Instalatii electrice de alimentare si de distributie. Definitii

Instalatii electrice de alimentare si de distributie. Definitii

1.1. Alimentare normala cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica dintr-o sursa de energie electrica (transformator, generator) prevazuta pentru a se asigura functionarea receptoarelor electrice ale unui consumator, in regim normal.

1. Alimentare de rezerva cu energie electrica

Alimentarea cu energie electrica prevazuta pentru a se asigura mentinerea in functiune, neintrerupta sau o perioada de timp, a unor receptoare electrice ale consumatorilor, la intreruperea alimentarii normale.

1.3. Alimentarea de rezerva de siguranta

Alimentarea de rezerva cu energie electrica prevazuta pentru a se mentine in functiune echipamentele necesare asigurarii sigurantei utilizatorilor.

1.4. Instalatie electrica de utilizare

Totalitatea materialelor si echipamentelor situate in aval fata de punctul de delimitare cu reteaua furnizorului de energie electrica si care sunt in exploatarea consumatorului.

1.5. Puterea instalata a unui consumator

Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului.

1.6. Putere instalata a unui receptor

Puterea nominala a receptorului inscrisa pe placuta indicatoare a receptorului.

1.7. Putere instalata a unei coloane sau a unui circuit

Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile alimentate din coloana sau circuitul respectiv.

1.8. Puterea reala (P_r) a unui receptor

Marime electrica egala cu produsul dintre puterea instalata (P_I) si coeficientul de incarcare (C_I) al acestuia.

1.9. Puterea absorbita (P_a) a unui receptor

Marimea electrica egala cu raportul dintre puterea reala (P_r) si randamentul real al receptorului (_r).

1.10. Coeficient de simultaneitate (C_s)

Valoarea raportului dintre suma puterilor nominale ale receptoarelor consumatorului alimentate in acelasi circuit sau aceeasi coloana care functioneaza simultan si suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor consumatorului racordate la circuitul sau coloana respectiva.

1.11. Coeficient de incarcare (C_I)

Valoarea raportului dintre puterea reala si puterea instalata a unui consumator sau receptor.

1.1 Curent diferential rezidual (curent de defect, I_)

Marimea sumei fazoriale a valorilor instantanee ale curentilor care parcurg toate conductoarele active ale unui circuit intr-un punct al instalatiei electrice.

1.13. Curent diferential nominal (de functionare, I_n)

Curent diferential rezidual ce provoaca declansarea unui dispozitiv de protectie diferential.

1.14. Curent nominal de sarcina (I_n)

Curent pe care il suporta aparatul in functionare normala si care este stabilit in general de producator.

1.15. Curent maxim de descarcare (I_max)

Curent de descarcare, cu forma de unda T₁/T₂ = 8/20 s, suportat o singura data de un descarcator de supratensiune.

1.16. Curent nominal de descarcare (I_n)

Curentul de creasta de descarcare, cu forma de unda T₁/T₂ = 8/20 s, utilizat pentru a desemna un descarcator de supratensiune si la care se incearca de 20 de ori, fara a se deteriora.

1.17. Nivel de protectie (U_p)

Valoarea tensiunii care caracterizeaza performantele protectiei unui descarcator de supratensiune la curentul nominal de descarcare I_n.

1.18. Tensiunea maxima in regim permanent (U_c)

Valoarea maxima admisibila a tensiunii eficace de frecventa industriala care poate fi aplicata continuu intre bornele descarcatorului de supratensiune, fara a afecta buna lui functionare.

1.19. Tensiune reziduala

Tensiunea care apare la bornele descarcatorului la trecerea curentului nominal de descarcare I_n si corespunzand tensiunii aplicate echipamentelor de protejat.

1.20. Tensiune maxima de amorsare

Tensiunea de creasta, de unda 1,2/50 s, caracteristica descarcatoarelor tip eclator.

1.21. Perturbatia electrica de tip comun

Perturbatia care se suprapune peste tensiunea retelei si se propaga intre diferite conductoare active.

1.23. Dispozitiv de protectie la curent diferential-rezidual (dispozitiv diferential)

Aparatul mecanic sau asociatia de aparate destinate sa provoace deschiderea contactelor atunci cand curentul diferential rezidual ajunge in anumite conditii la o valoarea data (curent diferential nominal).

REFERAT: Ce sa faceti inainte de inundatie? REFERAT: Executarea si receptionarea ancorajelor metalice tip inel-con si dorn

1.24. Intrerupator automat (disjunctor)

Aparatul mecanic de comutatie capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa automat curenti, in conditii normale de functionare pentru circuit, precum si sa stabileasca, sa suporte o durata specificata de timp si sa intrerupa curenti, in conditii anormale de functionare pentru circuit (de exemplu curenti de scurtcircuit sau suprasarcina).

1.25. Tensiune foarte joasa de securitate

Diferenta de potential care nu depaseste 50 V, valoarea eficace in curent alternativ, intre conductoare sau intre un conductor oarecare si pamant, intr-un circuit la care separarea de reteaua de alimentare este asigurata printr-un transformator de separare sau un convertizor cu infasurari separate.

Pentru circuite nelegate la pamant se foloseste abrevierea TFJS.

Pentru circuite legate la pamant se foloseste abrevierea TFJP.

1.26. Tabloul general de distributie

Tabloul electric racordat direct la reteaua furnizorului de energie electrica, la un post de transformare sau la o sursa proprie a consumatorului de energie electrica si care distribuie energia electrica la alte tablouri de distributie sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.

1.27. Tabloul principal de distributie

Tabloul electric alimentat dintr-un tablou general si care distribuie energia electrica la tablouri secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.

1.28. Tabloul secundar de distributie

Tabloul electric alimentat dintr-un tablou principal si de la care energia electrica se distribuie la receptoarele consumatorului.

1.29. Sigurante general

Sigurantele montate pe coloana de alimentare a unui tablou electric.

1.30. Coloana electrica

Calea de curent care alimenteaza tabloul principal de distributie de la tabloul general sau tabloul secundar de la tabloul principal.

1.31. Coloana electrica magistrala

Calea de curent care alimenteaza pe parcursul ei cel putin doua tablouri de distributie, in derivatie.

1.3 Coloana electrica colectiva

Calea de curent din care se alimenteaza mai multi consumatori.

1.33. Coloana electrica individuala

Calea de curent care serveste pentru alimentarea unui singur consumator.

1.34. Circuit electric

Calea de curent ale carei echipamente si materiale electrice sunt alimentate de la aceeasi origine si sunt protejate impotriva supracurentilor prin aceleasi dispozitive de protectie.

1.35. Zona (volum) de accesibilitate (zona de manevrare)

Volumul cuprins intre oricare punct de pe o suprafata unde oamenii au acces in mod obisnuit si elementele inconjuratoare pe care o persoana poate sa le atinga fara mijloace auxiliare.

1.36. Zone (volume) de protectie pentru bai, dusuri si piscine

Volumele specifice de protectie in care exista pericole de soc electric.

1.37. Soc electric

Efectul patofiziologic care apare la trecerea unui curent electric prin corpul omului sau prin corpul unui animal.

1.38. Electrocutare

Socul electric fatal.

1.39. Atingere directa

Contactul nemijlocit sau prin intermediul unui element conductor al persoanelor sau animalelor domestice sau de crescatorie cu parti active ale unei instalatii electrice.

1.40. Atingere indirecta

Contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescatorie cu mase puse accidental sub tensiune datorita unui defect electric.

1.41. Curent de soc electric

Curentul care, traversand corpul uman sau al animalelor, poate provoca efecte patofiziologice.

1.4 Tensiuni de atingere

Tensiunea care apare la producerea unui defect intre parti simultan accesibile.

1.43. Tensiunea limita admisa de atingere (U_L)

Valoarea maxima a tensiunii de atingere care este permisa a se mentine timp nelimitat in conditii de influente externe specificate.

1.44. Masura de protectie completa (neconditionata)

Ansamblul masurilor care impiedica pe om sa atinga partile active sau il protejeaza impotriva curentilor periculosi in cazul atingerilor admise ale partilor active.

1.45. Masura de protectie partiala (conditionata)

Ansamblul masurilor care protejeaza omul impotriva socurilor electrice prin atingerea accidentala a partilor active.

1.46. Loc de munca putin periculos

Spatiu care in conditii normale este caracterizat simultan prin urmatoarele conditii:

- umiditatea relativa a aerului, max. 75% la temperatura aerului cuprinsa intre 15…30°C;

- pardoseala (amplasament) izolanta.

1.47. Loc de munca periculos (mediu periculos)

Spatiu caracterizat prin cel putin una din urmatoarele conditii:

- umiditatea relativa a aerului peste 75%, dar cel mult 97%, la temperatura aerului peste 30°C, dar cel mult 35°C;

- pardoseala cu proprietati conductoare (beton, pamant);

- parte conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa cel mult 60% din zona de manipulare;

- prezenta de pulberi conductoare (pilitura de metal, grafit etc.);

- prezenta de fluide care micsoreaza impedanta corpului uman.

1.48. Loc de munca foarte periculos (mediu foarte periculos)

Spatiu caracterizat prin cel putin una din urmatoarele conditii:

- umiditatea relativa peste 97% la temperatura aerului peste 35°C;

- parti conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa mai mult de 60% din zona de manipulare;

- prezenta de agenti corozivi.

1.49. Schema de protectie (schema de legare la pamant)

Schema in care se reprezinta situatia punctului neutru al sursei de tensiune si a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice in raport cu pamantul.

1.50. Stabilitate termica

Insusirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul termic al unui curent electric in regim permanent, intermitent sau de scurta durata (scurtcircuit), fara a depasi temperatura admisa corespunzatoare regimului respectiv.

1.51. Stabilitate dinamica

Insusirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul electrodinamic al unui curent de scurcircuit, la parametrii de fabricatie, fara sa-si modifice calitatile functionale.

1.5 Parte activa

Conductorul sau orice parte conductoare din punct de vedere electric destinate a fi sub tensiune, in functionare normala, inclusiv conductorul neutru (N), insa prin conventie, exclusiv conductorul PEN.

1.53. Parti intermediare (conductoare electric)

Partile conductoare inaccesibile care, in functionare normala, nu sunt sub tensiune, dar care pot fi puse sub tensiune in caz de defect.

1.54. Masa (a unui echipament sau element de constructie)

Partea conductoare accesibila a unui echipament electric sau a unui element de constructie care poate fi atinsa, dar care in mod normal nu este sub tensiune si care poate ajunge sub tensiune in caz de defect.

1.55. Impedanta a buclei de defect

Impedanta totala a traseului de trecere a unui curent rezultat dintr-un defect.

1.56. Pardoseala izolanta electric (pardoseala electroizolanta)

Pardoseala la care stratul de uzura nu prezinta crapaturi si rosturi care depasesc 3 mm si care nu este strapunsa la tensiuni de cel putin 1000 V, care acopera intreaga suprafata si este din materiale izolante electric (de ex. lemn, cauciuc, bachelita, linoleum, PVC etc.) lipite de suport.

1.57. Atmosfera exploziva

Amestec cu aerul, in conditii atmosferice, a substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori, ceata, praf sau fibre in care, dupa aprindere, arderea se propaga in ansamblul amestecului necontrolat (drept conditii atmosferice normale se considera presiunile totale ale amestecului cuprinse intre 0,8 si 1,1 bar si temperaturile cuprinse intre –20°C si ±40°C).

1.58. Arie periculoasa (datorita atmosferelor explozive gazoase)

Spatiul in care, in conditii normale de functionare sau avarie, se pot acumula permanent sau accidental gaze, vapori de lichide sau pulberi combustibile in concentratii suficient pentru a da nastere unei atmosfere potential explozive (explozii volumetrice).

1.59. Protectie antiexploziva (a unui echipament electric)

Executia speciala pentru echipamentele care functioneaza in zone cu pericol de explozie in vederea reducerii pericolului de aprindere a amestecurilor explozive de catre echipamentele respective.

1.60. Temperatura maxima de suprafata (temperatura limita)

Temperatura cea mai inalta care este atinsa la functionarea in conditiile cele mai defavorabile de functionare, de catre orice parte sau suprafata a unui echipament electric si care este susceptibila sa produca o aprindere a atmosferei potential explozive inconjuratoare.

1.61. Temperatura de mocnire a prafului in strat

Temperatura minima a unei suprafete incalzite aflate in aer liber, pe care praful depozitat in strat de 5 mm ajunge de la sine la o ardere lenta.

Pentru grosimi mai mari de straturi, mocnirea poate sa aiba loc sub aceasta temperatura.

1.6 Durata t_E

Timpul necesar pentru ca o infasurare, alimentata in curent alternativ sa atinga, sub curentul sau de pornire, temperatura limita, plecand de la temperatura stabilizata in regim nominal, cand functioneaza la o temperatura ambianta maxima admisa.

1.63. Influente externe (vezi si art. 3.)

Actiunile factorilor externi asupra instalatiilor electrice.

Abrevieri si simboluri

1. PE – Conductor de protectie

Conductor prevazut in anumite masuri de protectie impotriva socurilor electrice.

N – Conductor neutru

Conductor racordat la punctul neutru al retelei si care poate contribui la transportul energiei electrice.

3. PEN – Conductor legat la pamant care indeplineste simultan functia de conductor de protectie si de conductor neutru

4. SEN – Sistem electroenergetic national. Constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participantii la piata de energie electrica.

5. PATA – Protectie automata impotriva tensiunilor de atingere.

6. PACD – Protectie automata impotriva curentilor de defect.

7. DDR – Dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual.

8. TFJS – Tensiunea foarte joasa de securitate pentru circuite nelegate la pamant.

9. TFJP – Tensiunea foarte joasa de securitate pentru circuite legate la pamant.

3. Influente externe. Categorii si clase de influente

3.1. Fiecare conditie de influenta externa este notata printr-un cod format dintr-un grup de doua majuscule si o cifra (conform SR CEI 60364-3) asezate in urmatoarea ordine si cu urmatoarele semnificatii:

Prima litera: categoria generala de influente externe:

A: Mediu;

B: Utilizari;

C: Caracteristici constructive ale cladirilor.

A doua litera: natura influentei externe: A; B; C etc.

Cifra: clasa influentei externe: 1, 2, 3 etc.

3. Categoriile de influente externe in functie de natura lor si gradul de influenta (clasa) conform clasificarii internationale din SR CEI 60364-3 se dau in anexa 2 are cuprinde si corespondenta dintre simbolurile romanesti utilizate.

3.3. Incadrarea principalelor incaperi ale constructiilor in categorii si clase dupa influentele externe si gradele minime de protectie impuse echipamentelor electrice, se da in anexa 4. Incadrarea incaperilor neincluse in acest tabel se face prin asimilare.