Conditii generale pentru instalatii electrice

CONDITII GENERALE PENTRU INSTALATII ELECTRICE

1. Conditii generale de baza

1.1. Proiectele de instalatii electrice se verifica de verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995.

1.2. Inceperea executiei instalatiilor electrice este permisa numai dupa ce investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare. Punerea in functiune se face numai dupa controlul executiei instalatiilor electrice de catre unitati autorizate.

1. Este interzisa inceperea lucrarilor de instalatii electrice fara proiecte verificate in conditiile art. 1.1.

1.4. Electricienii se autorizeaza de societati profesionale, nonguvernamentale, pentru gradele prevazute in regulamentul de autorizare.

1.5. Instalatiile electrice se executa de catre unitati atestate.

1.6. Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate incat sa nu afecteze siguranta utilizatorilor si a bunurilor.

1.7. Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a suferi arsuri.

1.8. Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice trebuie sa fie izolate si protejate impotriva supracurentilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie.

1.9. Instalatiile electrice trebuie prevazute la proiectare si executie cu aparate limitatoare de tensiune maxima si minima (de ex. Relee), astfel incat sa se asigure protectia utilizatorilor impotriva supratensiunilor si tensiunilor minime pentru cazurile mentionate la subcap. 4.4.

1.10. Separarea in vederea intreruperii, verificarii, localizarii defectelor si efectuarii reparatiilor la instalatiile electrice trebuie asigurata prin prevederea de dispozitive de separare (sigurante fuzibile, cleme cu intrare iesire, intrerupatoare cu actionare manuala etc.).

1.11. Instalatiile electrice trebuie dispuse astfel incat sa fie excluse orice influente intre acestea si celelalte instalatii ale cladirilor.

1.12. Dispunerea materialelor si echipamentelor electrice trebuie astfel realizata incat sa asigure spatiul necesar in vederea executarii instalatiilor electrice si efectuarea ulterioara a lucrarilor de verificari, inlocuiri, intretinere si reparatii.

1.1 Caracteristicile materialelor si echipamentelor trebuie sa fie corespunzatoare conditiilor de alimentare din instalatia electrica in care sunt utilizate (de ex. tensiunea cea mai ridicata a retelei trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu tensiunea maxima admisa de echipament).

1.14. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba, prin constructie, caracteristicile cerute pentru influentele externe din incaperea sau spatiul respectiv.

1.15. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa poata fi identificate prin marcaje clare si amplasate vizibil, in vederea efectuarii in conditii de siguranta, pentru persoane si instalatii, a verificarilor, reparatiilor si inlocuirilor.

2. Conditii generale comune pentru materiale si echipamente

2.1. Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel incat sa fie asigurata functionarea in bune conditii a instalatiei electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor in conditiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) si tinandu-se seama de influentele externe.

2.2. Materialele si echipamentele nou utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei muncii
nr. 90/1996.

2. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa corespunda standardelor si reglementarilor in vigoare si sa fie instalate si utilizate in conditiile prevazute de acestea.

Incadrarea in clase de combustibilitate a materialelor se face in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice.

2.4. Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane), mascare (placi, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie sa fie incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) si CA2b (C2).

2.5. Materialele si echipamentele electrice se aleg tinandu-se seama de tensiune, curent si frecventa.

Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici particulare, trebuie luate in consideratie la alegerea materialelor si echipamentelor, conform indicatiilor producatorilor.

2.6. Materialele si echipamentele electrice se aleg cu anumite clase de protectie impotriva socurilor electrice, in functie de mijloacele de protectie aplicate.

2.7. Daca intr-un spatiu se exercita mai multe influente externe, caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice se aleg astfel incat sa fie satisfacute toate conditiile.

2.8. Caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice alese in functie de influentele externe, trebuie sa asigure functionarea lor corecta cu mentinerea integritatii lor (fara deteriorari datorate socurilor mecanice, caldurii, coroziunii, etc.) si sa garanteze prin aceasta fiabilitatea masurilor de protectie impotriva socurilor electrice in care ele sunt incluse.

2.9. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie sa provoace efecte daunatoare altor echipamente electrice sau sa afecteze buna functionare a sursei de alimentare.

Conditii de amplasare si montare a instalatiilor electrice. Distante minime.

1. Conductoarele electrice, tuburile de protectie si barele, se amplaseaza fata de conductele altor instalatii si fata de elementele de constructie, respectandu-se distantele minime din tabelul 1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distantele prevazute in normativul PE 107.

2. Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa:

• deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate;
• sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C).

Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate conditiile de la art. 2. si distantele minime din tabelul 1. se vor lua masuri constructive de protectie prin prevederea de separari, izolatii termice, tevi metalice etc. ce vor depasi cu minim 0,50 mm de o parte si de alta, portiunea de traseu protejata.

4 Amplasarea instalatiilor electrice in structura de rezistenta a constructiilor se admite in conditiile prevazute de normativul P 100.

Tabelul 1.

Distantele minime admise pentru protectie si racire intre conductoare, bare, tuburi si accesorii si pana la elementele de instalatii si constructii

NOTA:

1) Distantele minime se masoara de la suprafetele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.

2) Distantele fata de conductoarele electrice si alte elemente ale protectiei la trasnet se stabilesc conform normativului I 20.

3) Pentru constructii din categoria BE3a (A), BE3b (B), distantele se stabilesc conform prevederilor din cap. 7.14.

4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereti, la exterior, distantele fata de elementele din coloanele 2…7 ale tabelului sunt minim 15 cm, iar fata de alte elemente de pe traseu, distantele se stabilesc conform art. 5.1.49.

5. Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare normala sau in caz de avarie.

6. Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens. Fac exceptie instalatiile electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de conditii (de ex. cabluri sau cordoane in executie grea pentru instalatii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcasa din material plastic etc.).

7. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice in interiorul canalelor de ventilare.

8. Montarea in contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolatie si manta din materiale electroizolante, tuburi si plinte metalice sau din materiale electroizolante greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), aparate si echipamente electrice cu grad de protectie minim IP 54.

9. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elementele de distantare care pot fi:

- straturi de tencuiala de min. 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o latime care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica;

- elemente de sustinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanteaza elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul combustibil.

Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice.

10. Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale combustibile de clasa CA2c (C3) si CA2 (C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara intarziere la propagarea flacarii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolatie din materiale combustibile, si a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie mai mic decat IP 54.

4. Conditii pentru alimentarea instalatiilor electrice

4.1. Bransamentele electrice aeriene se proiecteaza si se executa respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 106, iar bransamentele electrice subterane, respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 107.

4.2. Modul de racordare la reteaua de distributie se stabileste de catre furnizorul de energie electrica.

4. Prevederea alimentarii de rezerva cu energie electrica pe langa alimentarea normala cu energie electrica, la consumatori, este obligatorie in urmatoarele cazuri:

- la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie sa functioneze fara intrerupere, in conditiile date in normativul PE 124.

- la consumatori echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si la consumatori prevazuti cu iluminat de siguranta, in conditiile date in acest normativ (subcap. 7.5, 7.13).

Justificat, se poate prevedea la consumator alimentare de rezerva pe langa alimentarea normala si in alte cazuri decat cele mentionate mai sus, in conditiile prevazute in normativul PE 124, cu acordul investitorului.

4.4. Alimentarea de rezerva de siguranta se realizeaza cu:

- baterii de acumulatoare;

- pile electrice sau surse neintreruptibile (UPS);

- generatoare independente de alimentare normala;

4.5. Trecerea la alimentare de rezerva se face:

- manual, comutarea fiind facuta de un operator sau

- automat, fara interventia unui operator.

4.6. Alimentarea de rezerva cu comutare automata, dupa durata de comutare poate fi:

- fara intrerupere, alimentare automata care poate fi asigurata in mod continuu, in conditii specifice privind perioada de tranzitie (de ex. variatii de tensiune si frecventa);

- cu o intrerupere foarte scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,15 s;

- cu o intrerupere scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,5 s;

- cu o intrerupere medie, durata de comutare fiind mai mica de 15 s;

- cu o intrerupere lunga, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.

4.7. Atunci cand intreruperea alimentarii cu energie electrica poate avea consecinte foarte grave, punand in pericol viata oamenilor (de ex. in blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomanda ca alimentarea de rezerva sa se faca in schema IT (fig. 7.

4.8. Alegerea caracteristicilor alimentarii de rezerva cu energie electrica (sursa, comutarea, durata de comutare) se face de catre proiectant impreuna cu tehnologul si investitorul astfel incat sa fie respectate conditiile de siguranta impuse.

4.9. La consumatori alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile electrice se executa cu distributie monofazata, pentru valori ale curentilor pana la 30 A si cu distributie trifazata, pentru situatiile in care curentul in regim monofazat este peste 30 A.

Fac exceptie de la aceasta prevedere instalatiile electrice pentru alimentarea receptoarelor monofazate speciale, cu valori ale curentilor peste 30 A (de ex. transformatoare de sudare), care pot fi alimentate monofazat, dar numai cu avizul furnizorului de energie electrica.

4.10. Coloanele electrice care pleaca in bransamentele cladirilor de locuit, comerciale, social-culturale si administrative, se proiecteaza si se executa, respectandu-se pe langa conditiile din prezentul normativ si conditiile din normativul PE 155.

4.11. Pentru instalatiile electrice de lumina si forta se prevede tablou electric de distributie comun, cu urmatoarele exceptii:

- daca se aplica tarife diferentiate pentru consumul de energie electrica;

- daca functionarea receptoarelor de forta provoaca fenomene suparatoare in instalatiile de lumina (de ex. palpairi, scaderea luxului luminos);

- daca este necesara separarea instalatiilor tehnologice din considerente de siguranta sau din considerente economice.

4.12. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice trebuie respectate conditiile din HG 170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de inregistrare a cantitatii de energie consumata si a aplicarii, atunci cand este cazul, a masurilor pentru imbunatatirea factorului de putere si pentru limitarea regimului deformat, conform normativului PE 14

4.1 Amplasarea contoarelor de energie electrica la blocuri de locuinte trebuie sa permita inregistrarea si citirea consumului, fara ca acestea sa fie conditionate de prezenta sau acceptul abonatului.

4.14. Repartizarea pe faze si respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o incarcare cat mai echilibrata a acestora.

5. Scheme de legare la pamant

5.1. Schemele de legare la pamant pot fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor avand urmatoarele semnificatii:

Prima litera, se refera la situatia retelei de alimentare in raport cu pamantul:

T – legarea directa la pamant a unui punct activ – neutrul, in cazul in care acesta este accesibil sau a unui conductor de faza, in cazul in care neutrul nu este accesibil;

I – izolarea tuturor partilor active fata de pamant, sau legarea la pamant a unui punct printr-o impedanta de valoare foarte mare.

A doua litera, se refera la situatia maselor electrice in raport cu pamantul:

T – legarea direct la pamant a maselor instalatiei, independent de eventuala legare la pamant a unui punct al alimentarii;

N – legarea directa a maselor la punctul de alimentare legat la pamant; curent alternativ, punctul de legare la pamant este in mod normal punctul neutru; iar in cazuri speciale, punctul de legare la pamant poate fi un conductor de faza.

Alte litere, se refera la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie in schema TN:

S – schema TN in care functia de protectie este asigurata printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pamant (in curent alternativ).

C – schema TN in care functiile de neutru si de protectie pot fi combinate intr-un singur conductor (PEN).

5.2. Schema TN are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei fiind legate in acest punct prin conductoare de protectie. In aceasta schema, curentul de defect intre faza si masa este un curent de scurcircuit. Se disting trei tipuri de scheme TN in functie de dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie:

- Schema TN-S, in care un conductor de protectie distinct este utilizat pentru intreaga schema (fig. 1.); se utilizeaza:

cand trebuie separate PE si N pentru asigurarea functionarii protectiei;

la ultimul tablou spre consumator;

- Schema TN-C, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pentru intreaga schema (fig. 2.

- Schema TN-C-S, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pe o portiune a schemei (fig. 3

5. Schema TT (fig. 4 si fig. 5) are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei electrice fiind legate la prize de pamant independente din punct de vedere electric de priza de pamant a alimentarii. In aceasta schema curentii de defect faza – masa, pentru intensitati chiar mai mici decat ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca aparitia unei tensiuni de atingere periculoasa.

5.4. In schema IT (fig. 6 si fig. 7) toate partile active sunt izolate fata de pamant sau legate la pamant prin intermediul unei impedante Z de valoare mare, masele instalatiei electrice fiind legate la pamant. In aceasta schema, un curent rezultat dintr-un prim defect faza-masa are o intensitate suficient de mica incat nu poate provoca nici o tensiune de atingere periculoasa. Se utilizeaza numai cu dispozitiv de control permanent al izolarii neutrului fata de pamant, cu declansarea automata in caz de defect.

5.5. In schema IT limitarea curentului rezultat in cazul unui singur defect se obtine fie prin absenta legaturii la pamant a alimentarii, fie prin intercalarea unei impedante intre un punct al alimentarii (in general neutrul) si pamant suficient de mari care sa limiteze curentul de defect la valori cuprinse intre 150…230 mA pentru a permite functionarea schemei de semnalizare a defectului.