Caiet de sarcini instalatii hvac “reabilitare camin de batrani”

CAIET DE SARCINI INSTALATII HVAC

“REABILITARE CAMIN DE BATRANI”

B-dul. Theodor Pallady, nr .64, sector 3, Bucuresti

1.   GENERALITATI;

2.   PRINCIPALELE ETAPE SI ORDINEA DE EXECUTIE A LUCRARILOR

3.   CAIET DE SARCINI PENTRU EXECUTIA INSTALATIILOR INTERIOARE DE

AGENT TERMIC;

4.   CAIET DE SARCINI PENTRU INSTALATII DE VENTILARE-CLIMATIZARE;

5.   OBLIGATII

6.   LISTE DE MATERIALE

Acest caiet de sarcini insoteste proiectul si cerintele de performanta a sistemelor proiectate.

Contractorul trebuie sa efectueze detaliile de lucru si sa dezvolte solutii pe baza acestui caiet de sarcini si a proiectului.

Caietul de sarcini se va consulta impreuna cu partile scrise (memoriu tehnic, breviar de calcul, program de verificare pe faze determinante, lista cantitati, lista echipamente si fise tehnice pentru utilaje si echipamente) si partile desenate, conform borderou parti desenate.

Caietul de sarcini trebuie sa fie citit in coroborare cu proiectele de instalatii sanitare, electrice si de termoventilatii, desenele arhitecturale si structurale.

Caietul de sarcini este eliberat pentru a indica principiile convenite de inginerie a sistemelor de proiectare, criteriile si conceptele de proiectare. Este responsabilitatea contractorului pentru a se asigura ca el a inclus in oferta sa toate elementele necesare pentru a indeplini cerintele de performanta, cerintele proiectului tehnic, coordonarea cu cele mai recente planuri de arhitectura si structura precum si cerintele contractului.

Ofertantii trebuie sa includa in ofertele lor costurile necesare pentru detaliile de executie, coordonare, instalare, testare si punere in functiune pe deplin operationala a instalatiilor, in conformitate cu prezentul caiet de sarcini si cu cerintele autoritatilor statutare.

Contractorul va fi responsabil pentru efectuarea propriilor calcule detaliate si detalierea desenelor. In primul rand, ofertantul trebuie sa isi confirme acceptarea asupra sistemelor proiectate, asupra dimensionarii sistemelor si echipamentelor incluse in oferta, odata cu prezentarea ofertei lor.

Ofertantii trebuie sa permita livrarea si instalarea numai de echipamente aprobate de catre Beneficiar prin specialistii sai.

CONTROLUL MATERIALELOR SI RECEPTIA ACESTORA

Materialele propuse de antreprenor trebuie sa fie in concordanta cu prevederile specificatiilor tehnice din cuprinsul proiectelor tehnice. Antreprenorul poate prezenta in vederea obtinerii aprobarii de instalare si materiale echivalente, cu caracteris­tici tehnice egale sau superioare celor prevazute in proiect, provenite de la alti fabricanti. Aprobarea de instalare se va obtine de la consultant (dirigin­te de santier / CQ ) dar si cu acordul scris al proiectantului de specialitate.

Toate materialele si aparatele care se vor monta trebuie sa corespunda caracteristicilor tehnice impuse prin proiectul tehnic.

La cererea consultantului (dirigintelui), antrepre­norul va prezenta mostre sau file de catalog pentru materialele sau aparatele solicitate de acesta.

Mostrele vor fi insotite de certificate de calitate emise de producator, care vor contine informatii despre normele de fabricatie, specificand standarde­le (normele interne) de fabricatie, testarile efec­tuate si rezultatele acestora.

Toate materialele si aparatele vor fi admise la santier pe baza certificatului de calitate emis de producator. Acesta trebuie sa contina rezultatele testarilor efectuate pe lotul respectiv si garantii­le acordate de producator

Testarile si rezultatele acestora trebuie sa cores­punda cerintelor cuprinse in standardele romanesti de fabricatie ale materialelor si/sau aparatelor respective.

Verificari se vor face in prezenta reprezentantilor autorizati ai producatorului.

Verifcarea materialelor si echipamentelor se face scriptic, vizual si prin masuratori de sondaj cu ocazia preluarii din magazie sau depozit conform C 56 cap XXII. Incercarile si verificarile facute inainte de trimiterea materialelor si echipamentelor la locul de montaj trebuie sa se faca cat mai aproape de conditiile de functionare.

La aducerea materialelor pe santier, acestea vor fi supuse unui nou control vizual atent de catre CQ, pentru a depista eventuale deteriorari aparute in timpul transportu­lui. De asemenea, se verifica corespondenta cu proiectul si/sau prospec­tele sau fisele tehnnice, in mod special din punct de vedere al respectarii caracteristicilor tehnice ale materialelor si aparatelor.

La inceperea lucrarilor de executie propriu-zise se vor pune la dispozitia consultantului fisele tehno­logice de executie pentru categoriile de lucrari ce fac obiectul proiectului. Acestea trebuie sa respec­te legislatia tehnica in vigoare in Romania, precum si celelalte norme adiacente cum sunt normele de protectie a muncii si normele de protectie a mediu­lui.

1. Primirea proiectului de baza, verificarea si analizarea lui, formularea si prezentarea eventualelor obiectiuni in forma scrisa, beneficiarului si proiectantului de specialitate.

In conformitate cu Legea nr. 10 / 1995, art. 13, executantul va pune in opera proiectul numai daca a fost verificat si avizat de catre verificatorul atestat MLPAT si daca au fost obtinute avizele si autorizatia de construire, in conformitate cu prevederile legale.

2. Dupa acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvarii eventualelor obiectiuni) si incheiere a contractului de executie a lucrarilor, se va intocmi:

- extrasul principalelor materiale si echipamente, conform listelor de cantitati de lucrari, a listelor de materiale, echipamente si dotari, precum si a fiselor tehnice;

- extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de lucru, balustrade de protectie, scari mobile, rulete, nivele etc.

3. Stabilirea graficului de executie a principalelor lucrari de instalatii - montaj care rezulta din proiect, corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrarilor de constructii si alte instalatii si cu termenul din contractul incheiat cu beneficiarul.

4. Stabilirea structurii, calificarii, numarului si esalonarii fortei de munca, avand la baza termenul contractual si graficul de executie a principalelor lucrari.

5. Aprovizionarea, sortarea si depozitarea in siguranta a materialelor necesare in prima urgenta, apoi a celorlalte materiale, functie de esalonarea lucrarilor.

6. Selectionarea si angajarea fortei de munca necesara, a responsabililor tehnici cu executia, instruirea asupra lucrarilor de instalatii – montaj, instruirea asupra protectiei si igienei muncii, inclusiv semnarea fiselor individuale de instructaj si dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de protectie etc., precum si organizarea muncii conform graficului de esalonare a lucrarilor.

7. Proiectantul propune ca lucrarile de baza ale instalatiei sa fie executate in urmatoarea ordine:

- montarea conductelor, armaturilor, aparatelor si echipamentelor, suportilor si accesoriilor instalatiei, in conformitate cu prevederile din Normativul I 13 / 2002 si a cerintelor din prezentul caiet de sarcini;

- efectuarea probelor hidraulice de etanseitate si rezistenta a instalatiilor, conform prevederilor Normativului I 13 / 2002 , a Normativului C 56 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- curatirea, grunduirea si vopsirea instalatiilor;

- efectuarea probelor in conformitate cu prevederile capitolului 20 din Normativul I 13- 2002 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor conform Normativului C 56.

Instalatiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor termice I13/1-2002 si a instructiunilor de montaj ale furnizorului de materiale.

Principalele materiale sunt:

- teava din otel carbon OLT 35 STAS 404/1-98, sudate longitudinal, pentru instalatii de incalzire;

- cuplaje mecanice pentru imbinarea tevilor din otel;

- fitinguri

- robineti

- ventiloconvectoare necarcasate

- termoizolatie pentru conducte

- echipamentele centralei termice

Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor de incalzire

vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in

prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile

tehnice cerute in proiectul de incalzire.

Ele vor trebui sa fie insotite de:

Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre

produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute

Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in

exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici

Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului

Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea

caracteristicilor

Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor

emisse de catre institute de specialitate abilitate in acest scop.

Cuplaje mecanice:

Fabricate din doua semicuple din fonta ductila turnata. Garniturile trebuie sa fie din cauciuc sintetic sensibil la variatiile de presiune. Suruburile pentru cuplajul mecanic trebuie sa fie cu cap de eclisa zincat, cu rezistenta minima de rupere la tractiune de 110,000 psi (758450 kPa) ca valoare standard data de firma producatoare.

Tipuri de imbinari:

Tip infiletare: Imbinarile prin infiletare pentru diametre cuprinse intre ½”(DN15) si 2” (DN50);

Tip rigid: Imbinarile rigide “gata pentru instalare” pentru diametre cuprinse intre 2”(DN50) si 4”(DN100), si care sa se instaleaza prin ”infigere” directa pe teava canelata fara o demontare prealabila a cuplajului. Semicuplele se vor turna cu patine de bulonare oblice si decalate.

Cuplajele rigide trebuie verificate vizual la terminarea instalarii. Cuplajele tip lamba si uluc care necesita folosirea unei chei dinamometrice pentru a se obtine in mod exact spatiul necesar dintre semicuple nu sunt permise.

Tip flexibil: Utilizare in zonele cu activitate seismica acolo unde sunt obligatorii.

Garnituri pentru cuplajele mecanice: Sensibile la variatiile de presiune, din cauciuc sintetic conform listelor de utilizare impreuna cu semicuplele.

Flanse adaptori: Se utilizeaza cu fitinguri si tevi cu capete canelate, la imbinarea cu flanse de clasa 125 / 150.

Robineti multifunctionali

Sunt instalati pe toate echipamentele care necesita un reglaj de debit.

Acesti robineti vor trebui sa permita urmatoarele functiuni, pentru vanele cuprinse intre diametrele 1 ½' la 2' :

• reglaj de debit

• inchidere

• golire

• masurare de debit

Acesti robineti vor trebui sa permita urmatoarele functiuni, pentru vanele cu diametre

> 50 mm :

• reglaj de debit

• inchidere

• golire

• masurare de debit

Masurarea debitului se va face cu ajutorul unui manometru diferential cu microprocesor, permitand o citire directa a debitului vehiculat.

Ei vor fi cu filet pana la diametrul de 50 mm.

Ei vor fi cu flanse pentru un diametru > 50mm.

Limite de utilizare :

Vane cu diametre cuprinse intre ½' si 2' :

• temperatura: 110°C

• presiune de serviciu: 10 bari

Vane cu diametre > 2' :

• temperatura : 110°C

• presiune de serviciu : 10 bari

Clapeta de retinere

Tip : montaj in toate pozitiile, pe teava orizontala si verticala.

Fabricare :

• pentru racordarea cu flanse

• corp in fonta

• clapeta si ghidaj in fonta

• resort in otel inox

• garnitura de etanseitate in nitril

Pentru racordarea orificiilor filetate :

• corp in alama matritat

• clapeta si ghidaj in Delrin

• resort in otel inox

• garnitura de etanseitate in Nitril

Limita de utilizare :

• temperatura: 110°C

• presiune de serviciu : 10 bari

Mansoane antivibratie (diametru ½' - 2') cu filet

Tip : cu racord de cuplare

Fabricare :

• manson in elastomere mulat pe panza de fire sintetice

• imbracaminte exterioara din choropren

• interior din cauciuc butil

Limita de utilizare :

• temperatura : 110°C (functionare continua)

• presiune de serviciu : 10 bari

Vane de reglare 2 si 3 cai ( cuprins intre ½' si 2')

Tip :cu supapa

Fabricare :

• corp in bronze cu racorduri de cuplare in fonta

• scaun prefabricat in corpul vanei

• supapa si ax in otel inoxidabil

Limita de utilizare :

• temperatura: 110°C

• presiune de serviciu: 10 bari

Purjoare

Tip : automate cu flotor

Fabricare :

• corp in alama matritata

• sistem de etanseitate

Limita de utilizare :

• temperatura : 110°C

• presiune de serviciu: 10 bari

Termometre

Tip : industrial

Fabricare :

Cutie rectangulara din metal, inaltime 200 mm ; capilar cu lichid albastru, forma « deget de manusa » in alama, diametru 15 x 21, lungime adaptata la tubulatura.

Manometre

Tip : lance

Fabricare :

• cutie din fonta - aluminiu diametru 80mm

• racorduri in alama filetate, diametru ½'

• indicator central

• ecran in sticla

• gradatie 0 -10 bari.

Diverse :

Fiecare manometru va fi echipat cu un robinet de inchidere dublat de un « deget de manusa », permitand controlul.

Supapa de siguranta

Tip : cu resort

Fabricare :

• corp in bronz

Caracteristrici de utilizare

• presiune de reglaj functie de calcul

Golire

In toate localurile tehnice, golirile vor fi colectate pentru evacuare prin sifoane de pardoseala sau in conducta de scurgere.

Elemente flexibile

Fabricare :

• Elastomer conform cu specificatiile normelor NFT 47305

• Ecran rotativ

• Protectie prin impletitura din inox

• Racorduri

Limite de utilizare :

• Temperatura : 110°C

• Presiune maxima : 10 bari

Pompe de circulatie

Tip simplu sau dublu pentru montaj direct pe conducte

Cu degazare automata, din camera rotorului

Corpuri cu flanse, dimensiuni intre flanse la standard european

Pentru pompele duble cu un singur corp, cu orificii de aspiratie si refulare pe acelasi ax. Separarea hidraulica se realizeaza prin clapeta cu o functionare silentioasa.

Motor selectionat pentru o viteza de 1450 rot/min care poate absorbi suprasarcina oricarui punct aflat pe curba caracteristica a pompei

Cu rotor inecat, cuzineti autolubrefiati, sensul de rotatie si umplerea controlabila prin vizoare de sticla

Corp in fonta

Arbore otel inox

Cuzineti grafit

Camasa inox intre fier si otel

chemise entre fer acier inox

Garnituri de etanseitate etilen - propilen

Echipamentul fiecarei pompe va fi urmatorul :

un set de mansoane antivibratii pe aspiratie si refulare

un filtru cu sita pe aspiratie

doua vane de inchidere fluture cu ¼ tura (una pe aspiratie, una pe refulare)

o clapeta antiretur pe refulare, in cazul in care este necesar

un manometru cu vana de inchidere aspiratie, refulare si in avalul filtrului.

Toti acesti robineti vor avea obligatoriu acelasi diametru nominal cu conductele.

Fiecare grup de pompe va fi livrat cu un disc de obturare.

Pompele vor fi echipate in amonte cu un con convergent (4 ori diferenta diametrelor) si in aval cu un con divergent (7 ori diferenta diametrelor).

Conductele nu se reazama pe pompe.

Presiunea de serviciu = 10 bari

Temperatura de folosire pentru apa calda = +2°C / 140°C.

Temperatura de folosire pentru apa rece = -10°C / 95°C.

Pot fi de tipul simplu sau dublu, verticale pentru montaj pe postament(lot constructii), sau pe conducta (pompe in linie).

Grup centrifug vertical monobloc, rotor montat direct pe arborele motorului, orificii de aspiratie si refulare in linie, legatura pompei de motor prin antretoaza. Etanseitate prin garnitura mecanica.

Pompa dubla este compusa din doua pompe centrifuge verticale intr-un corp unic. Aspiratie hidraulica la refulare prin clapeta cu doi voleti.

Motor selectionat pentru o viteza de maxim 1450 rot/min care poate absorbi suprasarcina oricarui punct aflat pe curba caracteristica a pompei. Rulmenti selectionati pentru o functionare silentioasa.

Corpuri, motor si clapeta din otel special.

Garnituri de etanseitate etilen - propilen

Garnitura mecanica ceramica grafitata

Corpuri, antretoaze si rotor in fonta.

Cazane

Cazanele vor fi de mare randament (min. 90%) din elemente sectionale de fonta, cu focar orizontal presurizat si vor cuprinde :

• corpul cazanului izolat termic
• arzator de gaz cu organe de reglaj, comanda si siguranta
• rampa de alimentare cu gaz, inclusiv filtru
• controlor de debit
• manta demontabila din tabla de otel pentru a proteja mecanic izolatia. izolatia va limita pierderile de caldura la 1,5% din puterea nominala.
• tablou electric de forta si automatizare pentru circuitele din schema functionala cu indicarea temperaturilor (apa, gaze de ardere)
• suport metalic care sa permita asezarea directa a cazanului fara un soclu special.

Cazanele vor fi echipate cu urmatoarele accesorii :

• un ansamblu de racorduri pentru : golire, supape de siguranta, aquastat, termometre si manometre.
• colector de plecare si sosire cu flanse
• robinet de golire ¼ tur, cu sfera
• pompa de injectie montata intre vane cu clapeta antiretur ; functionarea arzatorului va fi aservita pompei
• doua supape cu arc pentru 5.5 bari ; acestea vor fi canalizate la un sifon de pardoseala sau la un camin
• termometru cu cadran, cu diametrul de 100 mm, gradat 0° - 300°C pentru gazele arse
• doua vane de trecere pentru izolare montate pe tur si retur
• sonda pe tur
• canal si cos de fum din otel inox, cu perete dublu si izolatie (protejata).

Asamblarea se va face prin insurubari telescopice cu buna etanseitate. Se vor prevedea : usa etansa pentru curatire, racorduri filetate pentru racordarea aparatelor de control, evacuarea condensului.

Fiecare cazan va fi construit astfel incat la temperaturi scazute ale gazelor arse sa nu existe riscul de corodare.

Focarul este prevazut cu dispozitiv antiexplozie si cu posibilitatea obligatorie de demontare a unor parti din circuitul gazelor de ardere. Caznul va fi prevazut de asemenea cu un acces catre focar si catre caile de evacuare a fumului.

Fiecare cazan va fi prevazut cu o cutie usor accesibila care protejeaza arzatorul si asigura diminuarea pirderilor de caldura din cazan, catre exterior.

Fiecare cazan va avea posibilitatea verificarii vizuale a flacarii.

De asemenea pe fiecare cazan se va fixa o placa de identificare ce va contine:

• numele si adresa constructorului;
• marca si tipul cazanului;
• anul si numarul de fabricatie;
• puterea nominala in kW;
• temperatura maxima admisa la iesire si suprapresiunea in mmCA din focar.

Cazanul trebuie sa permita evacuarea resturilor precum si curatarea usoara a suprafetelor in contact cu gazele de ardere fara demontarea elementelor componente. Cazanul este prevazut cu o trapa frontala cu deschidere usoara pentru a facilita accesul la focar si la caile de evacuare a gazelor de ardere.

Usa pe care se va monta arzatorul este de tip balama pivotanta, la stanga sau la dreapta. Aceasta usa de acces are rolul de a permite accesul usor in zona arzatorului. La montarea arzatorului aceasta usa va trebui sa ramana functionala.

Se vor utiliza arzatoare la care initierea flacarii se face prin diverse sisteme (flacara de veghe, piezoelectric etc.), intr-o succesiune care cuprinde preventilarea focarului, aprinderea in trepte etc.

Arzatoarele vor fi dotate cu sisteme de siguranta privind lipsa combustibilului sau presiunea scazute a acestuia, supraveghetor de flacara, sisteme de avertizare etc. Oprirea fiecarui arzator se va putea realiza si manual prin intermediul unui intrerupator amplasat in tabloul de comanda.

O clapeta metalica amplasata in partea inferioara a camerei de aspiratie va regla debitul de aer in functie de debitul de combustibil.

Emisiile de noxe, rezultate in urma arderii combustibilului la cazane, nu trebuie sa depaseasca valorile cerute de “Legea protectiei mediului si conditiile tehnice privind protectia atmosferei”.

Automatizare

Arzatorul este prevazut cu un tablou de comanda, ce asigura functionarea automata si care contine un dispozitv de control al flacarii, destinat sa scoata arzatorul din functiune si sa opreasca alimentarea in urmatoarele cazuri:

• scurt circuit al comenzilor;
• stingerea accidentala a flacarii;
• defecte sau uzura anormala a detctorului de flacara;
• timp de siguranta la aprindere mai mic de 5 secunde
• preventilare a focarului cazanului obligatorie inainte de orice operatie de aprindere sau reaprindere. Durata minima a preventilarii este de 20 sec. cu un debit de aer ce corespunde functionarii la capacitate nominala a arzatorului.
• arzatorul se va opri automat in cazul atingerii debitului minim.

Arzatorul va functiona in doua trepte sau de tip modulant.

Evacuarea gazelor de ardere

Generalitati

Evacuarea gazelor de ardere si dispersia lor in atmosfera se faca astfel incat sa rezulte o concentratie a noxelor, sub limitele admise.

Cosurile de fum se realizeaza conform STAS 6793, STAS 6724, STAS 3417, normativului P118, GP 051 si a altor prescriptii in vigoare.

Cosurile de fum vor fi protejate contra trasnetului conform prevederilor din normativul I20.

Cosurile cazanelor cu combustibil lichid si gazos se prevad cu clapete de explozie.

Indiferent de modul de racordare a cosului de fum la cazan, viteza gazelor de ardere se va incadra in limitele recomandate de STAS 3417.

Executia cosului (inclusiv racodurile la cazan) fac parte din prezenta antrepriza. Aceasta se va face de catre societati capabile sa dea garantii scrise in privinta stabilitatii si a rezistentei in timp la coroziune a cosului. Cosul va fi de tipul cu manta dubla din inox termoizolat.

Caracteristici
Cosul este executat din elemente cu pereti dubli, din otel inoxidabil ce includ:

• conducta interioara etansa la aer si la gaz din otel inoxidabil.
• izolatie cu o grosime minima de 50 mm pentru realizarea tirajului si pentru evitarea scaderii temperaturii gazelor de ardere sub temperatura punctului de roua
• Un perete exterior, perfect etans la apa, din otel inoxidabil.

Peretele exterior va trebui fixat de conducta interioara astfel incat sa se evite tasarea izolatiei.

Cosurile vor fi autoportante:

Cu fundatie de beton care trebuie sa asigure repartitia uniforma a greutatii pe pardoseala din centrala termica

Colector cu racord pentru evacuarea condensatului

Trapa de acces pentru curatare

Stuturi pentru controlul temperaturii la iesirea gazelor din cazan si la capatul cosului

Racordurile orizontale la cosul de fum (canalele de fum) se executa cu panta ascendenta spre cos.

Extremitatea superioara a cosului este prevazuta cu un racord special din otel ce permite dilatarea conductei interioare independent de cea exterioara, asigurand protectia izolatiei termice intermediare.

Inainte de punera in opera, conductele si fitingurile vor fi verificate in vederea depistarii unor deficiente care ar putea sa afecteze montajul sau conditiile de exploatare ale instalatiilor.

Verificarea se va face prin:

- control vizual;

- controlul dimensiunilor,

si dupa caz se vor lua masuri de remediere a eventualelor deficiente.

Controlul vizual va urmari ca:

- tevile sa fie drepte;

- suprafata interioara si exterioara sa fie neteda, fara fisuri sau cojeli;

Controlul dimensiunilor va urmari ca abaterile dimensionale la diametrul exterior mediu al tevilor si la diametrul interior al mufelor fitingurilor, sa se incadreze in cele admise in standardele de produs. Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in opera. La cele care pot fi remediate se va avea in vedere ca prin operatiile de corectie sa nu se distruga stratul de zinc.

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii si in asa fel incat acestea sa nu se deterioreze si sa nu se inregistreze accidente din randul personalului manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8.din “ Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire” ed.1996.

Transportul materialelor se va face astfel incat sa nu se deterioreze materialele iar personalul sa nu fie pus in pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din “Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire” ed.1996.

Pastrarea si depozitarea materialelor se va face in spatii de depozitare organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare respectand pevederile pct. 2.4.4. din “Norme generale de protectie a muncii”ed.1996

Conductele se vor monta paralel cu elementele de constructii adiacente.

La montajul aparent, in cazul conductelor paralele, izolate sau neizolate, distanta minima intre suprafetele finite ale acestora sau intre suprafata finita a conductelor si suprafata finita a elementelor de constructii adiacente va fi de minim 10 cm.

La trecerea prin pereti si plansee conductele de apa se vor monta in tuburi de protectie metalice.

La trecerea conductelor prin elementele de constructie care au rol de protectie la foc (pereti, plansee) se vor lua masuri de etansare a golurilor din jurul acestora cu materiale rezistente la foc asigurandu-se limita de rezistenta la foc a elementului de constructie strapuns.

In zonele de trecere prin plansee, pereti, plafoane si rosturile de tasare nu se vor realiza imbinari ale conductelor.

Instalare:

1.         Capetele tevilor trebuie sa fie curate si sa nu prezinte crestaturi, proeminente si urme de roluire in zona dintre capatul tevii si canelura.

2.         Profilul garniturii si elastomerul (gradul) vor fi verificate pentru a fi adecvate utilizarii dorite conform specificatiilor.

Aplicare:

1.         Cuplajele mecanice canelate pentru tevi, fitinguri, vane si alte piese cu caneluri se pot utiliza ca alternativa la metodele prin sudura, filetare sau flansare.

2.         Toate componentele cu caneluri vor respecta normativele locale in vigoare.

Orice proces folosit pentru executie, prefabricare sau instalarea sistemului de conducte cum ar fi: indoirea, strunjirea, filetarea, nu va reduce grosimea de perete sub valoarea minima permisa si nu va afecta integritatea stratului de zinc.

Debitarea conductelor se va face la lungimea din proiectul de executie care sa cuprinda si lungimea suplimentara suficienta pentru a asigura cuplarea corecta a tevilor drepte sau a subansamblelor (elementelor prefabricate).

Armaturi

Montarea robinetelor in sistem se face conform schemelor si a vederilor in plan. Se va urmari asigurarea unui spatiu suficient pentru executarea manevrelor inchis-deschis, precum si pentru demontarea in vederea efectuarii lucrarilor de remediere, reconditionare.

Robinetele se vor monta de regula cu tija indreptata in sus (in plan vertical) dar se admite si montarea cu tija inclinata pana la orizontala.

Racordarea la conducte a robinetelor prevazute cu flanse se realizeaza prin strangere uniforma si gradata a piulitelor diametral opuse si in cruce.

Dupa montarea robinetului in sistem, inainte de inceperea probelor se va verifica daca robinetul este cu obturatorul in pozitia complet deschis si sigilat in aceasta pozitie astfel ca la curgerea fluidului de proba prin robinet sa spele suprafetele de etansare ale sertarelor si scaunelor, eliminand orice urma de particole (stropi de cuplaje, rugina,etc.) ramase in urma montajului si care ar putea deteriora suprafetele de etansare la inchiderea obturatorului.

Corpuri de incalzire

Corpurile de incalzire se racordeaza prin imbinari demontabile.

Corpurile de incalzire se monteaza in paralel cu peretii finisati, la distantele stabilite prin standardele, instructiunile tehnice sau normele de produs.

Distantele minime intre corpul incalzitor si elementele de constructii ale peretilor se stabilesc in functie de temperatura agentului termic, astfel :

5 cm , pentru temperaturi pana la maximum 95 ^oC ;

10 cm, pentru temepraturi intre 96 si 150 ^oC.

Distanta intre corpurile de incalzire si pardoseala este, de regula, de 12 cm. In cazuri exceptionale se poate reduce acesta distanta pana la 8 cm, daca temperatura agentului termic nu depaseste 95 ^oC, sau pana la 10 cm, daca temperatura acestuia este de 96150 ^oC, cu aplicarea corectiei necesare la calculul suprafetelor de incalzire.

Distanetele intre aparatele de incalzire si elemetnele instalatiilor electrice vor fi corelate cu prevederile din “Normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice, cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.c.” I 7.

Cazane montate pe fundatii de beton.

Instalarea cazanelor se executa conform instructiunilor tehnice de instalare ce insotesc aceste utilaje (cartea tehnica).

Racordurile cazanelor la canalele de fum si canalul de fum se monteaza cu o panta spre cosul de fum de minim 10%, conform proiectului.

Pe racordurile dintre cazane si canalele de fum se prevad sibare cu rol de izolare a cazanelor pentru cazul in care acestea nu functioneaza.

Aceste racorduri se izoleaza termic pentru evitarea condensarii vaporilor de apa din gazele de ardere.

Canalele de fum sunt prevazute cu usi de vizitare si control care sa se inchida etans.

Canalele de fum sunt prevazute cu clapete de explozie.

Vasele de expansiune inchise cu membrana fixa, se monteaza pe pardoseala si se instaleaza conform instructiunilor tehnice ce il insotesc (cartea tehnica).

Pompele tip IN-LINE se monteaza pe conducte. Racordarea lor se efectueaza conform proiectului. .Se tine seama de distantele stabilite in I 13/94 dintre utilaje si dintre acestea si elementele de constructie.

Filtrele de impuritati se monteaza pe conductele de intoarcere a agentului termic de incalzire .Pozitia de montaj permite scoaterea usoara a cartusului filtrant pentru curatire; in acest scop se prevad robinete de inchidere in amonte si avalul filtrului de impuritati.

Inainte si dupa filtru se monteaza prize de masurare a presiunii echipate cu hidrometre pentru a se stabili caderea de presiune, respectiv necesitatea interventiei de curatare a sitei acestuia. Curatarea filtrului se face periodic si de fiecare data cand se constata o pierdere de presiune mai mare de 0,3 bar.

Inaintea montarii, materialele si utilajele se supun unui control cu ochiul liber, pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic si calitativ (deformari sau blocari la utilaje, starea filetelor, a flanselor, functionarea armaturilor) se remediaza defectiunile respective sau se inlocuiesc materialele si aparatele ce nu pot fi remediate.

La recipientele sub presiune se verifica daca acestea au placa de timbru si cartea tehnica de exploatare aferenta.

La aparatele de masura si control montate de catre excutantul instalatiei de incalzire se verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de metrologie.

Pana la montare, aparatele se pastreaza in magazii inchise deoarece se pot deteriora datorita umiditatii si a radiatiilor solare.

Evacuarea gazelor de ardere

Gazele de ardere ies din cazan prin racordul situat in spatele cazanului.

Acest racord se leaga la canalul de evacuare gaze de ardere aferent, care se racordeaza la cosul de fum existent. Se prevad doua canale de gaze de ardere, fiecare racordandu-se la cate un cos de fum existent.

Tubulatura este executata din tabla neagra de 2 mm, cu sectiune patrata.

Sustinerea canalelor se face cu console sau suporti fixati de elementele de constructii.

Canalele de gaze de ardere sunt protejate la interior si exterior prin grunduire, si se izoleaza termic conform caietului de sarcini.

Canalele de gaze de ardere, piesele speciale si flansele se executa pe santier.

Materialele si piesele confectionate se depoziteaza in spatii inchise, ferite de intemperii, degradari, deformari.

Manipularea materialelor si a pieselor se efectueaza cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii, astfel incat acestea sa nu se deterioreze.

Canalele de gaze de ardere si piesele speciale se executa din foi de tabla neagra STAS 901-90 de 2 mm grosime. Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel se efectueaza conform detaliilor indicate la faza DE.

Imbinarile transversale se realizeaza cu flanse si sudura. La montarea flanselor pe canal se va respecta perpendicularitatea planului flanselor pe axul canalului.

Materialele si piesele confectionate se pot monta numai daca sunt executate conform prevederilor proiectului si daca in cursul depozitarii si manipularii n-au suferit deteriorari. Materialele nu vor fi inlocuite fara avizul scris al proiectantului.

Muchiile canalului trebuie sa fie fara sinuozitati. Nu se admit laturi concave sau convexe vizibile cu ochiul liber.

Canalele de gaze de ardere se aseaza pe suporti confectionati din profile metalice (otel cornier, fier U, etc.)

Imbinarile cu flanse se prevad cu garnituri de etansare confectionate din marsit. Garniturile se taie si se monteaza astfel incat marginile lor sa nu patrunda in interiorul canalului. Verificarea acestei prescriptii este obligatorie la executia imbinarilor transversale. Canalele racordate la cos se etanseaza cu snur de azbest.

Pentru sustinerea instalatiei se vor folosi suporti pentru conducte.

 Conductele instalatiilor interioare de incalzire cu apa se monteaza cu panta, asigurand golirea si dezaerisirea centralizata sau locala a instalatiei, printr-un numar minim de dispozitive si armaturi.

Panta normala a conductelor instalatiilor de incalzire cu apa este de 3 ‰. In cazuri obligate, se poate reduce panta la 2 ‰.

Distantele recomandate intre suporturile mobile ale conductelor orizontale vor fi cele indicate in tabel urmator:

Distantele minime intre conductele neizolate termic ale instalatiilor de incalzire si elementele de constructie executate din materiale combustibile se stabilesc in raport cu temperatura superficiala a conductei, conform tabelului 14.1. In cazul conductelor izolate termic, se ia in considerare temperatura superficiala a izolatiei finite, iar protectia termoizolatiei se prevede din materiale rezistente la eventuale socuri mecanice.

Intre conductele retelei de incalzire si conductele de gaze, respectiv barele, cablurile si conductoarele electrice, se vor prevedea distante minime conform prevederilor “Normativului pentru proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale”, I 6 si, respectiv, ale “Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice, cu tensiuni pana la 1000 V.c.a. si 1500 V.c.a.”, I 7.

Distanta intre flansele armaturilor a doua conducte apropiate, respectiv distanta intre flansa armaturii si conducta apropiata sau izolatia finita a acesteia, este cel putin 3 cm.

Langa ramificatii si in vecinatatea armaturilor de separare sau inchidere, se vor monta suporti fixi.

La intrarea si iesirea din cladiri a racordurilor la retele exterioare se va tine seama de prevederile art. 5.33, 5.34. si art.12.20.

Toate partile metalice realizate in atelier si toate canalizatiile destinate a fi ascunse (fie prin izolatii, fie altfel), trebuie sa fie acoperite cu doua straturi de vopsea antirugina, dupa periere.

Canalizatiile sau aparatele destinate a fi plasate in canale sau instalate in localuri, in care umiditatea este susceptibilta de a atinge valori ridicate, trebuie sa fie vopsite in doua straturi, un strat antirugina si un strat rezistent la umiditate.

Toate materialele unde vopsirea de baza prezinta zgarieturi datorate manipularilor sau accidentelor de santier, vor fi revopsite de catre antrepriza prezentului lot

Toti suportii vizibili din localurile tehnice sau din alta parte vor fi vopsiti in doua straturi cu vopsea antirugina.

Aplicarea si manopera de vopsire vor fi in conformitate cu regulile profesionale in vigoare.

Pentru doua straturi de vopsea antirugina, se vor utiliza doua culori diferite, prima rosie, a doua gri.

Materialele utilizate trebuie sa fie :

sa nu putrezeasca in timp

sa nu se deterioreze la caldura sau umiditate

neinflamabile (se vor furniza certificate de agrement).

Izolatia termica a circuitelor hidraulice si a aparatelor se va efectua dupa verificarea si incercarea etanseitatii.

Izolatia nu trebuie sa fie intrerupta in dreptul suporturilor.

Grosimea stratului izolant montat pe conducte va trebuie sa asigure o eficacitate de cel putin 85%.

Natura izolantului pentru tevile exterioare si montarea : conducte si aparate pentru apa calda

Izolatia va fi realizata cu ajutorul unei cochilii (taiate pe generatoare) semi de vata de sticla-rigida lipita cu ajutorul unei rasini termoreactive de culoare galbena.

Capace de finisare cu mansete de aluminiu in dreptul flanselor.

Stratul de baza pentru protectia anticoroziva se executa din miniu de plumb sau alte materiale, aplicat dupa curatirea de rugina a suprafetelor protejate.

La conductele montate aparent, neizolate termic, in spatii cu cerinte estetice si igienic-sanitare (de ex.: cladiri de locuit, social - culturale etc.) se aplica, peste stratul anticoroziv de baza, doua straturi de vopsea si unul de lac rezistent la temperatura.

Protectia izolatiei retelelor de apa calda si apa rece  :

Conductele pozate in subsoluri tehnice si canale subterane - interioare sau exterioare - se prevad cu invelis protector al termoizolatiei.

Conductele montate aparent, in alte niveluri ale cladirii decat cele exclusiv tehnice, inclusiv subsoluri care au si alta destinatie decat cea de subsol tehnic (de ex: cu boxe), se prevad cu invelis protector, stabilit in concordanta cu rolul functional al nivelului respectiv

Izolatia conductelor termice montate in exterior pe suporti, stalpi sau pe fata exterioara a peretilor cladirilor se prevede cu invelis de protectie contra intemperiilor, conform prevederilor “Instructiunilor tehnice” C 142.

Conductele pentru retelele termice montate direct in sol vor avea materialele componente, inclusiv termoizolatia, conform SR EN 253; ele se livreaza gata termoizolate. Zonele de imbinare dintre conducte sau dintre acestea si fitinguri se vor termoizola local conform prevederilor Normativului NP 029 si a indicatiilor producatorilor.

Natura izolantului si monatrea : conducte si aparate pentru apa de racire

Grosimea minima a izolatiei

Se calculeaza pentru evitarea aparitiei condensului pe imbracamintea exterioara pentru temperatura aerului ambiant de 25°C si umiditatea relativa de 80%.Grosimea izolatiei conductelor in exteriorul cladirii se calculeaza pentru urmatoarele conditii: temperatura 35°C si umiditatea relativa de 60%.

Cochilii din spuma rigida din poliuretan

Pentru toate conductele si echipamentele in general:

Coeficientul λ va fi < 0, 04 W/m°C.

Permeabilitatea la vapori m 7000

Plaja de utilizare: -50°C la +120°C.

Conductele, rezervoarele si, in general, toate elementele din otel sunt in prealabil impregnate cu un lac pentru protectia contra coroziunii, inaintea izolarii lor.

Izolatia pentru conductele de apa calda si rece se va face cu mansoane termoizolante din spuma poliuretanica.Suprafata este apoi acoperita cu un strat impotriva vaporilor, urmarind imbinarile, si apoi cu tabla de aluminiu.

Verificarea instalatiilor de incalzire se face pe intreaga instalatie si - eventual - separat pe aparate sau pe parti de instalatie, in ultimele cazuri ramanand obligatorie si verificarea pe intreaga instalatie.

Principala verificare se face prin urmatoarele probe:

proba la rece ;

proba la cald ;

proba de eficacitate.

Probele in vederea punerii in functiune se fac atat la instalatiile de incalzire noi cat si la instalatiile de incalzire existente, la care s-au efectuat reparatii capitale cu ocazia reabilitarii si modernizarii acestora.

In completarea probelor de la art. 20.1 se prevad probe de functionare a echipamentelor.

Probele de functionare a echipamentelor sunt verificari functionale specifice facute asupra utilajelor si aparatajelor componente ale instalatiilor de incalzire, in timpul functionarii acestora (pompe, cazane, schimbatoare de caldura, statii de tratare a apei de adaos, sisteme de reglare automata etc.).

Probele de functionare a echipamentelor pot fi facute separat sau pot fi simultane cu proba de cald sau proba de eficacitate.

Proba la rece (de presiune)

Proba la rece se face in scopul verificarii rezistentei mecanice si a etanseitatii elementelor instalatiei de incalzire si consta in umplerea cu apa a instalatiei si incercarea la presiune.

Umplerea instalatiei pentru efectuarea probei la rece se face cu apa care indeplineste conditiile de calitate ca agent termic.

Proba la rece - obligatorie pentru intreaga instalatiei - se face avand racordate toate echipamentele din centrala termica, retelele de conducte si aparatele consumatoare de caldura (corpuri de incalzire, suprafete radiante, agregate de incalzire cu aer cald etc.)

In cazul cand se folosesc corpuri de incalzire a caror rezistenta nominala corespunde unei presiuni maxime mai reduse decat a restului instalatiei, proba de presiune la rece a instalatiei se face fara corpurile de incalzire respective, acestea fiind inlocuite fie cu corpuri de incalzire de inventar (rezistente la presiunea la care se face proba), fie cu conducte de scurtcircuitare a legaturilor de ducere-intoarcere.

Proba la rece se executa inainte de finisarea elementelor instalatiei (vopsiri, izolari termice etc.), de inchiderea acestora in canale nevizitabile sau in santuri in pereti si plansee, de mascarea si inglobarea lor in elementele de constructii, precum si de executarea finisajelor de constructii.

Proba se executa in perioada de timp in care temperatura exterioara este mai mare de + 5 oC.

In vedrea executarii probei la rece, se va asigura deschiderea completa a tuturor armaturilor de inchidere si reglaj, inchiderea conductelor de legatura la vasul de expansiune deschis, reglarea armaturilor de siguranta de la cazane si de la vasul de expansiune inchis in concordanta cu presiunea de proba, verificarea punctelor de racordare a instalatiei la conducta de apa potabila si la pompa de presiune.

Inainte de proba de presiune la rece instalatia se spala cu apa potabila.

Spalarea instalatiei cuprinde racordarea conductei de ducere a instalatiei la conducta de apa potabila, umplerea instalatiei, racordarea conductei de intoarcere a instalatiei la jgheabul de golire la canalizare si mentinerea instalatiei sub jet continuu pana cand in apa golita din instalatie nu se mai observa impuritati (namol, nisip etc.) Operatia se repeta cu schimbarea sensului de circulatie al apei.

Presiunea de proba se determina in functie de presiunea maxima de regim si de modul de executie al instalatiei, astfel:

o data si jumatate presiunea maxima de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatii montate aparent si la cele mascate sub finisaje uzuale ;

dublu presiunii de regim, dar nu mai mica de 5 bar, la instalatiile ce au parti care se mascheaza sub finisaje deosebite ;

presiunea prevazuta in caietul de sarcini, pentru partile din instalatii care se inglobeaza in elemente de constructie (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli, realizate numai cu tevi trase) ;

la presiunile prescrise de instructiunile tehnice ISCIR, pentru partile de instalatii care sunt supuse prevederilor acestor prescriptii.

Verificarea comportarii instalatiei la proba rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub presiune, prin controlul rezistentei si etanseitatii tuturor imbinarilor.

La imbinarile sudate controlul se face prin ciocanire, iar la restul imbinarilor prin examinarea cu ochiul liber.

Masurarea presiunii de proba se incepe dupa cel putin 3 ore de la punerea instalatiei sub presiune si se face cu manometru inregistrator sau cu manometru indicator cu clasa de precizie 1,6, prin citiri la intervale de 10 minute.

Durata probei este de 3 ore.

Rezultatele probei la rece se considera corespunzatoare daca, pe toata durata probei, manometrul nu a indicat variatii de presiune si daca la instalatie nu se constata fisuri, crapaturi sau scurgeri de apa la imbinari si presgarnituri.

In cazul constatarii unor scaderi de presiune sau a defectiunilor enumerate mai sus, se procedeaza la remedierea acestora si se repeta proba.

Rezultatele probei se inscriu in procesul verbal al instalatiei.

Dupa executarea probei, golirea instalatiei de apa este obligatorie, in cazul in care nu este prevazuta executarea succesiva a probei la cald.

Proba la cald

Proba la cald are drept scop verificarea etanseitatii, a modului de comportare a elementelor instalatiei la dilatare si contractare, a circulatiei agentului termic. La centralele termice, proba la cald cuprinde, in mod obligatoriu, verificarea randamentului de functionare al cazanelor, care va trebui sa corespunda datelor indicate in cartea tehnica a fiecarui cazan.

Proba la cald se executa la toate instalatiile de incalzire indiferent de agentul termic utilizat, pe intreaga instalatie sau pe parti de instalatie care pot functiona separat.

Proba la cald se efectueaza inaintea finisarii (vopsirii, izolarii), mascarii sau inchiderii elementelor instalatiilor in canale nevizitabile sau in santuri, in pereti sau plansee, cu exceptia elementelor inglobate in elementele de constructii (serpentine sau conducte in pereti, plafoane sau pardoseli), dar numai dupa inchiderea completa a cladirii si dupa efectuarea probei la rece.

Pentru efectuarea probei la cald, instalatiile interioare se alimenteaza, de preferinta, cu agent termic de la sursa definitiva; in cazul in care aceasta nu a fost pusa in functiune, alimentarea se poate face de la o sursa provizorie.

Sursa de caldura va asigura debitul, presiunea si temperatura agentului termic potrivit prevederilor proiectului instalatiei. Calitatea apei va corespunde prevederilor proiectului sau prescriptiilor tehnice specifice unor elemente din instalatie cu cerinte speciale privind apa de alimentare (de ex.: apa dedurizata, apa tratata cu inhibitori, in cazul instalatiilor cu radiatoare din otel etc.).

Odata cu proba la cald se efectueaza si reglajul instalatiei.

Robinetele cu dublu reglaj de la corpurile de incalzire se pozitioneaza la treptele de reglaj primar (prereglare) prevazute in proiect, reglajul secundar fiind deschis la maximum.

Se controleaza debitul agentului termic pe conducta de racordare a instalatiei la reteaua exterioara, cu ajutorul dispozitivelor prevazute in acest scop in proiect (contoare de caldura, debitmetre, diafragme etc.), efectuandu-se reglajul corespunzator.

Proba la cald comporta doua faze.

In faza I-a, dupa ce apa a atins in instalatie nivelul corect, se ridica temperatura ei la 50 ⁰C si se mentine aceasta temperatura in limitele unei variatii de ± 5 ⁰C. Daca instalatia este cu circulatie prin pompe, acestea se vor pune in functiune.

Dupa 2 ore de functionare se face un control atent la toate corpurile de incalzire, constatand cu mana sau cu un termometru de contact gradul de incalzire (temperatura) la partea superioara si la partea inferioara a corpului de incalzire. Nu se admit diferente mai mari de 5°C intre corpurile de incalzire.

Acelasi control se efectueaza si la conducte (in special la coloane). Lipsa de uniformitate a incalzirii se corecteaza prin robinetele de reglaj.

La instalatiile cu pompe de circulatie se controleaza, cu ajutorul a doua manometre montate, unul pe racordul de intrare, celalalt pe racordul de iesire al pompei, daca aceasta dezvolta presiunea necesara.

La instalatiile cu vase de expansiune inchise se verifica, de asemenea, ca presiunile date de pompe sa nu depaseasca presiunile admisibile pentru functionare.

20.16. In faza a II-a, se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala (in limitele a ± 5 0C) si, dupa 2 ore de functionare, se verifica daca nu apar pierderi de apa la imbinari, la corpuri de incalzire si armaturi.

Se controleaza daca dilatarile se produc in sensul prevazut in proiect, daca ele sunt preluate in bune conditii, astfel incat sa nu apara neetanseitatii, iar punctele fixe sa nu sufere deplasari.

Se verifica daca se face o buna dezaerisire a instalatiei.

In timpul functionarii se urmareste cum lucreaza pompele, motoarele electrice, cuplajele dintre ele si cum se comporta armaturile.

La racirea instalatiei se examineaza din nou toata instalatia spre a se controla etanseitatea.

Dupa terminarea acestei examinari si dupa racirea instalatiei la temperatura ambianta, se reia proba, procedandu-se la o noua incalzire (faza I si faza II), facandu-se un control identic cu cel descris mai sus.

Daca nici la a doua incalzire instalatia nu prezinta neetanseitati sau incalziri neuniforme si functioneaza in conditii normale, proba se considera corespunzatoare.

Dupa efectuarea probei, instalatia se goleste daca - pana la intrarea in functionare - exista pericolul de inghet.

Rezultatele probei se consemneaza intr-un proces verbal.

La centrale si puncte termice, anterior probei la cald pentru intreaga instalatie se face o proba partiala, in care se porneste instalatia si se tine sub observatie cel putin o ora, verificand in principal:

montarea echipamentului si conductelor astfel incat sa se asigure spatiile necesare prevazute pentru exploatare ;

modul de manevrare al armaturilor ;

daca aparatele si agregatele care au piese in miscare (pompe, injectoare, exhaustoare etc.) nu produc zgomote sau vibratii suparatoare si daca s-au respectat prevederile pentru atenuarea si impiedicarea transmiterii lor la elementele constructiei (atenuatoare de zgomot, izolari fonice, straturi antivibratie la postamente etc.);

executarea corecta si etanseitatea canalelor de fum, a cosului, a usilor de vizitare etc. ;

asigurarea aerului necesar arderii; se examineaza, in acest scop, flacara la cazane, trebuind ca ea sa fie vie si sa nu produca fum vizibil cu ochiul liber.

Cu ocazia probei partiale pentru centrala termica sau punctul termic, prealabile probei la cald pentru intreaga instalatie, se recomanda sa se faca si probele de functionare a echipamentelor (a se vedea art.20.2.).

Proba de eficacitate

Se efectueaza proba de eficacitate a instalatiei pentru a verifica daca instalatia realizeaza in incaperi gradul de incalzire prevazut in proiect.

Ea se executa cu intreaga instalatie in functiune si numai dupa ce toata cladirea a fost terminata.

Pentru ca verificarea sa fie concludenta, se va alege o perioada rece, in care temperaturile exterioare sa fie sub 0 ^oC si valoarea lor medie zilnica sa nu varieze cu mai mult de ± 3 oC fata de temperatura exterioara medie a celor doua zile precedente.

Pentru proba de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala cu corpuri de incalzire se incalzeste cladirea cu cel putin trei zile inaintea probei, iar in ultimele 48 ore inaintea probei, agentul termic se regleaza conform graficului de reglaj, in limita unor abateri de ± 2 oC.

Pe timpul probei instalatia trebuie sa functioneze continuu si toate usile si ferestrele cladirii sa fie inchise.

Proba de eficacitate dureaza 12 ore, cu masuratori din ora in ora.

Se masoara temperaturile aerului exterior si ale agentului termic pe conductele de ducere si intoarcere, verificandu-se corelarea acestor parametri conform graficului de reglaj calitativ.

Se citesc temperaturile interioare din incaperi cu ajutorul unor termometre montate in mijlocul incaperii, la o inaltime de 0,75 m de la pardoseala; in cazul incaperilor cu deschidere mai mare de 10 m, citirile se vor face pe zone cvasipatrate, cu suprafete de maximum 100 mp, tot la inaltimea de 0,75 m.

In incaperi de locuit masurarea temperaturii se face in cel putin 3 puncte din incapere, la o distanta de cel putin 2 m de la peretele incaperii si la o inaltime de 0,75 m de la pardoseala; in cadrul probei se urmareste stabilitatea si uniformitatea temperaturii aerului din incaperi pe durata probei.

Daca cladirea este expusa insoririi nu se iau in consideratie citirile de temperaturi efectuate intre orele 11 si 16.

Pentru a asigura precizia masuratorilor se recomanda alegerea de termometre cu gradatii corespunzatoare, si anume:

pentru temperaturi exterioare 1/5 ^oC

pentru temperaturi interioare 1/5 ^oC

pentru temperaturile agentului termic 1/2 ^oC

Verificarea termometrelor se va face inainte de folosire, iar in timpul masuratorilor ele vor fi ferite de influente perturbatorii (curenti de aer, radiatii termice, caldura umana etc.).

20.25. Incaperile in care se masoara temperatura interioara, vor fi:

la parter: incaperile de colt si cele alaturate intrarilor neincalzite, in mod obligatoriu; de asemenea, alte camere dupa apreciere;

la ultimul nivel: incaperile de colt, in mod obligatoriu si, alte incaperi, dupa apreciere;

la nivelurile intermediare: camerele dorite de beneficiar, insa cel putin 10 % din numarul lor.

La cladirile cu multe niveluri se asigura efectuarea a cel putin cate o masuratoare la fiecare nivel.

La incalzirea cu aer cald, chiar si in cazul combinarii acesteia cu incalzirea cu corpuri de incalzire, se fac - pe langa masuratorile de temperatura mentionate anterior - masuratori ale vitezei aerului, in conformitate cu prevederile “Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare”- I5.

Rezultatele probei de eficacitate se considera satisfacatoare, daca temperaturile aerului interior corespund cu cele din proiect, cu o abatere de la - 0,5 ^oC pana la +1^oC in cladirile civile si de la -1 ^oC la +2 ^oC in incaperile de productie.

In cazul in care, mai mult de 10 % din rezultatele masuratorilor de temperatura nu se incadreaza in aceste limite, proba se considera necorespunzatoare si va trebui sa fie reluata, dupa efectuarea remedierilor

Rezultatele probei de eficacitate a instalatiei de incalzire centrala se consemneaza intr-un proces verbal.

Probele instalatiilor de incalzire centrala (proba de eficacitate, proba la cald si proba la rece) se fac in prezenta reprezentantilor executantului (responsabilul tehnic cu urmarirea executiei lucrarilor), beneficiarului (dirigintele de santier) si proiectantului.

Receptionarea lucrarilor de alimentare cu apa rece si apa calda este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde urmatoarele operatii:

- verificarea conductelor montate pe suporti;

- verificarea cotelor conductelor;

- verificarea armaturilor si a accesoriilor;

- verificarea la presiune;

Verificarea si receptia se fac cu respectarea Regulamentului de receptie aprobat prin HG 766/97 si a celorlalte acte normative care reglementeaza efectuarea receptiei obiectivelor de investitii.

La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru si un delegat al unitatii care urmeaza sa asigure exploatarea si intretinerea retelei.

Beneficiarul va receptiona:

-modul de executie a instalatiei cu apa rece si apa calda;

-cartea constructiei, cu toate lucrarile executate precis specificate.

La receptia finala a lucrarilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnica a lucrarii in care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de executie, eventualele modificari acceptate de proiectant si beneficiar, inclusiv marcarea lucrarilor.

Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o calitate corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate.

Cartea constructiei, intocmita de antreprenor si prezentata la receptie va fi documentul principal pe baza caruia se va realiza receptia finala.

Beneficiarul are obligatia ca inainte de inceperea executiei sa innainteze spre verificare proiectul unui verificator autorizat “IT“.

Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in NGPM-1996, Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – MLPAT 1993 si a “Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico - sanitare si de incalzire” din 1996.

Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrarii conform “Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora” C 300 / 94.

1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea in constructii;

2. HGR nr 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii;

3. HGR nr 766 / 1997 - Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;

4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor;

5. Ordonanta G.R. privind apararea impotriva incendiilor nr. 60 / 1997;

6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele masuri pentru activitati de prevenire si stingere a incendiilor;

7. P118 / 1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor;

8. I 13/1-2002 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de incalzire

9. C – 56. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;

10. Norme generale de protectie a muncii, editia 1996;

11. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico -sanitare si de incalzire editia1996.

12.STAS 4369/81 Instalatii de incalzire si ventilare. Terminologie

13.STAS 6156-86 Acustica in constructii. Limite admisibile si parametrii de izolare acustica

14.C 142/85 Normativ pentru executarea si receptionarea termoizolatiilor la elemente de instalatii

15. NE 002-97 – Norme privind masurile de asigurare a igienei si sanatatii oamenilor, a refacerii si protectiei mediului, la lucrarile de executie a constructiilor

16. 14.SR EN 13779:2005 Ventilarea cladirilor cu alta destinatie decat de locuit. Cerinte de performanta pentru instalatiile de ventilare si de climatizare a incaperilor

17.SR EN 13789: - Performanta termica a cladirilor. Coeficient de pierderi de caldura prin transfer. Metoda de calcul

18.SR EN 13790 :- Performanta termica a cladirilor

19.SR EN 12831:2004 Sisteme de incalzire a cladirilor. Metoda de determinare a necesarului de caldura de calcul

20.Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127 :2009

Instalatiile se vor executa cu respectarea prevederilor Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I5-98 si a „Normativului pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare.”

1. Primirea proiectului de baza, verificarea si analizarea lui, formularea si prezentarea eventualelor obiectiuni in forma scrisa beneficiarului si proiectantului de specialitate. In conformitate cu Legea nr. 10-1995 art. 13, constructorul va verifica daca proiectul de baza este verificat de catre verificatorul atestat MLPAT.

2. Dupa acceptarea proiectului (inclusiv a rezolvarii eventualelor obiectiuni) si incheierea contractului de executie a lucrarilor, se va intocmi:

- extrasul principalelor materiale si echipamente, conform listelor de cantitati de lucrari, a listelor de materiale, echipamente si dotari precum si a fiselor tehnice.

- extrasul principalelor anexe de inventar: schele demontabile, platforme de lucru, balustrade de protectie, scari mobile, rulete, nivele etc.

3. Stabilirea graficului de executie a principalelor lucrari de instalatii - montaj care rezulta din proiect, corelat cu frontul de lucru posibil, pe baza stadiului lucrarilor de constructii si alte instalatii si cu termenul din contractul incheiat cu beneficiarul.

4. Stabilirea structurii, calificarii, numarului si esalonarii fortei de munca, pe baza termenului contractual si a graficului de executie a principalelor lucrari

5. Aprovizionarea, sortarea si depozitarea in siguranta a materialelor necesare in prima urgenta, apoi a celorlalte materiale, functie de esalonarea lucrarilor.

6. Selectionarea si angajarea fortei de munca necesara, a responsabililor tehnici cu executia, instruirea asupra lucrarilor de instalatii – montaj, instruirea asupra protectiei si igienei muncii, - inclusiv semnarea fiselor individuale de instructaj - dotarea muncitorilor cu echipamentele tehnice, echipamentului individual de protectie etc., precum si organizarea muncii conform graficului de esalonare a lucrarilor.

7. Proiectantul propune ca lucrarile de baza ale instalatiei sa fie executate in urmatoarea ordine;

- montarea conductelor, suportilor si accesoriilor instalatiei, conform prevederilor Normativului I 9-94 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- efectuarea probelor hidraulice de etanseitate a instalatiilor , conform prevederilor Normativului I 9-94 , a Normativului C 56 si a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- montarea obiectelor sanitare;

- efectuarea probelor de functionare conform prevederilor Normativului I 5-1998 a prevederilor prezentului caiet de sarcini;

- efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor conform Normativului C 56.

Materialele, agregatele si aparatele utilizate la executarea instalatiilor vor avea caracteristicile si tolerantele prevazute in standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale producatorilor interni sau externi si vor satisface conditiile tehnice cerute in proiect.

Ele vor trebui sa fie insotite de:

Certificatul de calitate al furnizorului care sa confirme realizarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute

Fise tehnice de detaliu continind caracteristicile produsului si durata de viata in exploatare, in care se mentioneaza aceste caracteristici.

Instructiuni de montare, probare, intretinere si exploatare a produsului

Certificatul de garantie indicind perioada de timp in care se asigura realizarea caracteristicilor.

Certificate de atestare a performantelor materialelor, agregatelor si aparatelor emise de catre institute de specialitate abilitate in acest scop.

Tubulatura

Materialele folosite la executarea tubulaturii de ventilare sunt :

- tabla zincata ( stas 2028 ) obtinuta prin laminare din OL 34 si zincata la

cald. Grosimea stratului de zinc trebuie sa corespunda unei cantitati depuse

de minim 350 g/mp pe ambele fete. Continuitatea stratului de zinc trebuie sa

fie in conformitate cu stat 7221. Se foloseste la confectionarea canalelor de

aer si pieselor speciale.

- Otel cornier cu aripi egale, avand latimea aripilor 20 – 60 mm si grosimea

aripilor de 3 – 5 mm ( stas 424 ) . Se foloseste la confectionarea flanselor de

imbinare a tubulaturii.

- Otel lat ( platbanda )cu latimea aripilor de 18-20 mm.

- Otel U ( stas 564 ) cu inaltimea aripilor de 65-300 mm , latimea aripipilor de

42 – 100 mm si grosimea inimii de 5 – 9 mm. Se foloseste la sustineri si

console.

Otel (stas 565 ) cu inaltimea de 80 – 400 mm , ltimea talpii 40 – 155 mm si

grosimea inimii 3,9 – 14,4 mm. Se foloseste la sustinerea aparatelor mai grele.

Pentru canalele de aer se vor utiliza: tabla de otel, aluminiu, etc., ce necesita a fi izolate termic, cat si materiale termoizolante: placi de vata minerala, poliizocianurat expandat placat cu folie de aluminiu etc.

Canalele principale de aer  proaspat se vor confectiona din tabla de otel iar racordurile dintre tubulatura principala de distributie aer proaspat si grilele de refulare in incapere se vor confectiona din aluminiu ( tubulatura flexibila din aluminiu).

Saltele din vata minerala tip P – SPSI si SCO ( stas 5838/2,3 ) coeficient de

conductivitate termica 0,065 kcal/mp h grd, higroscopicitate max. 0,5 %.

Umiditatea nu trebuie sa depaseasca 2 %. Se foflosesc la izolarea canalelor

de aer si a pieselor speciale.

Banda de otel 20x2 mm ( stas 1945 ) folosite la inelele antiglisante si anti

tasante pentru sustinerea termoizolatiei.

Garnituri de carton bituminat de 5 mm grosime folosite la imbinarea tubulaturii prin flanse pentru asigurarea unui etanseitati corespunzatoare

Canalele de ventilare se executa de regula din materiale incombustibile (C0). Canalele de aer din materiale greu combustibile (C1 si C2) se admit in:

- incaperi de categoria C pericol de incendiu, cu conditia amplasarii canalelor astfel incat acestea sa nu contribuie la propagarea cu usurinta a focului;

- incaperi de categoria D si E pericol de incendiu amplasate in constructii de gradul I si II rezistenta la foc;

- constructii civile de gradul I si II rezistenta la foc, in afara de 'cladiri publice de importanta deosebita, muzee, biblioteci, centre de calcul, arhive, sali aglomerate, cladiri inalte si foarte inalte, spitale, azile de copii si batrani, crese, camine si alte cladiri ce adapostesc persoane ce nu se pot evacua singure.

De asemenea se admit canale din materiale greu combustibile sau combustibili in cazurile impuse de conditiile de productie cu realizarea unor masuri corespunzatoare de prevenire a propagarii incendiilor.

Guri de extractie din grupurile sanitare

Ele vor fi de tip autoreglabil, pentru mari pierderi de sarcina.

Aceste guri de extractie au un corp din material plastic alb sau din aluminiu extrudat (anodizat), o piesa circulara pe care este montata o garnitura de cauciuc, un elemente de reglare format dintr-o membrana de silicon, un resort si o grila.

Ele se vor fixa printr-o piesa de racord aplicata pe o garnitura de cauciuc care asigura mentinerea si etanseitatea, fiind, totodata, izolate electric fata de ghena.

Depresiunea la intrarea in gura de extractie cea mai defavorizata va fi maxim 100 Pa.

Ventilatoare de evacuare grupuri sanitare

Tip axial, compus din :

Placa de baza din tabla galvanizata

Motor asincron cu carcasa de aluminiu cu rulmenti etansi care necesita gresaj

Grila support din bare tratate contra coroziunii

Grila de protectie

Elice din polipropilena, echilibrata static si dinamic.

Inaintea punerii in opera, toate materialele, aparatele si masinile se vor supune unui control cu ochiul liber, pentru a se constata daca nu au suferit degradari de natura sa le compromita tehnic si calitativ (deformari sau blocari la aparataje, starea elementelor de imbinare si de racordare, functionarea dispozitivelor de reglaj, forma pieselor si elementelor speciale si accesorii), se vor remedia defectiunile respective sau se vor inlocui aparatele si masinile care nu pot fi aduse in stare corespunzatoare prin remediere.

Materialele gasite necorespunzatoare nu vor fi puse in lucru.

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica a securitatii muncii si in asa fel incat acestea sa nu se deterioreze si sa nu se inregistreze accidente din randul personalului manipulator. Pentru aceasta se va utiliza numai personal instruit care va respecta prevederile cap. 2.8.din “ Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire” ed.1996.

Transportul materialelor se va face astfel incat sa nu se deterioreze materialele iar personalul sa nu fie pus in pericol. Pentru aceasta se vor respecta prevederile cap. 2.8. din “Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire” ed.1996.

Pastrarea si depozitarea materialelor se va face in spatii de depozitare organizate in acest scop, in conditii care sa asigure buna lor conservare respectand pevederile pct. 2.4.4. din “Norme generale de protectie a muncii” ed. 1996.

Materialele de instalatii asupra carora conditiile atmosferice nu au practic influenta nefavorabila, pe durata depozitarii, se pot depozita in aer liber, in stive sau rastele, pe platforme betonate sau balastate, special amenajate in acest scop, cu respectarea normelor de paza si tehnica securitatii muncii.

Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn in magazii sau soproane. Se interzice asezarea foilor de tabla direct pe pamant.

Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii si in asa fel incat sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor casante sau usor deformabile.

Transportul materialelor, echipamentelor si componentelor de instalatii se va efectua cu mijloace adecvate mecanizate (trenuri, camioane) acoperite, asigurate contra deteriorarilor datorate vibratiilor, socurilor, coroziunii, temperaturii, in concordanta cu indicatiile producatorului.

Tolerantele admise la executarea canalelor fata de dimensiunile nominale sunt indicate in tabelul 24.1.

Tabelul 24.1

Nota: Pentru canalele de ventilare din alte materiale decat cele specificate in tabel, tolerantele admise se vor stabili asimiland materialele agrementate cu cele din tabel. Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel sau aluminiu pentru confectionarea tronsoanelor drepte sau a pieselor speciale se vor realiza in urmatoarele moduri:

- prin falturi, pentru tablele din otel negre si zincate cu grosimi pana la 1,2 mm inclusiv;

- prin sudura cu flacara fara material de adaos, pentru table negre cu grosimi de 1,5 mm sau mai mari;

- prin nituire, pentru table zincate ale caror grosimi nu permit imbinarea prin falt, precum si pentru table din otel inoxidabil sau pentru table din aluminiu.

Falturile longitudinale pentru asamblarea foilor de tabla se executa dupa cum urmeaza;

a) pentru canale cu latura (diametrul) sub 1 m:

- falturi duble, pentru grosimi ale tablelor pana la 0,8 mm inclusiv;

- falturi simple, pentru grosimi de 1 mm si mai mari;

- falturi de colt, pentru grosimi pana la 0,8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara;

b) pentru canale cu latura (diametrul) mai mare de 1 m:

- falturi combinate constand din falturi duble sau simple intarite cu nituri sau cu sudura; in cazul sudarii prin puncte, acestea se vor dispune alternat pe doua siruri, pasul dintre doua puncte consecutive ale aceluiasi sir fiind 10 mm, iar distanta dintre siruri de 7 mm.

- falturi de colt, pentru grosimi pana la 0,8 mm inclusiv, la incheierea conductelor cu sectiune rectangulara avand latura mare pana la 1250 mm.

Falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara ondulatii. Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai catre exterior.

Pentru executarea falturilor simple, la croirea tablelor se vor lasa margini cu latimi de 17 mm pe o latura si 8 mm pe cealalta latura. Pentru falturile duble, aceste latimi vor fi de 28 mm si respectiv 15 mm.

Canalele circulare se pot realiza si cu falt in spirala (tip spiromatic).

Imbinarile longitudinale prin sudura cu flacara se vor realiza prin indoirea in plan perpendicular a muchiilor foilor de tabla care se asambleaza, pe o inaltime egala cu de 3 ori grosimea tablelor si prin topirea muchiilor de sudura astfel indoite, fara material de adaos. Latimea cordonului de sudura realizat in aceste conditii nu va depasi de doua ori grosimea tablelor asamblate.

Lungimea tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz in functie de dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de transport si montaj urmarindu-se realizarea unor tronsoane cu lungime maxima posibila.

Rigidizarea canalelor de ventilare

Tronsoanele drepte se vor rigidiza in functie de forma si dimensiunile sectiunii precum si de presiunea aerului in canal. Rigidizarea se va realiza prin rame de rigidizare, nervuri realizate prin presare sau prin alte sisteme agrementate.

Ramele de rigidizare se monteaza pe perimetrul canalelor la exterior si se fixeaza pe canale prinnituri.

La imbinarile transversale prin flanse, acestea se considera elemente de rigidizare.

Piesele speciale (curbe, piese cu schimbare de sectiune, ramificatii, etc.) nu se rigidizeaza.

Imbinarea tronsoanelor si a pieselor speciale

Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor drepte si a pieselor speciale) se pot realiza prin falturi, eclise mobile, flanse, mansoane de racord nituite sau prin alte tehnologii agrementate.

Imbinarile transversale prin falturi sunt admise numai daca se pot realiza prin mijloace mecanizate si daca asigura sustinerea tubulaturii de ventilare, astfel ca:

- la tubulatura orizontala intre doua imbinari transversale consecutive sa se gaseasca cel putin un punct de reazem sau de suspendare;

- la tubulatura verticala, prin modul de montare, imbinarea transversala sa fie solicitata la sarcini admisibile.

Falturile pentru imbinarile transversale vor fi executate simple, culcate, la orice grosime de tabla.

La canalele de aer cu diametrul sau latura mare peste 500 mm, falturile pentru imbinarile transversale vor fi intarite cu nituri sau puncte de sudura electrica, situate la distante de 250 mm.

Imbinarile transversale prin falturi vor fi presate cater exterior, astfel incat suprafata interioara a canalului sa fie cat mai neteda.

Daca aerul vehiculat in interiorul canalelor orizontale contine vapori care se pot condensa, partea inferioara a imbinarii prin falturi se va etansa la exterior prin lipire cu aliaj de cositor, dupa cum urmeaza:

- la canalele circulare se va etansa arcul de cerc de 900;

- la canalele rectangulare se va etansa faltul pe toata lungimea canalului plus 20 mm pe fiecare din laturile verticale adiacente.

Imbinarile transversale cu eclise mobile se pot aplica la tubulatura de ventilare executata din tabla neagra sau zincata, cu sectiune rectangulara avand latura mare pana la 600 mm si se vor executa in conformitate cu fisa tehnologica in vigoare.

Imbinarea cu eclise mobile se recomanda la confectionarea tubulaturii in ateliere cu dotare adecvata (masini cu role pentru executarea falturilor sau abkant).

Imbinarea cu eclise mobile se poate utiliza pentru asamblarea tronsoanelor drepte si pieselor speciale ale tuturor tipurilor de instalatii de ventilare sau climatizare (introducerea de aer proaspat, recirculare, evacuarea gazelor si vaporilor, desprafuire), in cazul in care particulele din aer au forma granulara.

Imbinarile cu eclise mobile nu se vor folosi in urmatoarele cazuri:

- la imbinarile expuse la solicitari mecanice (burdufuri la ventilatoare, racorduri la tuburi flexibile, etc.);

- la racordarea tubulaturii la masini si aparate de ventilare (baterii de incalzire, filtre, aparate de conditionare, ventilatoare, organe de reglaj, sibare, etc.) precum si la utilajele tehnologice;

- la instalatiile de desprafuire in care aerul vehiculat este incarcat cu scame, talaj etc.;

- la tubulaturile parcurse de aer cald cu temperatura mai mare de 70^oC;

- in spatii cu pericol de incendiu sau explozie.

Tubulaturile imbinate cu falturi sau eclise mobile vor avea din loc in loc si imbinari cu flanse, pentru a se crea posibilitati de demontare, in conformitate cu conditiile de montaj sau cu cerintele specificate ale instalatiei.

Imbinarile cu flanse se vor folosi in special pentru a realiza in conditii deosebite de rigiditate, etanseitate si demontabilitate a tubulaturii de aer, precum si pentru canalele cu diametrul sau latura mare peste 600 mm.

Materialul flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare pe canalele de aer se vor stabili in functie de dimensiunile canalelor.

Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa fie perpendicular pe axa canalului.

Imbinarile cu flanse se vor prevedea cu garnituri de etansare, montare intre flanse si confectionate din carton moale (mucava) sau din cauciuc moale, cu grosimea minima de 4 mm.

Cartonul sau cauciucul pentru garnituri se va alege in functie de natura aerului sau a gazelor vehiculate, precum si de gradul de etanseitate necesar si se va indica in proiect.

Garniturile vor fi taiate si montate astfel incat marginile sa nu patrunda in interiorul canalului de aer. Dupa executarea fiecarei imbinari transversale este obligatorie verificarea acestei conditii.

Portiunile din canal expuse la deformari prin socuri se vor imbina la ambele capete prin flanse cu suruburi, pentru a putea fi inlocuite cu usurinta.

Tubulatura de aer

Canalele de ventilare se vor monta in linie dreapta orizontala sau verticala, fara sageti sau devieri.

Canalele de aer verticale nu vor avea abateri de la verticala mai mari de 2-3 mm pe 1 m inaltime.

Inainte de montarea pe pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al platformei de lucru, numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind portiuni de canal avand forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier.

In alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel incat falturile longitudinale sa fie dispuse alternant pentru a nu forma o cusatura continua.

La canalele rectangulare, imbinarile longitudinale prin falt se vor alterna de pe o fata pe alta a tronsoanelor consecutive.

La instalatiile care vehiculeaza aer incarcat cu vapori, tronsoanele de canal se vor asambla astfel ca la partea inferioara a canalului sa nu existe imbinari longitudinale.

Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate. La canalele orizontale, sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabelul 24.2.

Tabelul 24.2.

Nota: Pentru canalele de ventilare realizate din noile materiale agrementate, distanta dintre suporti va fi indicata in agrementul tehnic.

Nu se recomanda traversarea peretilor si planseelor antifoc de catre canalele de ventilare. in cazul in care aceste traversari nu se pot evita se vor lua urmatoarele masuri pentru evitarea propagarii incendiilor in compartimentele invecinate:

- spatiile libere din jurul canalelor de ventilare se vor executa din materiale incombustibile, avand limita de rezistenta la foc egala cu cea a peretelui sau a planseului strapuns;

- la trecerea prin pereti sau plansee, canalele de ventilare se vor executa din materiale incombustibile, lungimea tronsonului incombustibil fiind egala cu cel putin 3 diametre echivalente dar nu mai mica decat grosimea elementului traversat plus cate 300 mm de o parte si de alta a acestuia, golul din jurul canalului urmand a se inchide etans asigurandu-se o rezistenta la foc egala cu cea a elementului traversat si de cel putin o ora si 30 minute;

- trecerea canalelor de ventilare prin pereti si plansee antifoc se va face astfel incat sa se evite dislocari ale unor portiuni de perete sau planseu, in urma dilatarii canalelor sub efectul incalzirii datorita unui incendiu;

- in interiorul canalelor de ventilare in dreptul trecerii prin pereti sau plansee antifoc se vor prevedea clapete antifoc (art. 21.69 – 21.75);

- canalele de ventilare pozate in ghene, la trecerea prin plansee se vor inchide prin diafragme de zidarie sau beton cu o limita de rezistenta la foc egala cu cea a planseului antifoc, etansarea golului din jurul canalului urmand a se face conform indicatiilor de la aliniatele precedente.

Trecerile canalelor de ventilare prin pereti si plansee care nu au rol de protectie antifoc se obtureaza cu elemente incombustibile (C0), rezistente la foc cel putin 30 minute.

In cladirile de gradul I - III de rezistenta la foc, la montarea tubulaturii de ventilare in ghenele pentru conducte, peretii ghenelor trebuie sa fie incombustibili (C0) cu limita de rezistenta la foc de minimum 15 minute. In cazul cladirilor inalte, a salilor cu aglomerari de persoane, a cladirilor ce adapostesc persoane ce nu se pot evacua singure sau persoane cazate temporar, a spatiilor ce adapostesc obiecte de valoare deosebita, a incaperilor de categoria A si B pericol de incendiu, limita de rezistenta la foc va fi de cel putin 30 minute, iar pentru cladirile foarte inalte limita de rezistenta la foc va fi de minimum 60 minute.

Elementele si materialele de constructie utilizate pentru protectia, inchiderea si mascarea canalelor de ventilare trebuie sa fie combustibile si cu o rezistenta la foc egala cu a elementului sau a materialelor de constructie utilizat.

Canalele de ventilare nu vor traversa etajele cladirii prin incaperi care contin materiale combustibile, cu exceptia cazurilor cand instalatiile de ventilare servesc aceste incaperi.

Pe portiunile de canal care traverseaza pereti sau plansee nu se vor face imbinari. De asemenea, golul din jurul canalului se va inchide etans cu materiale incombustibile.

Canalele de ventilare prin care se transporta aer incarat cu praf, vapori sau gaze combustibile ori inflamabile vor fi executate cu luarea masurilor speciale de etansare a imbinarilor indicate la art. 20.30.

Terecerea prin canalele de ventilare a conductelor pentru lichide sau gaze combustibile nu este permisa.

In interiorul canalelor de ventilare prin care se transporta praf, vapori sau gaze combustibile ori inflamabile nu este admisa montarea conductelor de incalzire, precum si a circuitelor electrice.

In canalele de ventilare ale salilor aglomerate si ale cladirilor inalte sau foarte inalte nu se admite montarea circuitelor electrice.

Termoizolatia conductelor, a caror trecere prin canalele de ventilare este permisa, va fi executata din materiale incombustibile.

Se admite montarea alaturata, grupata, a canalelor de ventilare, precum si alaturarea acestora de canalele de fum, in conformitate cu STAS 6793.

Canalele de ventilare se izoleaza fata de canalele de evacuare a fumului si fata de elementele combustibile ale constructiilor, conform STAS 6793, STAS 9072 si a celorlalte reglementari tehnice din acest domeniu, astfel incat sa nu conduca la incendii datorita transmiterii de caldura, a scaparilor de gaze fierbinti, a flacarilor, scanteilor etc.

Usile de vizitare practicate in peretii ce delimiteaza golurile verticale, precum si usile sau gurile de curatire etanse ale canelelor de ventilare se prevad din materiale incombustibile, rezistente la foc, si nu se amplaseaza pe scari sau in incaperile tampon de acces la acestea. Limita de rezistenta la foc a acestor usi sau guri va fi de cel putin 15 minute pentru cladirile obisnuite, 30 de minute pentru cladirile inalte, salile cu aglomerari de persoane, cladiri ce adapostesc persoane ce nu se pot evacua singure sau persoane cazate temporar (hoteluri, camine, cabane etc.), obiecte de valoare deosebita, incaperi de categoria A si B pericol de incendiu, si 60 minute pentru cladirile foarte inalte.

Montarea ventilatoarelor axiale

Se face pe canale de aer sau in orificii special amenajate in peretii incaperii. Pentru

o functionare normala a ventilatorului (fara zgomot si cu vibratii cit mai reduse) se

vor respecta urmatoarele masuri:

-axele ventilatorului si motorul electric sa fie bine centrate si perfect orizontale,

flansa sa fie bine fixata in perete sau pe canalul de aer

-sa se prevada pe suportul motorului o placa amortizoare de zgomot din cauciuc

sau pisla de 3-5 mm grosime

-sa se evite intrarea sau iesirea fortata a aerului, neparalela cu axul, asigurinduse

intre orice cot si ventilator o portiune dreapta de canal cu lungimea de cel

putin patru diametre sau, daca aceasta nu este posibil, sa se prevada intre cot

si rotor un dispozitiv celular de paralelizare a vinelor de aer - daca se lucreaza cu aer cu umezeala mare sau incarcat cu praf sau vapori de

acizi, motorul trebuie montat in exteriorul canalului de aer

sa se prelungeasca carcasa (tubul) ventilatorului cu o portiune de canal dreapta

avind o lungime de circa 1.5 - 2 ori diametrul pe partea de refulare a

ventilatorului

-ventilatorele axiale montate in peretii exteriori vor fi protejate contra ploii sau

zapezii prin jaluzele si vor avea dispozitive prevazute cu plasa de sirma.

Prevederi finale

Se vor lua masuri impotriva accesului persoanelor neautorizate si neinstruite in

centrala de ventilare-climatizare, la organele de reglaj, control si comanda, prin

dispozitii sau dispozitive mecanice sau electrice de avertizare.

Se va asigura protectie impotriva patrunderii in instalatie a corpurilor straine, a

precipitatiilor atmosferice si a vietuitoarelor.

Instalatiile de ventilare si climatizare se vor executa astfel incit sa fie asigurata

protectia persoanelor impotriva ranirii acestora la contactul cu suprafetele

accesibile ale elementelor instalatiei.

In acest scop:

Suprafetele instalatiei vor fi lipsite de muchii ascutite, taioase sau de rugozitati

care pot provoca raniri

Temperatura suprafetelor fierbinti ale instalatiei nu va depasi valorile maxime

admise de NRPM

Suprafetele accesibile ale instalatiei vor fi lipsite de produse nocive susceptibile

de a fi emise, smulse sau lines Se vor lua masurile de protectie impotriva electrocutarii, conform Normativului I7.

In afara conditiilor specificate in documentatia de contractare a proiectului, pentru

executia lucrarilor si pentru materialele utilizate sunt obligatorii urmatoarele:

instructiunile furnizorului de energie si depozitarea reziduurilor

prescriptiile politiei sanitare din zona

prescriptiile de protectie contra accidentelor, ale furnizorilor de energie si pentru depozitarea reziduurilor, precum si prevederile asociatiei profesionale din care face parte instalatorul

Toate formalitatile vor fi indeplinite de organele competente privitoare la declaratia,

solicitarile de controale si receptionare a obiectivului, vor fi indeplinite (personal si

din timp) de catre Contractor. Conducerea santierului trebuie instiintata concomitent asupra acestor activitati.

Pentru eventualele lucrari necesare suplimentar se va inainta spre aprobare

conducerii santierului, inainte de inceputul lucrarilor de executie, o oferta

suplimentara, cu probe de calculatie pe baza ofertei principale.

Toate materialele vor fi insotite de certificate de calitate. Materialele specificate pot

fi inlocuite numai in cazuri justificate, cu aprobarea proiectantului. Schimburile de materiale se vor consemna in scris.

Se vor lua masurile necesare pentru limitarea pierderilor de aer prin neetanseitati (la imbinarile longitudinale, la imbinarile cap la cap ale elementelor de tubulatura, la imbinarile dintre tubulatura si aparate, pe perimetrul usilor de acces la camerele de aer, la capacele de vizitare, la punctele de masurare etc.).

Valorile maxime admise ale factorului de etanseitate, respectiv pierderea de aer sau aspiratia de aer fals a canalelor de aer sunt indicate in tabelul de mai jos, in functie de procentul de piese speciale ale canalelor de ventilare.

Nota: Procentul pieselor componente se determina efectuandu-se raportul intre suprafata laterala a pieselor speciale si suprafata totala a tubulaturii de ventilare.

Canalele de ventilare se vor izola termic in totalitate sau pe portiuni in urmatoarele cazuri:

- daca sunt montate in exteriorul cladirilor sau daca strabat spatii neincalzite;

- daca transporta aer incarcat cu vapori sau daca sunt montate in medii cu concentratii mari de vapori (temperatura la suprafata peretilor va fi mai mare cel mult cu 1^oC fata de temperatura punctului de roua);

- daca transporta aer cu temperatura ridicata (grosimea izolatiei termice se va stabili astfel incat sa se evite pericolul de accidentare la atingere, aporturi neconfortabile de caldura in spatiile ocupate de oameni, aporturi de caldura in spatiile in care ridicarea temperaturii aerului este interzisa de prescriptii tehnologice etc.);

- daca transporta aer tratat ce va fi introdus in incaperile climatizate;

- daca transporta aer recirculat prin spatii cu temperaturi diferite de cele ale aerului vehiculat, ce determina schimburi termice nefavorabile sau abateri nepermise ale parametrilor de stare a aerului;

- daca transporta aer sau gaze calde fiind montate in spatii de categoria A, B sau C pericol de incendiu precum si canalele care transporta gaze, vapori sau praf inflamabil, montate in spatii cu temperatura ridicata, (se vor izola termic astfel ca la suprafata canalelor sa se asigure temperaturi nepericuloase).

Canalele de distributie a aerului cald montate in incaperile ventilate se vor izola termic numai daca confortul termic in spatiul deservit de sistemul de ventilare sau climatizare poate fi afectat de temperatura aerului care circula in canale.

Materialele utilizate la izolarea termica a canalelor de aer trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie incombustibile sau greu combustibile;

- sa fie neputrescibile;

- sa aiba proprietati izolate stabile, nealterabile in timp;

- sa fie rigide la temperaturi ridicate;

- sa nu degaje sulf sau alte noxe, la temperaturi ridicate.

Suprafata exterioara a izolatiei termice se va proteja tinand seama de conditiile de expunere la umezeala, socuri, coroziune, pericol de incendiu si explozie din spatiile deservite, conditii de estetica etc.

Dupa finalizarea lucrarilor de montaj, inainte de predarea catre beneficiar, instalatiile de ventilare-climatizare vor fi supuse unui ansamblu de operatii tehnice avand drept scop verificarea instalatiei executate in ceea ce priveste corespundenta cu prevederile proiectului, performantele si efectele scontate, precum si crearea tuturor conditiilor necesare unei functionari corecte.

Punerea in functiune si darea in exploatare presupune operatiile specificate a fi efectuate in ordinea de mai jos:

- lucrari pregatitoare;

- verificarea instalatiei;

- punerea in functiune a instalatiei;

- reglarea instalatiei;

- probarea elementelor din instalatie;

- verificarea eficacitatii globale.

Lucrari pregatitoare

Lucrarile pregatitoare constau din:

a) Cunoasterea si insusirea proiectului;

b) Cunoasterea modificarilor date de proiectant pe parcursul executiei proiectului;

c) Examinarea atenta a instalatiei realizate;

d) Stabilirea operatiilor de verificare;

e) Procurarea aparatelor de masura necesara operatiilor de verificare (anemometre, termoanemometre, micromanometre, tuburi Pitot-Prandtl, termometre, psihrometre, tahometre etc.);

f) Pregatirea fiselor de constatare.

Verificarea instalatiei

Instalatia de ventilare-climatizare va fi verificata privind:

- corespundenta cu prevederile proiectului, cu reglementarile tehnice in vigoare, precum si cu prevederile din prezentul normativ;

- corespondenta dintre caracteristicile echipamentelor prevazute in proiect si a celor instalate;

- corespondenta dintre geometria instalatiei proiectate si a celei realizate;

- calitatea executiei;

- functionarea elementelor componente;

- alimentarea cu energie electrica, aburi, apa rece, apa calda, agent frigorific etc.;

- conditiile necesare pentru pornirea instalatiei;

- conditiile necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cat mai indelungate, in special la instalatiile sau elementele supuse la socuri, deformari, coroziuni, eroziuni etc.;

- conditiile necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indicate in proiect si in NRPM;

- conditiile necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor;

- nivelul de zgomot din incaperile ventilate sau climatizate.

Verificarea instalatiei in detaliu va cuprinde:

- prizele de aer proaspat: pozitia prizei, dimensiunile, fixarea, existenta unor dispozitive de protectie contra vantului si a patrunderii vietuitoarelor;

- conductele de aer: materialul, izolatia termica (daca a fost prevazuta in proiect), constructia pieselor speciale (coturi, ramificatii, confuzoare, difuzoare etc.) Se va urmari daca au aparut rezistente aeraulice suplientare fata de cele prevazute in proiect;

- capacele de vizitare si curatire: pozitia, dimensiunile;

- ventilatoarele: amplasarea, fixarea, racordarea la tubulatura, pozitia de montaj, tipul constructiv, debitul, presiunea, turatia, sensul, felul actionarii;

- motoarele electrice ale ventilatoarelor: pozitia, tipul, tensiunea, racordarea la retea, fixarea, turatia si punerea la pamant;

- bateriile de incalzire si racire: pozitia, racordarea la tubulatura de aer, dimensiunile de gabarit, tipul constructiv, fixarea, caracteristicile functionale;

- filtrele de aer: pozitia in instalatie, modul de racordare la tubulatura, dimensiunile de gabarit, fixarea, tipul constructiv, caracteristicile functionale;

- atenuatoarele de zgomot: locul de montare in instalatie, tipul, fixarea;

- dispozitivele de reglare: pozitia in instalatie, tipul, accesul la comenzi;

- gurile de introducere: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, accesul aerului in conducta in gura de ventilare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitul de aer si pentru orientarea jetului (daca au fost prevazute in proiect);

- gurile de evacuare: pozitia in instalatie si incaperea ventilata, numarul, dimensiunile, modul de montare, tipul constructiv, existenta dispozitivelor de reglare a debitului de aer (daca au fost prevazute in proiect);

- dispozitivele de aspiratie ale instalatiilor de ventilare locala: pozitia in instalatie si fata de surse de generare a noxelor, forma, dimensiunile, existenta dispozitivelor de reglare (daca au fost prevazute in proiect);

- filtrele si separatoarele de praf: pozitia de montare in instalatie, modul de racordare la tubulatura, tipul caracteristicile functionale, sistemul de evacuare a prafului colectat, fixarea;

- gurile de evacuare a aerului viciat: pozitia de montare, fixarea, protectia contra vantului si a patrunderii vietuitoarelor, tipul, dimensiunile;

- sistemele de automatizare: schema, pozitia si tipul traductoarelor si a organelor de executie, modul de actionare asupra elementelor instalatiei.

Se va asigura starea de curatenie, in interior si in exterior, a tuturor elementelor instalatiei (conducte de aer, ventilatoare, guri de ventilare, aparate de climatizare, centrale de ventilare-climatizare etc.)

La verificarea calitatii executiei se va observa daca:

- dimensiunile canalelor se incadreaza in tolerantele prescrise;

- nu exista deformari vizibile la peretii canalelor de aer, suprafete concave sau convexe, falturi neetansate, neuniform presate sau cu ondulari;

- suruburile sunt stranse suficient;

- garniturile de etansare se incadreaza in sectiunile interioare ale canalelor de aer.

Etanseitatea sistemului de conducere se va verifica prin proba cu fum sau prin proba cu solutie de apa cu sapun.

Punerea in functiune a instalatiei

Punerea in functiune a instalatiei de ventilare – climatizare comporta urmatoarele operatii:

- pornirea in sarcina redusa;

- pornirea in sarcina normala;

- functionarea de proba.

Pornirea instalatiei in sarcina redusa se va realiza prin inchiderea partiala a sibarului sau a unui alt organ de reglare, montat la ventilator.

Se va constata daca in tubulatura de aer nu se produc suprapresiuni sau depresiuni excesive.

Se va constata daca rotorul ventilatorului se invarteste in sensul corect.

Prin deschiderea treptata a organului de reglaj se va trece la sarcina nominala constatandu-se:

- lipsa de vibratii sau zgomote anormale la ventilator, motor si sistemul de transmisie;

- curentul la pornirea motorului pentru reglarea releelor de protectie;

- lipsa unor scantei la motor sau la aparatajul de pornire-protectie; lipsa de incalzire a lagarelor si palierelor;

- la motoare cu viteza variabila se verifica turatia la viteze reduse.

Se vor evita porniri repetate la intervale scurte ale motorului electric pentru a evita supraincalzirea acestuia.

Functionarea de proba se va stabili de la caz la caz, de la cateva ore la cateva zile.

Reglarea instalatiei

Toate institutiile de ventilare – climatizare se vor regla inainte de predarea catre beneficiar, astfel incat:

- dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asigure debitele de aer indicate in proiect, la toate gurile de introducere si evacuare;

- dispozitivele de reglare centrala montate la ventilator sa asigure debitul total al instalatiei, indicat in proiect;

- organele de reglare sa asigure alimentarea echipamentului de ventilare – climatizare cu energie electrica, abur, apa rece, apa calda, agent frigorific etc., la parametrii prevazuti in proiect (temperatura, presiune etc.)

Probarea instalatiei

Inainte de predarea catre beneficiar a instalatiilor de ventilare, se vor verifica, prin masurari, caracteristicile tuturor aparatelor montate in instalatie in pozitie normala de lucru, si anume: ventilatoare, baterii de incalzire sau racire, filtre de aer proaspat, separatoare de praf etc. De asemenea, se vor verifica, prin sondaj, caracteristicile gurilor de introducere, a gurilor si dispozitivelor de aspiratie, la un numar care se va stabili de la caz la caz in functie de specificul instalatiei.

La ventilatoarele centrifugale, precum si la cele axiale montate in canal, se va masura debitul de aer furnizat, in situatia racordarii lor normale la instalatie si cu toate dispozitivele de reglare din instalatie fixate in pozitia normala de functionare. Intre debitul de aer masurat si cel prevazut in proiect se admite o diferenta de ±5% ±10% din debitul prevazut in proiect.

In cazul in care diferenta dintre debitul de aer masurat si valoarea prevazuta in proiect este mai mare decat cea admisa la art. 26.15 din I5-98 se va adopta una din urmatoarele masuri:

- modificarea turatiei, in limitele admise de intreprinderea producatoare si cu acordul scris al acesteia;

- modificarea rezistentei aeraulice a instalatiei, prin lucrari de corectare corespunzatoare;

- modificarea conditiilor initiale ale proiectului, cu acordul comun al beneficiarului instalatiei si al proiectantului.

Ventilatoarele axiale de perete, precum si ventilatoarele de acoperis (fara tubulatura de aer), nu vor fi masurate la pozitia de montaj. La receptia instalatiei se vor admite caracteristicile certificate de intreprinderea producatoare.

La bateriile de incalzire sau de racire se vor determina valorile marimilor caracteristice care definesc variatia temperaturilor aerului si ale agentului termic, in conditiile de functionare existente in momentul efectuarii probelor si se vor confrunta cu valorile prescrise in proiect, corespunzatoare regimului nominal de functionare.

La filtrele de aer proaspat se va masura rezistenta aeraulica cu materialul filtrant in stare curata. Rezistenta aeraulica astfel masurata poate fi cu cel mult 10% mai mare decat rezistenta initiala in norma interna de fabricatie.

In cazuri speciale, la cererea beneficiarului sau in urma unor indicatii speciale date in proiect, se va masura si gradul de retinere a prafului.

Separatoarele de praf se vor verifica, in mod obisnuit, prin observatii vizuale efectuate asupra continutului de praf din aerul evacuat de separator, in conditiile normale sau simulate de functionare.

In cazurile deosebite se va determina si gradul de retinere a prafului, conform prevederilor speciale cuprinse in proiect.

La separatoarele de praf alimentate cu utilitati (apa, energie electrica etc.), se vor determina si parametrii care caracterizeaza sursele de alimentare, in scopul confruntarii lor cu datele proiectului.

Datele rezultate din probele efectuate se vor inscrie in fisele de constatare.

Verificarea eficacitatii globale a instalatiei

Eficacitatea globala a instalatiei de ventilare-climatizare se verifica spre a constata daca instalatia realizeaza gradul de igiena sau confort prevazut in proiect.

Verficiarea se efectueaza cu intreaga instalatie in functiune si dupa ce cladirea a fost complet terminata.

Pentru ca verificarea sa fie concludenta, in functie de felul instalatiei, perioada de verificare va fi:

- perioada rece a anului cu temperaturi exterioare sub 0oC, in cazul instalatiilor de ventilare si incalzire cu aer cald;

- perioada calda a anului cu temperaturi exterioare de peste 20oC pentru instalatiile de climatizare.

Inainte de efectuarea masuratorilor pentru verificarea eficacitatii globale, se va verifica daca conditiile de viciere a incaperilor ventilate, legate de procesele tehnologice sau de gradul de ocupare (utilaje tehnologice, numarul de persoane, cladirea etc.) corespund conditiilor admise la proiectarea instalatiilor, ca baza de calcul.

Determinarile se vor efectua in conditiile unei desfasurari normale a activitatii (grad de ocupare a incaperilor cu persoane, grad de desfasurare a procesului de productie etc.), in zonele de activitate umana.

Eficacitatea igienico-sanitara a instalatiei se va stabili prin compararea determinarilor efectuate cu instalatia in functiune si instalatia oprita.

In cazul in care instalatia de ventilare-climatizare are mai multe regimuri de functionare, dupa anotimp sau dupa diferitele faze ale procesului tehnologic:

- se va verifica eficacitatea igienico-sanitara in regimul de functionare corespunzator anotimpului in care are loc receptia;

- se va verifica eficacitatea igienico-sanitara in regimurile corespunzatoare fazelor procesului tehnologic care pot fi produse in timpul receptiei;

- se va aprecia, prin calcule si masurari partiale, eficacitatea igienico-sanitara a instalatiei in alte anotimpuri si faze tehnologice decat cele in care s-a desfasurat receptia;

- daca calculele si masurarile partiale nu sunt concludente pentru aprecierea eficacitatii igienico-sanitare in alte regimuri, se vor efectua, in timp, in perioada potrivita, operatiile de masurari si verificari corespunzatoare.

In incaperile din cladirile civile sau publice, fara degajari de substante nocive periculoase pentru sanatatea oamenilor, se va verifica temperatura si umiditatea aerului in zona de activitate, in masura in care acesti parametri au constituit premizele de proiectare.

Viteza curentilor de aer va fi verificata in toate cazurile. Metodologia de verificare in cladirile din aceasta categorie, se va stabili de la caz la caz, in functie de destinatia spatiului ventilat sau climatizat.

La verificarea eficacitatii globale se vor avea in vedere si prescriptiile art. 2.1. privind calitatea aerului exterior introdus in incaperile ventilate sau climatizate, precum si cele cuprinse in 'Instructiunile tehnice de proiectare pentru ventilarea sau incalzirea cu aer cald prin jeturi de aer orizontale' I.5/1, privind uniformitatea repartitiei temperaturii aerului in spatiile ventilate sau climatizate.

Verificarea calitatii lucrarilor sau dispozitivelor de izolare fonica se va face cu aparate de masurare adecvate.

Rezultatele probelor de verificare a eficacitatii globale a instalatiei se considera satisfacatoare daca temperaturile, vitezele si umiditatile relative ale aerului in zona de activitate se incadreaza, in functie de destinatia incaperii, in diagramele si ecuatiile de confort termic, normele igienico-sanitare sau NRPM.

Receptionarea lucrarilor de ventilare este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde urmatoarele operatii:

-verificarea tubulaturii montate pe suporti;

-verificarea cotelor tubulaturilor;

-verificarea elementelor de reglaj;

-verificarea la etanseitate;

- verificarea reglarii instalatiei

-verificarea eficacitatii globale a instalatiei

Verificarea si receptia se fac cu respectarea Normativului C 56  si a celorlalte acte normative care reglementeaza efectuarea receptiei obiectivelor de investitii.

La receptie va participa in mod obligatoriu, in calitate de membru si un delegat al unitatii care urmeaza sa asigure exploatarea si intretinerea retelei.

Beneficiarul va receptiona:

-modul de executie a instalatiei de ventilare;

-cartea constructiei, cu toate lucrarile executate precis specificate.

La receptia finala a lucrarilor, beneficiarul va solicita constructorului cartea tehnica a lucrarii in care sa fie evidentiate cu cea mai mare precizie modul de executie, eventualele modificari acceptate de proiectant si beneficiar, inclusiv marcarea lucrarilor.

Realizarea lucrarilor in conformitate cu prevederile documentatiei va asigura o calitate corespunzatoare a acestora si o buna fiabilitate.

Cartea constructiei, intocmita de antreprenor si prezentata la receptie va fi documentul principal pe baza caruia se va realiza receptia finala.

Beneficiarul are obligatia ca inainte de inceperea executiei sa inainteze spre verificare proiectul unui verificator autorizat “It “.

Pe perioada de executie a lucrarilor se vor lua masuri de protectie a muncii specificate in NGPM-1996. Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii – MLPAT 1993 si a Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire-1996.

Pentru perioada de executie a lucrarilor, masurile PSI vor fi stabilite de executantul lucrarii conform Normativului de prevenire a incendiilor pe perioada executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora C 300-94.

1. Legea nr. 10 / 1995, privind calitatea in constructii;

2. HGR nr. 273 / 1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii;

3. HGR nr 766 / 1997 - Hotararea pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii;

4. Ordin M.I. nr 775 / 1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor;

5. Ordonanta G.R. privind apararea impotriva incendiilor nr. 60 / 1997;

6. H.G.R. nr.51 / 1992 privind unele masuri pentru activitati de prevenire si stingere a incendiilor;

7. H.G.R. nr.392 / 1994 regulament privind Agrementul Tehnic pentru produse, procedee si echipamnete noi in constructii

8. P118 / 1999 – Normativ de siguranta la foc a constructiilor;

9. I5 /1 1998 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare

10. I5 / 2 – 1998. Normativ privind exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare

11. C – 56. Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;

12. Norme generale de protectie a muncii, editia 1996;

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrari de instalatii tehnico -sanitare si de incalzire editia 1996.

14.SR EN 13779:2005 Ventilarea cladirilor cu alta destinatie decat de locuit. Cerinte de performanta pentru instalatiile de ventilare si de climatizare a incaperilor

15.SR EN 13789: - Performanta termica a cladirilor. Coeficient de pierderi de caldura prin transfer. Metoda de calcul

16.SR EN 13790 :- Performanta termica a cladirilor

17.SR EN 12831:2004 Sisteme de incalzire a cladirilor. Metoda de determinare a necesarului de caldura de calcul

18.Normativ de securitate la incendiu a parcajelor subterane pentru autoturisme, indicativ NP 127 :2009

a.       sa urmareasca pe tot parcursul executiei corectitudinea aplicarii solutiilor proiectate;

b.       sa raspunda tuturor solicitarilor beneficiarului legate de executarea sau modificarea proiectului;

c.        sa analizeze si sa solutioneze toate neconformitatile aparute pe parcursul executiei;

d.       sa acorde asistenta tehnica la punerea in functiune a instalatiilor proiectate, la cererea beneficiarului.

a.       sa obtina acordurile si avizele prevazute de lege pentru executarea proiectului;

b.       sa asigure verificarea executiei corecte a lucrarilor prin diriginti de specialitate pe tot parcursul lucrarilor;

c.        sa solicite avizul proiectantului pentru orice modificari dorite si care influenteaza intr-un fel sau altul solutiile proiectate;

d.       sa asigure receptia lucrarilor la terminarea acestora si la terminarea perioadei de garantie.

e.      

a.       sa sesizeze beneficiarul si proiectantul asupra neconformitatilor si neconcordantelor constatate in proiect la inceputul sau pe parcursul executiei, in vederea solutionarii acestora;

b.       sa inceapa executia numai dupa obtinerea tuturor acordurilor si avizelor prevazute de lege;

c.        sa convoace factorii ce trebuie sa participe la verificarea lucrarilor ce devin ascunse sau ajunse in faze determinante ale executiei, in scopul obtinerii acordului de continuare a lucrarilor;

d.       sa utilizeze in executie numai produse si procedee prevazute in proiect, certificate sau pentru care exista agremente tehnice; inlocuirea produselor si procedeelor prevazute in proiect cu altele care indeplinesc conditiile precizate se poate face numai cu avizul proiectantului si acordul beneficiarului;

e.       sa supuna la receptie numai acele instalatii care corespund cerintelor de calitate si pentru care a predat beneficiarului documentele necesare intocmirii cartii tehnice;

f.         sa remedieze pe proprie cheltuiala defectele calitative aparute din vina sa, atat in perioada de executie cat si in perioada de garantie;

g.        sa nu faca inlocuiri sau sa modifice solutia tehnica privind instalatia electrica fara avizul proiectantului.

Organizarea lucrarilor de montaj a instalatiilor revine sefului formatiei de lucru, care trebuie sa asigure materialele, sculele si dispozitivele de lucru necesare in conformitate cu normativele in vigoare.

Se ataseaza prezentului document.