Biomasa

BIOMASA

Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile in care se inscriu deseurile lemnoase, deseurile agricole, deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele. Principala diferenta dintre energia obtinuta din combustibilii clasici si respectiv biomasa este urmatoarea: combustibilii fosili nu pot fi transformati in energie utilizabila decat dupa mii de ani, in timp ce energia biomasei este regenerabila putand fi folosita an de an.

Termenul de biomasa se foloseste pentru a denumi materia biologica vie sau moarta ce poate fi folosita pentru producerea combustibilului sau a productiei industriale. Cel mai adesea termenul de biomasa se foloseste ca referire la materia obtinuta din plante, folosita pentru obtinerea combustibilului ecologic, dar acest termen include si materia animala sau vegetala folosita la obtinerea fibrelor, chimicalelor sau caldurii. Biomasa se cultiva de obicei din cateva plante cum ar fi canepa, porumbul, plopul, salcia, rachita, trestia etc. Desi combustibilii solizi au originea din biomasa, acestia nu sunt considerati ca facand parte din ea deoarece contin carbon, ce nu a fost inclus in circuitul natural de foarte mult timp.

Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer si culturile energetice. Producerea de biomasa nu reprezinta doar o resursa de energie regenerabila ci si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea rurala durabila. In prezent, in Uniunea Europeana, 4% din necesarul de energie este asigurat din biomasa.

Specialistii apreciaza ca Romania are un potential energetic ridicat de biomasa, evaluat la circa 7.594 mii tep/an (tone echivalent petrol), ceea ce reprezinta aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000, impartit pe urmatoarele categorii de combustibil: reziduuri din exploatari forestiere si lemn de foc (1.175 mii tep), deseuri de lemn (487 mii tep), deseuri agricole rezultate din cereale (4.799 mii tep), biogaz (588 mii tep), deseuri si reziduuri menajere urbane (545 mii tep). Cantitatea de caldura rezultata din valorificarea energetica a biomasei detine ponderi diferite in balanta resurselor primare, in functie de tipul de deseuri utilizat sau dupa destinatia consumului final. Astfel, 54% din caldura produsa pe baza de biomasa se obtine din arderea de reziduuri forestiere sau 89% din caldura necesara incalzirii locuintelor si prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri si deseuri vegetale

Astazi, cercetarile se concentreaza pe conversia biomasei in alcool, care ar putea servi drept carburant pentru suplimentarea si chiar inlocuirea benzinei si a motorinei. Alte forme lichide de energie obtinute din biomasa ar fi uleiurile vegetale.    Metanolul produs prin distilarea lemnului si a deseurilor forestiere este considerat un carburant alternativ pentru transport si industrie, la preturi care ar putea concura cu cele ale combustibililor obtinuti din bitum si din lichefierea carbonului. Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este ca utilizeaza resurse alimentare, cum sunt porumbul sau graul. Daca insa etanolul s-ar obtine exclusiv din deseuri alimentare sau agricole, desi costurile sale de productie ar fi mai mari, efortul s-ar justifica pentru ca se recicleaza deseurile.

La alcooli se adauga si biogazul, respectiv forma gazoasa a biomasei. Acest gaz cu o putere calorica destul de slaba, continand in principal metan, se obtine din materii organice, precum apele uzate sau balegarul.

Lemnul este principala sursa bio. Exista o larga varietate de surse de biomasa, printre care se numara copacii cu viteza mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahar, rapita, plantele erbacee cu rapiditate de crestere si diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din toaletarea copacilor si din constructii, paiele si tulpinele cerealelor, deseurile rezultate dupa prelucrarea lemnului, deseurile de hartie si uleiurile vegetale uzate.

Energia asociata biomasei forestiere ar putea sa fie foarte profitabila noilor industrii, pentru ca toata materia celulozica abandonata astazi (crengi, scoarta de copac, trunchiuri, busteni) va fi transformata in produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere in scopuri energetice duce la producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea inlocui o buna parte din consumul actual de petrol, odata ce tehnologiile de conversie energetica se vor dovedi rentabile.

De asemenea, terenurile putin fertile, improprii culturilor agricole, vor fi folosite pentru culturi forestiere intensive, cu perioade de taiere o data la 10 ani. Pe de alta parte, biomasa agricola (balegarul, reziduurile celulozice ale recoltelor, reziduurile de fructe si legume si apele reziduale din industria alimentara) poate produce etanol sau biogaz.

Spre deosebire de biomasa forestiera, care este disponibila pe toata perioada anului, biomasa agricola nu este, de obicei, disponibila decat o data pe an. Biogazul provenind din balegar poate incalzi locuintele; purificat si comprimat, el poate alimenta masinile agricole. Utilizarea deseurilor animale sau ale industriei alimentare poate diminua poluarea, minimizand problemele eliminarii gunoaielor si furnizarea de energie.