Conexiunile fundamentale ale tranzistorului bipolar

Conexiunile fundamentale ale tranzistorului bipolar

1)   Scopul lucrarii:

Se urmareste masurarea performantelor amplificatoarelor elementare realizate cu tranzistoare bipolare in cele trei conexiuni fundamentale precum si ale amplificatorului cu sarcina distribuita.

2)   Elemente teoretice si realizarea practica:

Pentru aceasta se folosesc schemele de principiu de mai jos:

Pentru calculul amplificarilor si al impedantelor de intrare si iesire se folosesc urmatoarele formule:

Pentru realizarea in practica a masuratorilor se foloseste urmatorul montaj (cu valorile rezistentelor trecute pe schema):

REFERAT: PROIECT CONSTRUCTII - proiectarea structurii de rezistenta pentru o hala industriala cu doua niveluri, parter si etaj (P+1E) REFERAT: Instalatii de pretensionare pentru armaturi preintinse elaborate de incerc

Numarul de germeni Gram – predomina la animalele sanatoase ca si la cele bolnave in zona de pH fiziologic. O alimentatie bogata in furaje grosiere (fan) sau o alimentatie cu furaj verde este caracterizata printr-o imagine complexa cu un numar relativ ridicat de forme de talie mare (streptococi mari, coci mari de forma renala, sarcini, spirale, bacili mari, oscilospire). Ratiile mixte, fan-concentrate ofera inca forme mari dar cu un numar mai ridicat de mici elemente cocoide Gram – sau sarcini si coci Gram + si bacili partial grupati in lantur

Dimpotriva, dupa o administrare de mari cantitati de amidon (ratii bazate pe cereale) se obtine o imagine mai unitara care contine proportional mai multi germeni Gram – (coci, bacili scurti si lungi) raportat la fractiunea Gram + (coci si bacili). Absenta bacteriilor reper, o uniformitate remarcabila a microflorei, aparitia de forme neobisnuite sunt semnificative pentru existenta unei anomalii digestive rumenale (ianctivitate sau putrefactie).

Protozoarele din rumen sunt in cea mai mare parte ciliate anaerobe si reprezinta peste 50% din biomasa rumenala. Sunt capabile ca si bacteriile sa degradeze glucidele solubile si polizaharidele (amidon, hemiceluloza, xiloza, pectine) sau sa stocheze glucidele sub forma de polizaharide. Nu se cunoaste cu certitudine daca sunt capabile sa utilizeze celuloza. Principalii produsi finali ai metabolismului protozoarelor pornind de la glucide sunt acizii grasi sau acizii organici (lactat), gaz carbonic, hidrogen si cantitati mici de metan. Sustragand o parte din amidon degradarii bacteriene din rumen, contribuie, in cazul ratiilor bogate in concentrate, la evitarea unei scaderi mari a pH-ului, ceea ce stabilizeaza procesul microbian al digestie In plus, protozoarele sunt capabile sa transforme proteinele vegetale din furaje si bacteriile digerate (fagociteaza o mare parte din bacterii) in protide de origine animala utilizate eficient pe plan biologic. Identificarea protozoarelor din sucul ruminal prezinta importanta privind activitatea bacteriilor. In cazul tulburarilor de digestie infuzorii de talie mare dispar primii,apoi cei medii si in final cei mic Tulburarile digestive grave, cu scaderea pH-ului sub 5, au drept consecinta distrugerea microfaune In indigestiile recente si moderate se observa o proportie relativ mare de protozoare moarte comparativ cu cele vi Valorile normale in protozoare ale sucului rumenl variaza in functie de compozitia ratiei, momentul hranirii si locul de prelevare.

Mai multe specii de ciuperci au fost izolate din mediul rumenal. Desi in densitate mare (10⁴-10⁷/ml continut) rolul lor nu este inca in totalitate precizat. Intervin in sinteza aminoacizilor si vitaminelor si in crearea conditiilor de anaerobioza necesara fermentarii celuloze

Microorganismele din rumen sunt capabile sa distruga unele molecule toxicie pentru organism (rol de protectie al organismului gazda).

1.3. Motricitatea rumenala

Rumegatoarele se caracterizeaza prin perioade de masticatie lung Masticatia de ingestie dureaza 6-8 ore/zi iar cea de rumegare 7-8 ore/z Aceasta particularitate reprezinta o adaptare la valorificarea furajelor care prezinta fibre lungi si are rolul de a maruntii furajele, etapa esentiala tranzitului digestiv. Pentru a fi evacuate din rumen, alimentele trebuie sa traverseze 'site' cu diametru de 2-3 mm la bovine si 1mm la ovine si caprine. Astfel, durata retentiei rumenale a furajelor este destul de lunga in medie 30-55 ore. Motricitatea rumenului este comandata de nervul pneumogastric. Nervul vag abdominal stang inerveaza rumenul si trimite cateva ramificatii catre retea, foios si cheag.

1.4. Digestia in reticulorumen

Datorita faptului ca saliva nu contine enzime si ca rumenul nu contine glande, degradarea c

Montajul se alimenteaza cu o tensiune de 21V (la borna 2 fata de masa) punctul static de functionare fiind realizat pentru Ic=2mA si U_CE=8V. Pentru tranzistorul folosit parametrii h sunt urmatorii:

h₁₁=4,5k, h₂₁=330, h₁₂=0,00028, h₂₂=30 sec.

In urma masuratorilor si calculelor efectuate s-au obtinut urmatoarele valori:

3)   Observatii si concluzii:

Discrepantele mari intre unele valori calculate teoretic si cele corespunzatoare obtinute practic s-ar putea explica atat prin imprecizia citirii pe osciloscop a marimii exacte, cat si datorita unei fixari nu tocmai precise a punctului static de functionare.