de incercare. Determinarea rezistentei la forfecare

SR EN 12504-2:2002 Incercari pe beton in structuri. Partea 2: Incercari nedistructive. Determinarea indicelui de recul

SR EN 12504-1:2002 Incercari pe beton in structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si incercari la compresiune

SR EN 12390-8:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de patrundere a apei sub presiune

SR EN 12390-7:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 7: Densitatea betonului intarit

SR EN 12390-6:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare a epruvetelor

SR EN 12390-5:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 5: Rezistenta la intindere prin incovoiere a epruvetelor

SR EN 12390-4:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracteristicile masinilor de incercare

SR EN 12390-3:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor

SR EN 12390-2:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 2: Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari de rezistenta

SR EN 12390-1:2002 Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare

SR CR 13902:2002 Metode de incercare pentru determinarea raportului apa/ciment in betonul proaspat

SR CR 13901:2002 Utilizarea conceptului de familii de beton pentru producerea si controlul conformitatii betonului

SR EN 13687-3:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 3: Cicluri termice fara imersare in saruri de dezghet

SR EN 13687-2:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 2: Cicluri de jeturi de apa (soc termic)

SR EN 13687-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 1: Cicluri de inghet-dezghet cu imersare in saruri de dezghet

SR EN 934-6:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 6: Esantionare, control si evaluare a conformitatii

SR EN 934-4:2002 Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 4: Aditivi pentru paste pentru cabluri pretensionate. Definitii, conditii, conformitate, marcare si etichetare

SR EN 1877-2:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Functiile reactive ale rasinilor epoxidice. Partea 2: Determinarea functiilor amine prin indicele de bazicitate total

SR ENV 13670-1:2002 Executia structurilor de beton. Partea 1: Conditii comune

SR EN 12839:2002 Produse prefabricate de beton. Elemente pentru imprejmuiri

SR EN 13687-5:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea compatibilitatii termice. Partea 5: Rezistenta la soc din temperatura

SR EN 13687-4:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea capabilitatii termice. Partea 4: Cicluri termice in stare uscata

SR EN 1877-1:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Functiile reactive ale rasinilor epoxidice. Partea 1: Determinarea echivalentului epoxid

SR EN 1799:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Incercari de determinare a aptitudinii de utilizare a adezivilor de lipire structurala pentru aplicare pe suprafete de beton

SR EN 1766:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Beton de referinta pentru incercari

SR EN 1738:2002 Determinarea tensiunilor din otel in elementele armate neincarcate realizate din beton celular autoclavizat'

SR EN 1737:2002 Determinarea rezistentei la forfecare a imbinarilor sudate ale plaselor si carcaselor armate pentru elemente prefabricate confectionate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1543:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea dezvoltarii rezistentei la intindere a polimerilor

EN 1542:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Masurarea aderentei prin tractiune directa

SR EN 12350-6:2002 Incercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate

SR EN 12350-5:2002 Incercare pe beton proaspat. Partea 5: Incercare cu masa de raspandire

SR EN 12190:2002 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea rezistentei la compresiune a mortarului de reparatii

SR CR 13962:2002 Ghid pentru aplicarea componentelor de beton cu agregate usoare (LAC) in structuri

SR EN 1240:2002 Adezivi. Determinarea indicelui de hidroxil si/sau a continutului de hidroxil

SR EN 206-1:2002 Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate

SR EN 1770:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Determinarea coeficientului de dilatare termica

SR EN 1521:2001 Determinarea rezistentei la incovoiere a betonului cu agregate usoare cu structura poroasa (BAUP)

SR EN 12189:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercare. Determinarea timpului deschis (a duratei practice de utilizare)

SR EN 12269-1:2001 Determinarea comportarii la aderenta intre armatura de otel si betonul celular autoclavizat prin metoda incercarii de grinda. Partea 1: Incercare la termen scurt

SR EN 1740:2001 Determinarea rezistentei elementelor prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau din beton cu agregate usoare cu structura poroasa sub sarcina longitudinala predominanta (componente verticale)

SR EN 1742:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a imbinarilor intre fasii diferite ale elementelor stratificate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu structura poroasa

SR EN 1741:2001 Determinarea rezistentei la forfecare a imbinarilor intre elementele prefabricate realizate din beton celular autoclavizat sau beton cu agregate usoare cu structura poroasa, sub efectul fortelor care actioneaza in afara planului elementelor

SR EN 1169:2001 Produse prefabricate de beton. Reguli generale pentru controlul productiei la fabricarea produselor de beton fin armat cu fibre de sticla

SR EN 12192-2:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Analiza granulometrica. Partea 2: Metoda de incercare pentru filerul destinat polimerilor utilizati ca agenti de aderenta

SR EN 772-10:2001 Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 10: Determinarea continutului de umiditate a elementelor pentru zidarie de silico-calcar si de beton celular autoclavizat

SR 9310:2000 Var macinat pentru beton celular autoclavizat

SR EN 991:2000 Determinarea dimensiunilor elementelor armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 992:2000 Determinarea masei volumice in stare uscata a betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 989:2000 Determinarea comportarii aderentei dintre armaturi si betonul celular autoclavizat printr-o incercare a aderentei prin impingere

SR EN 772-2:2000 Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 2: Determinarea procentuala a ariei golurilor din blocurile de beton (prin amprenta pe hartie)

SR EN 640:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv imbinari si piese speciale

SR EN 639:1998/C1:1999 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv imbinari si piese speciale

SR EN 641:1998/C1:1999 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv imbinari si piese speciale

SR EN 1767:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercari. Analiza prin spectrometrie in infrarosu

SR EN 12188:2001 Produse si sisteme pentru protectia si repararea structurilor de beton. Metode de incercare. Determinarea aderentei otel pe otel pentru caracterizarea agentilor de aderenta structurala

SR EN 1356:2000 Incercarea la functionare sub sarcina transversala a elementelor prefabricate armate de beton celular autoclavizat sau de beton cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1355:2000 Determinarea deformatiilor la compresiune ale betonului celular autoclavizat sau ale betonului cu agregate usoare cu structura deschisa

SR EN 1353:2000 Determinarea continutului de umiditate a betonului celular autoclavizat

SR EN 639:1998 Conditii comune pentru tuburile de presiune de beton inclusiv imbinari si piese speciale

SR EN 641:1998 Tuburi de presiune de beton armat cu inima de tabla, inclusiv imbinari si piese speciale

SR EN 640:1998 Tuburi de presiune de beton armat si tuburi de presiune cu armatura difuza (fara inima de tabla) inclusiv imbinari si piese speciale

SR EN 642:1998 Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fara inima de tabla inclusiv imbinari si piese speciale si conditii specifice referitoare la sarma de precomprimare pentru tuburi

SR 183-2:1998 Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment executate in cofraje glisante. Conditii tehnice de calitate

SR 438-3:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase sudate

SR 438-4:1998 Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece

STAS 5585-71 Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate static la compresiune al betonului

STAS 5511-89 Incercari pe betoane. Determinarea aderentei dintre beton si armatura. Metoda prin smulgere

STAS 6657/2-89 Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii

STAS 6605-78 Incercarile metalelor. Incercarea la tractiune a otelului beton, a sarmei si a produselor din sarma pentru beton precomprimat

STAS 855-79 Desene tehnice de constructii. Intocmirea desenelor pentru constructii din beton si beton armat

STAS 9329-87 Constructii industriale. Capace prefabricate din beton armat pentru canale interioare. Forme si dimensiuni

STAS 7721-90 Tipare metalice pentru elemente prefabricate de beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate

STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma rotunda trefilata

STAS 438/1-89 Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la cald. Marci si conditii tehnice de calitate

STAS 11133-78 Malaxoare cu actiune periodica pentru prepararea betonului de ciment, betonului asfaltic si a mortarelor. Parametri principali

STAS 7980/1-78 Beton termorezistent usor pe baza de diatomit, cu liant stabilizat. Conditii tehnice de calitate

STAS 6482/4-80 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Toroane

STAS 6482/3-80 Sarma de otel si produse de sarma pentru beton precomprimat. Sarma ampentata

STAS 6482/2-80 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Sarma neteda

STAS 6482/1-73 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton precomprimat. Reguli pentru verificarea calitatii

'STAS 7039/3-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton precomprimat vibrat si presat

STAS 7039/2-83 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat

STAS 7039/1-81 Tuburi de presiune din beton precomprimat. Tipuri

STAS 12089-82 Pompe de beton. Clasificare

STAS E 11372-80 Protectia contra coroziunii a constructiilor din beton si beton armat. Determinarea rezistentei chimice a acoperirilor cu lacuri si vopsele

STAS 2833-80 Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a betonului intarit

STAS 4165-88 Alimentari cu apa. Rezervoare de beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale

STAS 10832-76 Beton celular autoclavizat. Elemente armate

STAS 10265/1-84 Tolerante in constructii. Tolerante la suprafetele din beton aparent

STAS 10107/1-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de proiectare

STAS 10107/0-90 Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat

STAS 10102-75 Constructii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea elementelor

STAS 10107/4-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare

STAS 10107/3-90 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de proiectare

STAS 10107/2-92 Constructii civile, industriale si agricole. Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire

STAS 12287-85 Incercarile metalelor. Incercari mecanice ale imbinarilor sudate din bare de otel beton

SR EN 678:1996 Determinarea densitatii aparente in stare uscata a betonului celular autoclavizat

STAS 7209-87 Incercarile metalelor. Incercarea la relaxare a sarmelor si a produselor din sarma pentru beton precomprimat

SR ISO 10287:1995 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei imbinarilor plaselor sudate

SR ISO 10065:1995 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de indoire-dezdoire

SR EN 12350-4:2002 Incercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare

SR CR 12793:2002 Determinarea adancimii stratului de carbonatare a betonului intarit

SR EN 772-6:2002 Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 6: Determinarea rezistentei la tractiune prin incovoiere a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate

SR EN 772-14:2002' 'Metode de incercare a elementelor pentru zidarie. Partea 14: Determinarea variatiei dimensionale datorita umiditatii a elementelor pentru zidarie de beton cu agregate si de piatra artificiala

17. Lucrari de instalare conducte

SR EN 10226 – 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 – filete exterioare conice si filete interioare cilindrice. Dimensiuni, tolerante si notare.

SR EN 10226 – 1/2004. Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 3 – Verificarea cu ajutorul calibrelor

SR ISO 7-1/2000 – Filete pentru tevi cu etansare in filet. Partea 1 – Dimensiuni, tolerante si notare

STAS 2308-81. Alimentari cu apa si canalizari. Capace si rame pentru camine de vizitare

SR EN 124-96 – Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de vizitare si guri de scurgere in zone carosabile si pietonale. Principii de constructive, incercari tip, marcare, inspectia calitatii)

SR EN 598/2004. Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de incercare.

SR EN 681/2002. Parti 1-4. Garnituri de etansare de cauciuc. Cerinte de material pentru garniture de etansare a imbinarilor de tevi utilizate in domeniul apei si canalizarii).

SR EN 10240/2000. Acoperiri de protectie interioara si exterioara pentru tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald aplicate pe instalatii automate)

SR EN 1264-3/2001 Cupru si aliaje din cupru. Racorduri. Partea Racorduri cu compresiune pentru conducte de material plastic.

SR EN 1092. Flanse si imbinarile lor. Flanse rotunde pentru conducte, robinete, racorduri si accesorii desemnate prin PN. Partea 1/2002 – Flase din otel; Partea 2/2003 – Flanse de fonta; Partea 3/2004 – Flase de aliaj de cupru; Partea 4/2003 – Flase de aliaj de aluminium;

SR EN 13101/200 Trepte pentru camine de vizitare. Cerinte, marcare, incercari si evaluarea conformitatii

SR EN 10240/2000. Acoperiri de protectie interioare si/ sau exterioare pentru tevi de otel. Conditii tehnice pentru acoperiri prin galvanizare la cald

SR EN 1452/200 Partea 1 – 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitati, tevi, fitinguri, robinete si echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului.

SR EN ISO. 15439/2004. Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) si policlorura de vinil clorurate (PVC-C). Specificatii pentru componente si system. Serie metrica.

SR EN 1452/200 Partea 1 – 5. Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentarea cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata PVC-U. Generalitati, tevi, fitinguri, robinete si echipamente auxiliare, aptitudine de utilizare a sistemului.

SR EN 1401-1/200 Sisteme de canalizare de material plastic ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1. Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem;

SR EN 1916/200 Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;

SR EN 1916/2003/AC - 2004. Tuburi si accesorii din beton simplu, beton slab armat si beton armat;

18. Lucrari de constructii metalice

SR EN 757/1998 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor cu limita de curgere ridicata;

SR EN 1599/1999 Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor termorezistente. Clasificare;

SR EN ISO 2560/2006. Materiale pentru sudare. Electrozi inveliti pentru sudarea manuala cu arc electric a otelurilor nealiate si cu granulatie fina

SR EN 1561/1999. Turnatorie. Fonta cu grafit lamelar

SR EN 1563/1999. Turnatorie. Fonat cu grafit nodular; SR EN 1563/1999/A1-200 Turnatorie. Fonat cu grafit nodular

18. Lucrari de finisaje

SR EN 1096/2000 – 2004. Partile 1 – 4. Sticla pentru constructii. Geam peliculizat.

SR EN 14178/2004 Partile 1 si 2. Sticla pentru constructii. Produse pe baza de sticla silico-alcalino-pamantoasa. Partea 1 – Geam float. Partea 2 – Evaluarea conformitatii

SR EN 572-2/2004. Sticla pentru constructii. Produse de baza. Sticla silico-calco-sodica. Partea 2 – Geam float.

SR EN 942/2003 – Lemn pentru tamplarie. Clasificare generala a calitatii lemnului

Lucrari mecanice

Generalitati

1. O cerinta de baza a Contractului este aceea ca toate materialele si articolele sa fie fabricate/testate/livrate in conformitate cu prevederile standardelor si normativelor nationale aplicabile, in vigoare.

2. Standardele citate in aceasta anexa vor fi aprobate in raport cu Clauza si/sau aspectul relevant si vor oferi un ghid cu privire la cerintele de calitate. Aceasta anexa nu este exhaustiva.

Referirea la un Standard implica referirea la toate Standardele asociate sau relationate, la care se face trimitere in cadrul acelui Standard.

4. Anexa include trimiterea la publicatii pentru ghidare in ceea ce priveste practica curenta referitoare la anumite aspecte.

5. Editiile Standardelor aprobate utilizate vor fi acelea de actualitate cu 30 de zile inainte de data de trimitere a ofertelor.

6. Antreprenorului i se poate solicita sa furnizeze orice Standard sau publicatie enumerate in aceasta anexa pentru a fi utilizate de catre Consultantul Supervizare.

Standarde aplicable

SR EN 10243-2:2002 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni.
Partea 2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat;

SR EN 10243-1:2003/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni.
Partea 1: Piese executate la cald pe ciocane matritoare sau prese verticale

SR EN 10243-2:2002/AC:2005 Piese de otel forjate prin matritare. Tolerante la dimensiuni.
Partea 2: Piese executate la cald pe masini orizontale de forjat

SR EN 10250-4:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 4: Oteluri inoxidabile

SR EN 10250-3:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 3: Oteluri aliate speciale

SR EN 10250-2:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 2: Oteluri nealiate de calitate si oteluri speciale

SR EN 10250-1:2002 Piese forjate din otel pentru uz general. Partea 1: Conditii generale

STAS 1097/2-91 Piese forjate din otel carbon de calitate si aliate pentru cazane si recipiente sub presiune. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 2171/2-84 Piese de otel forjate liber. Adaosuri de prelucrare si abateri limita pentru piese forjate pe ciocane

STAS 1306-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe. Dimensiuni

STAS 1305-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Mufe reduse. Dimensiuni

STAS 1304-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Teuri cu ramificatie redusa. Dimensiuni

STAS 1303-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Coturi, teuri, cruci. Dimensiuni

STAS 1302/2-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Conditii generale

STAS 1302/1-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nomenclator

STAS 1802-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Reductii. Dimensiuni

STAS 1801-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Nipluri. Dimensiuni

STAS 11520-89 Bare forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 11519-89 Blocuri forjate din otel. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 6092/1-83 Piese forjate din otel. Clasificarea si terminologia defectelor

STAS 1804-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Dopuri. Dimensiuni

STAS 1803-71 Fitinguri filetate din otel forjat Pn 100. Racorduri olandeze. Dimensiuni

SR EN 29104:1997 - Masurarea debitelor fluidelor in conducte inchise. Metode de evaluare a performantei debitmetrelor electromagnetice utilizate pentru lichide;

SR EN ISO 748:2002 Masurarea debitelor de fluide in canale inchise. Metoda de explorare a campului de viteze

SR ISO 1190-1,2:1993 Cupru si aliaje de cupru. Cod de simbolizare. Partea 2: Simbolizarea starilor.

SR EN 13835:2003 Turnatorie. Fonta austenitica

SR EN 586-3:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 3: Tolerante la dimensiuni si de forma

SR EN 586-2:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 2: Caracteristici mecanice si proprietati speciale

SR EN 586-1:2001 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese forjate. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare

SR EN 601:2004 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitia chimica a pieselor turnate utilizate in contact cu produsele alimentare

STAS 198/2:1992 Aliaje cupru-aluminiu turnate in piese

SR EN 604-1:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricate turnate pentru forjare. Partea 1: Conditii tehnice de inspectie si de livrare

SR EN 1706:2000 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Piese turnate. Compozitie chimica si caracteristici mecanice

SR EN 1559-4:2000 Turnatorie. Conditii tehnice de livrare. Partea 4: Conditii suplimentare pentru piesele turnate din aliaje de aluminiu

SR ISO 10049:1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuala de evaluare a porozitatii

SR EN 604-2:2002 Aluminiu si aliaje de aluminiu. Semifabricat turnat pentru forjare. Partea 2: Tolerante la dimensiuni si de forma

STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in instalatii terestre si navale

SR 13354:1996 Manometre, vacuummetre si monovacuummetre inregistratoare cu element elastic

SR 3589-8:1994 Manometre, vacuummetre si manovacuummetre indicatoare cu element elastic. Verificari de receptie

SR EN 62271-107:2006 Aparataj de inalta tensiune. Partea 107: Intreruptoare de curent alternativ cu sigurante fuzibile pentru tensiuni nominale mai mari de 1 kV si mai mici de 52 kV inclusiv

SR ISO 1431-2:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datorita actiunii ozonului. Partea 2: Incercare la deformare dinamica

SR ISO 1431-1:2002 Cauciuc vulcanizat sau termoplastic. Rezistenta la fisurare datorita actiunii ozonului. Partea 1: Incercare la deformare statica

SR EN ISO 6603-2:2001 Materiale plastice. Determinarea comportarii la soc prin perforare a materialelor plastice rigide. Partea 2: Incercarea la soc instrumental

SR EN ISO 6603-1:2001 Materiale plastice. Determinarea comportarii la soc prin perforare a materialelor plastice rigide. Partea 1: Incercarea la soc neinstrumental

SR EN ISO 179-1:2001 Materiale plastice. Determinarea proprietatilor de soc Charpy. Partea 1: Incercarea neinstrumentala la soc

SR EN ISO 4589-3:2000 Materiale plastice. Determinarea comportarii la foc cu ajutorul indicelui de oxigen. Partea 3: Incercarea la temperatura ridicata

SR EN 12680-3:2003 Turnatorie. Examinarea cu ultrasunete. Partea 3: Piese turnate din fonta cu grafit nodular

SR EN 1564:1999 Turnatorie. Fonta bainitica.

SR EN 1172:2001 Cupru si aliaje de cupru. Tabla si banda pentru constructii

SR EN 12420:2002 Cupru si aliaje de cupru. Piese forjate

SR EN 13347:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sarme pentru sudare si pentru lipire tare

SR EN 12164:2003 Cupru si aliaje de cupru. Semifabricat pentru prelucrare mecanica simpla

SR EN 13601:2003 Cupru si aliaje de cupru. Bare si sarme de cupru pentru aplicatii electrice generale

SR EN 12167:2002 Cupru si aliaje de cupru. Profile si bare dreptunghiulare pentru aplicatii generale

SR EN 12163:2002 Cupru si aliaje de cupru. Bare pentru aplicatii generale

STAS 2841-80 Bare rotunde turnate din aliaje cupru-staniu si din aliaje cupru-zinc

SR EN 10293:2005 Oteluri turnate pentru utilizari generale.

SR EN 13157:2004 Instalatii de ridicat. Securitate. Echipament de ridicat cu actionare manuala

SR EN 607:2006 Jgheaburi de streasina si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de incercare

SR EN 13245-1:2005 Materiale plastice. Profile de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) pentru utilizari in constructii. Partea 1: Codificarea profilelor de culoare deschisa

SR EN ISO 15493:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U)ti policlorura de vinil clorurata (PVC-C). Specificatii pentru componenteti sistem. Serie metrica

SR EN 13598-1:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru bransamenteti sisteme de evacuare ingropate, fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U), polipropilena (PP)ti polietilena (PE). Partea 1: Specificatii pentru fitinguri auxiliare, incluzand camere de inspectie de mica adancime

SR EN 13566-3:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru repararea retelelor de evacuare ingropate, fara presiune. Partea 3: Tubare fortata, cu tevi continue

SR EN 12842:2004 Racorduri de fonta ductila pentru sisteme de canalizare de PVC-U sau PE. Conditiiti metode de incercare

SR EN 580:2004 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Metoda de incercare a rezistentei la diclormetan, la o temperatura data (DCMT

SR EN 607:2003 Jgheaburi de scurgere si racorduri din PVC-U. Definitii, cerinte si metode de incercare

SR EN 1905:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice. Tevi, fitinguriti materiale de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Metoda de evaluarea a continutului de PVC pe baza continutului total de clor

SR EN 1452-5:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 5: Aptitudine de utilizare a sistemului

SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare

SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri

SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi

SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati

SR EN 1401-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice ingropate pentru bransamente si sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguri si sistem

SR ENV 1401-3:2002 Sisteme ingropate de tevi de materiale plastice pentru scurgeri si canalizari, fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Ghid pentru instalare

SR ENV 1329-2:2002 Sisteme de tevi de materiale plastice pentru evacuarea apelor murdareti uzate (la temperatura scazutati ridicata) din interiorul structurii cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitatii

SR ENV 1452-6:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 6: Ghid de instalare

SR EN ISO 13783:2002 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Mufe de legatura duble de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U), rezistente la sarcina axiala. Metoda de incercare a etanseitatiiti a rezistentei la tractiune, cu solicitare la incovoiereti presiune interna

SR ENV 1401-2:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice ingropate pentru bransamenteti sisteme de evacuare fara presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitatii

SR ENV 1452-7:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 7: Ghid pentru evaluarea conformitatii

SR EN 1453-1:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice de tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere si apelor uzate (la temperatura joasa si la temperatura ridicata) din interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi si sistem

SR EN 12200-1:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice neingropate, pentru scurgerea apelor pluviale, destinate utilizarii in exterior. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru tevi, fitinguriti sistem

SR ENV 1453-2:2001 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru tevi cu pereti structurati pentru evacuarea apelor menajere (la temperatura joasati la temperatura ridicata) in interiorul cladirilor. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Ghid pentru evaluarea conformitatii

SR EN ISO 13844:2001 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Imbinari cu etansare de policlorura de vinil neplastifiata pentru utilizare cu tevi de PVC-U. Metoda de incercare a etanseitatii la presiune negativa

SR EN 580:1997 Sisteme de canalizare de materiale plastice. Tevi de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Metoda de incercare a rezistentei la diclormetan la o temperatura data (DCMT)

SR EN 922:1996 Sisteme de canalizare de tuburi de protectie de materiale plastice. Teviti fitinguri de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Prepararea unei probe pentru determinarea indicelui de viscozitateti calculul valorii K

SR EN 1456-1:2002 Sisteme de canalizare din materiale plastice subterane si de suprafata, sub presiune. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Specificatii pentru componente si sistem

STAS 6371-73 Filete metrice ISO de uz general. Profilul nominal

STAS 981-74 Filete metrice ISO de uz general. Diametre nominale si pasi

STAS 2980/2-85 Filete metrice ISO. Calibre si contracalibre pentru verificarea filetelor metrice de uz general. Simbolizare si clasificare

STAS 8417/2-90 Filete metrice ISO de uz general. Calibre si contracalibre pentru filete metrice cilindrice. Tolerante de executie si limite de uzura

SR ISO 2902:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Vedere de ansamblu

SR ISO 2903:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Tolerante

SR ISO 2904:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Dimensiuni de baza

SR ISO 2901:1996 Filete metrice trapezoidale ISO. Profil de baza si profiluri la maximum de material

SR ISO 724:1996 Filete metrice ISO de uz general. Dimensiuni de baza

SR EN 61058-1+A1:1998: Intreruptoare pentru aparate. Partea 1: Reguli generale

SR EN ISO 4375:2004 Masurarea debitului fluidelor in canale deschise. Sisteme de suspendare prin cabluri aeriene pentru masurarea pe cursuri de apa

SR ISO 9826:2001 Masurarea debitului de lichide in canale deschise. Canale de masurare Parshall si Saniiri

SR ISO/TR 9823:1998 Masurarea debitului de lichid in canale deschise. Metoda explorarii campului de viteze care utilizeaza un numar redus de verticale

SR EN 1759-1:2005 Flanse si asamblarile lor. Flanse rotunde pentru tevi, robinete, racorduri si accesorii, desemnate Class. Partea 1: Flanse de otel, NPS 1/2 pana la 24

SR EN 12639:2003/AC:2003 Pompe pentru lichide si agregate de pompare. Cod de incercare la zgomot. Clasele de exactitate 2 si 3

STAS 12476-86 Pompe centrifuge, diagonale si axiale. Nivele admisibile de vibratii

SR EN ISO 15493:2004: Sisteme de canalizare de materiale plastice pentru aplicatii industriale. Acrilonitril-butadien-stiren (ABS), policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) si policlorura de vinil clorurata (PVC-C). Specificatii pentru componente si sistem. Serie metrica

SR ISO 1000:1995 Unitati SI si recomandari pentru utilizarea multiplilor si submultiplilor lor

SR CEI 61024-1-1:2000 Protectia structurilor impotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale. Sectiunea 1: Ghid A - Alegerea nivelurilor de protectie pentru instalatiile de protectie impotriva trasnetului

SR CEI 61024-1:1999 Protectia structurilor impotriva trasnetului. Partea 1: Principii generale

SR EN 14525:2005 Racorduri intermediare pentru flanse si mansoane cu tolerante mari din fonta ductila destinate a fi utilizate la conducte din diferite materiale: fonta ductila, fonta cenusie, otel, PVC-U, PE, fibre-ciment

SR EN 877:2004 Tuburi si racorduri de fonta, asamblarile lor si accesorii destinate evacuarii apelor din cladiri. Conditii, metode de incercare si asigurarea calitatii

SR EN 598:2004 Tuburi, racorduri si accesorii de fonta ductila si asamblarile lor pentru lucrari de canalizare. Conditii si metode de incercare

SR EN 10029:1995 Table de otel laminate la cald, cu grosimi mai mari sau egale cu 3 mm. Tolerante la dimensiuni, de forma si la masa

SR EN 10025-1:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 1: Conditii tehnice generale de livrare

SR EN 10025-3:2004: Produse laminate la cald din oteluri de constructii. Partea 3: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii sudabile cu granulatie fina in stare normalizata/laminare normalizata

SR EN 10025-5:2005: Produse laminate la cald din oteluri pentru constructii. Partea 5: Conditii tehnice de livrare pentru oteluri de constructii cu rezistenta imbunatatita la coroziunea atmosferica

SR EN 10210-2:2006/AC:2007 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale profilului

SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare

SR EN 10210-2:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 2: Dimensiuni, tolerante la dimensiuni si caracteristici ale profilului

SR EN ISO 898-6:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare. Partea 6: Piulite cu sarcini de proba indicate. Filete cu pas fin

SR EN ISO 898-5:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel carbon si otel aliat. Partea 5: Stifturi filetate si elemente de asamblare filetate similare care nu sunt supuse eforturilor la tractiune

SR EN ISO 898-1:2002 Caracteristici mecanice ale elementelor de asamblare executate din otel carbon si otel aliat. Partea 1: Suruburi partial si complet filetate si prezoane

SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si otel. Specificatii si metode de incercare

SR EN 10220:2003: Tevi de otel sudate si fara sudura. Dimensiuni si mase liniare

SR EN 1452-1:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 1: Generalitati

SR EN 1452-2:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 2: Tevi

SR EN 1452-3:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 3: Fitinguri

SR EN 1452-4:2003 Sisteme de canalizare din materiale plastice pentru alimentare cu apa. Policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U). Partea 4: Robinete si echipamente auxiliare

STAS 7335/3-86 Protectia contra coroziunii a constructiilor metalice ingropate. Izolarea exterioara cu bitum a conductelor din otel

SR EN 10300:2006 Tevi si racorduri de otel pentru conducte subterane si imersate. Materiale de bitum pentru acoperiri exterioare aplicate la cald

SR EN 1011-3:2002 Sudare. Recomandari pentru sudarea materialelor metalice. Partea 3: Sudarea cu arc electric a otelurilor inoxidabile

SR 13259:1996 Tevi de otel inoxidabil austenitic, sudate longitudinal, pentru utilizari generale

SR ISO 1127:1996 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare conventionale

STAS 10321-88 Tevi rotunde fara sudura, extrudate la cald, din oteluri inoxidabile si refractare

STAS 10358-88 Tevi rotunde fara sudura, trase sau laminate la rece, din oteluri inoxidabile si refractare

SR EN 1124-2:2002 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare sudate longitudinal, de otel inoxidabil cu mufa si capat drept. Partea 2: Sistem S. Dimensiuni

SR ISO 1127:1996/A99:2002 Tevi de otel inoxidabil. Dimensiuni, tolerante si mase liniare conventionale

SR EN 10020:2003                  Definirea si clasificarea marcilor de otel

SR EN 10312:2003 Tevi de otel inoxidabil sudate pentru transportul lichidelor apoase, inclusiv apa potabila. Conditii tehnice de livrare

SR EN 10216-5:2005 Tevi de otel fara sudura utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea 5: Tevi de otel inoxidabil

SR EN 1124-1:2002/A1:2005 Tuburi si racorduri de tub pentru retele de canalizare de otel inoxidabil, sudate longitudinal, cu mufa si capat drept. Partea 1: Cerinte, incercari, control de calitate

SR EN 10217-7:2005 Tevi de otel sudate utilizate la presiune. Conditii tehnice de livrare. Partea 7: Tevi de otel inoxidabil

SR EN 10088-1:2005 Oteluri inoxidabile. Partea 1: Lista otelurilor inoxidabile

SR EN 10312:2003/A1:2005 Tevi sudate din otel inoxidabil pentru transportul apei si a altor lichide apoase. Conditii tehnice de livrare

Lucrari de instalatii electrice

Lista standardelor, normativelor si ghidurilor de proiectare de referinta

Seria SR CEI 60364 Instalatii electrice in constructii;

Seria SR HD 384 Instalatii electrice in constructii;

SR EN 61557-1:2007 Securitate electrica in retele de distributie de joasa tensiune de 1000 V c.a. si 1500 V c.c. Dispozitive de control, de masurare sau de supraveghere a masurilor de protectie. Partea 1: Prescriptii generale

SR CEI 60502-2:2006 Cabluri de energie cu izolatie extrudata si accesoriile lor pentru tensiuni nominale de la 1 kV (Um = 1,2 kV) pana la 30 kV (Um = 36 kV). Partea 2: Cabluri pentru tensiuni nominale de la 6 kV (Um = 7,2 kV) pana la 30 kV (Um = 36 kV)

SR EN 50262:2002/A2:2005 Intrari de cablu (presetupe) cu pas metric pentru instalatii electrice

SR EN 61537 Sisteme trasee de cabluri si sisteme scara de cabluri pentru pozitionarea cablurilor

SR EN 50085-1 Sisteme de jgheaburi si de tuburi profilate pentru instalatii electrice

SR EN 50086 Sisteme de tuburi de protectie pentru instalatii electrice

STAS 8591/1-91 Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane executate in sapatura

SR EN 60352-2:2006 Conexiuni fara lipire. Partea 2: Conexiuni prin sertizare fara lipire. Prescriptii generale, metode de incercare si ghid de utilizare

SR EN 60352-5:2002 Conexiuni fara lipire. Partea 5: Conexiuni prin presare fara lipire. Prescriptii generale, metode de incercare si ghid de utilizare

STAS 1596-71 Papuci presati sau turnati pentru conductoare multifilare din cupru

STAS 243-86 Papuci de cablu stantati pentru conductoare de cupru

STAS 9293-73 Papuci de cablu. Conditii tehnice generale de calitate

STAS 9293/1-85 Papuci de cablu pentru conductoare de cupru. Conditii tehnice generale

STAS 1596-71 Papuci presati sau turnati pentru conductoare multifilare din cupru

SR EN 60947-6-2:2004 Aparataj de joasa tensiune. Partea 6: Echipamente cu functii multiple. Sectiunea 2: Aparate (sau echipament) de comutatie, de comanda, de protectie (ACP)

SR HD 60364-4-41:2007 Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 4: Masuri de protectie pentru asigurarea securitatii. Capitolul 41: Protectia impotriva socurilor electrice

SR HD 60364-5-54:2007 (CEI 60364-5-54), Instalatii electrice de joasa tensiune. Partea 5-54: Alegerea si montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pamant, conductoare de protectie si conductoare de echipotentializare

SR EN 61140:2002/A1:2007 Protectie impotriva socurilor electrice. Aspecte comune in instalatii si echipamente electrice

SR EN 60204-1:2000 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor. Partea 1: Cerinte generale

STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii.

STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

Normativ I 20-2000 Normativ privind protectia constructiilor impotriva trasnetului

SR EN 50164-2:2003/A1:2007 Componente de protectie impotriva trasnetului (CPT). Partea 2: Prescriptii pentru conductoare si electrozi de pamant

SR EN 60439-1:2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 1: Ansamblu prefabricat de aparataj de joasa tensiune si ansamblu derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de joasa tensiune

SR EN 60439-2:2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 2: Prescriptii particulare pentru canale de cabluri prefabricate

SR EN 60439-3:2001/A1:2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 3: Prescriptii particulare pentru ansambluri de aparataj de joasa tensiune destinate instalarii in locuri accesibile persoanelor neautorizate in timpul utilizarii lor. Tablouri de distributie

SR EN 60439-4:2001/A2:2001 Ansambluri de aparataj de joasa tensiune. Partea 4: Prescriptii particulare pentru ansambluri pentru santier

SR EN 60529:1995/A1:2003 Grade de protectie asigurate prin carcase (Cod IP)

STAS 5325: Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metode de verificare, cu privire la gradul de protectie impotriva intrarii apei si prafului in cabinele si dulapurile exterioare)

SR EN 60269-1:2008 Sigurante fuzibile de joasa tensiune. Partea 1: Prescriptii generale

SR EN 60309-4:2008 Prize de curent pentru uz industrial. Partea 4: Prize de curent si prize mobile cu intreruptor, cu sau fara dispozitiv de interblocare

SR EN 60898+A1:1995 Intreruptoare automate pentru protectia la supracurenti pentru instalatii casnice si similare

SR EN 60947-1:2001 Aparataj de joasa tensiune

SR EN 60947-2:2007 Aparataj de joasa tensiune. Partea 2: Intreruptoare automate

SR EN 60947-3:2001/A1:2003 Aparataj de joasa tensiune. Partea 3: Intreruptoare, separatoare, intreruptoare-separatoare si combinatii cu fuzibile

SR EN 60445:2007 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina, marcare si identificare. Identificarea bornelor echipamentelor si a capetelor conductoarelor

SR EN 60446:2008 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina, marcare si identificare. Identificarea conductoarelor prin culoare sau prin reper numeric

SR EN 60044-1:2002/A2:2003 Transformatoare de masura. Partea 1: Transformatoare de curent

SR EN 60129+A1:1996/A2:2004 Separatoare si separatoare de legare la pamant de curent alternativ

SR EN 60947-4-1:2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare si demaroare de motoare. Contactoare si demaroare electromecanice

SR EN 60947-4-2:2001/A2:2007 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-2: Contactoare si demaroare de motoare. Controlere si demaroare cu semiconductoare pentru motoare de curent alternativ

SR EN 10210-1:2006 Profile cave finisate la cald pentru constructii, din oteluri de constructie nealiate si cu granulatie fina. Partea 1: Conditii tehnice de livrare

SR EN 10067:1999 Otel lat cu bulb laminat la cald. Dimensiuni si tolerante la forma, la dimensiuni si la masa

SR EN ISO 1461:2002 Acoperiri termice de zinc pe piese fabricate din fonta si otel. Specificatii si metode de incercare

SR EN 61558-2-9:2003 Transformatoare de separare a circuitelor si transformatoarelor de securitate. Prescriptii;

SR EN 60051 Aparate de masurat electrice indicatoare analogice cu actiune directa si accesoriile lor;

SR EN 61921:2004 Condensatoare de putere. Baterii de condensatoare pentru compensarea factorului de putere la joasa tensiune

SR EN 60931-1:2001/A1:2004 Condensatoare sunt de putere neautoregeneratoare destinate a fi instalate in retele de curent alternativ cu tensiunea nominala pana la 1 kV inclusiv. Partea 1: Generalitati. Caracteristici functionale, incercari si valori nominale. Reguli de securitate - Ghid pentru instalare si exploatare

SR EN 60044-1:2002/A1:2002 Transformatoare de masura. Partea 1: Transformatoare de curent;

SR EN 60073:2003 Principii fundamentale si de securitate pentru interfata om-masina, marcare si identificare. Principii de codificare pentru indicatoare si organe de comanda;

SR EN 60076-1+A11:2001 Transformatoare de putere. Partea 1: Generalitati

SR HD 428.1 S1:2002 Transformatoare trifazate de distributie imersate in ulei, 50 Hz, de la 50 pana la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 36 kV. Partea 1: Prescriptii generale si prescriptii pentru transformatoare cu tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 24 kV;

SR HD 428.2.3 S1:2003 Transformatoare trifazate de distributie imersate in ulei, 50 Hz, de la 50 pana la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 36 kV. Partea 2: Transformatoare de distributie cu cutii de cablu pe partea de medie tensiune si/sau pe partea de joasa tensiune. Sectiunea 3: Cutii de cablu de tip 2 destinate utilizarii pe transformatoare de distributie conforme cu HD 428.2.1;

SR HD 538.1 S1:2003/A1:2003 Transformatoare trifazate de distributie uscate, 50 Hz, de la 100 pana la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 36 kV. Partea 1: Prescriptii generale si prescriptii pentru transformatoare cu tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 24 kV;

SR HD 538.2 S1:2004 Transformatoare trifazate de distributie uscate, 50 Hz, de la 100 pana la 2500 kVA, cu tensiune cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 36 kV. Partea 2: Prescriptii suplimentare pentru transformatoare cu tensiune cea mai inalta pentru echipament egala cu 36 kV;

SR HD 538.3 S1:2004 Transformatoare trifazate de distributie uscate, 50 Hz, de la 100 pana la 2500 kVA, cu tensiunea cea mai inalta pentru echipament care nu depaseste 36 kV. Partea 3: Determinarea caracteristicii de putere a unui transformator cu curenti de sarcina nesinusoidali;

SR EN 61558-2:2002 Securitatea transformatoarelor, blocurilor de alimentare si dispozitivelor analoage;

SR EN 62271-200:2004 Aparataj de medie tensiune. Partea 200: Aparataj in carcasa metalica, de curent alternativ si tensiuni nominale peste 1 kV si pana la 52 kV inclusiv;

SR EN 60470:2003 Contactoare de curent alternativ de medie tensiune si demaroare cu contactoare pentru motoare;

SR EN 60947-4-1:2001 Aparataj de joasa tensiune. Partea 4-1: Contactoare si demaroare de motoare. Contactoare si demaroare electromecanice;

SR EN 60282-1:2006 Sigurante fuzibile de medie tensiune. Partea 1: Sigurante fuzibile limitatoare de curent;

SR EN 60644:2002 Specificatie referitoare la elementele de inlocuire de medie tensiune destinate circuitelor ce contin motoare;

SR EN 54 Sisteme de detectare si de alarma la incendiu;

Ordinul nr.775 din 22 iulie 1998 al ministrului de interne pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor;

Ordinul nr.163 din 28 februarie 2007 al ministrului administratiei si internelor pentru aprobarea Normelor generale de aparare impotriva incendiilor;

Hotararea nr. 1055 din 18 octombrie 2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor de masurare;

SR EN ISO 6416:2006 Hidrometrie. Masurarea debitului cu metoda ultrasonica (acustica);

STAS 11298-80 Debitmetre electromagnetice pentru lichide. Conditii tehnice de calitate;

SR EN ISO 6817:1997 Masurarea debitului unui lichid conductor in conducte inchise. Metoda cu debitmetre electromagnetice;

SR EN ISO 4375:2004 Masurarea debitului fluidelor in canale deschise. Sisteme de suspendare prin cabluri aeriene pentru masurarea pe cursuri de apa;

SR ISO 9826:2001 Masurarea debitului de lichide in canale deschise. Canale de masurare Parshall si Saniiri;

SR ISO/TR 9823:1998 Masurarea debitului de lichid in canale deschise. Metoda explorarii campului de viteze care utilizeaza un numar redus de verticale;

SR EN ISO 7027:2001 Calitatea apei. Determinarea turbiditatii;

SR EN 50131 Sisteme de alarma. Sisteme de alarma impotriva efractiei;

SR EN 50132 Sisteme de alarma. Sisteme de supraveghere TVCI care se utilizeaza in aplicatiile de securitate;

SR HD 22.12 S2:2007 Conductoare si cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominala pana la 450/750 V inclusiv. Partea 12: Cabluri flexibile cu izolatie de EPR rezistenta la caldura;

SR HD 22.13 S2:2007 Conductoare si cabluri izolate cu materiale reticulate de tensiune nominala pana la 450/750 V inclusiv. Partea 13: Cabluri flexibile fara halogeni cu emisie redusa de fum;

SR EN 60099-4:2005 Descarcatoare. Partea 4: Descarcatoare cu oxizi metalici fara eclatoare pentru retele de curent alternativ;