Conditii tehnice cerute constructiilor

CONDITII TEHNICE CERUTE CONSTRUCTIILOR

Fiecare constructie sau element de constructie trebuie sa satisfaca un ansamblu, de conditii tehnice sau cerinte tehnico-economice principale, care privesc durabilitatea, rezistenta la foc si conditii de rezistenta, fizice, arhitectonice, economico-organizatorice.

Durabilitatea, adica durata de functionare normala a principalelor elemente de constructie, fara pierderea calitatilor necesare de exploatare poate fi:

- ridicata (de gradul I), respectiv mai mare de 100 ani;

- mijlocie (de gradul II), respectiv de 50-100 ani;

- normala sau obisnuita (de gradul III), respectiv de 20-50 ani.

Constructiile provizorii au durata de functionare sub 20 ani.

Durabilitatea se refera la: rezistenta la inghet-dezghet a materialelor si elementelor de constructie; rezistenta la umiditate; rezistenta la actiunea biologica a microorganismelor si rezistenta la coroziune.

Durabilitatea elementelor de constructie se asigura prin folosirea de materiale rezistente la actiunile mediului inconjurator (fum, gaze, lichide etc.) sau prin protectia materialelor insuficient de durabile cu materiale (pelicule) de protectie.

Rezistenta la foc reprezinta capacitatea constructiei de a rezista la solicitarile termice si mecanice produse in timpul si din cauza incendiilor. Din punctul de vedere al rezistentei la foc elementele de constructie depind direct de materialele din care se executa si se caracterizeaza prin gradul de combustibilitate si limita de rezistenta la foc. Astfel:

- combustibilitatea unui material sau element de constructie reprezinta capacitatea acestuia de a se aprinde si de a arde in continuare, contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata de un incendiu. Din acest punct de vedere materialele se clasifica in: incombustibile (de exemplu: betonul armat, zidaria etc.), greu combustibile sau semicombustibile (de exemplu: metalul protejat, lemnul ignifugat sau tencuit etc.) si combustibile (de exemplu, lemnul, cartonul bitu-mat etc.);

- limita de rezistenta la foc a unui element de constructie este perioada de timp (in ore) in care acesta desi supus actiunii temperaturilor inalte, isi pastreaza stabilitatea si se poate opune propagarii incendiilor.

Conditiile de rezistenta si stabilitate a constructiilor sub actiunea solicitarilor se refera la: capacitatea portanta, deformatiile, fisurarea si oboseala elementelor de rezistenta. In afara acestora trebuie respectate si conditiile de exploatare specifice fiecarei constructii ca: uzura, soc etc.

Conditiile fizice si igienice de exploatare sunt legate de factorii fizici exteriori sau interiori ai incaperilor, ca: temperatura, viteza si umiditatea aerului, variatiile de temperatura, lumina etc. Aceste conditii sunt importante pentru realizarea confortului termic, fonic, de iluminare, de ventilatie etc., si al igienei in cladiri.

Conditiile de ordin arhitectural-estetic asigura constructiilor un aspect placut, cu o plastica si o compozitie arhitectonica corespunzatoare.

Conditiile economico-organizatorice privesc, in special: costul constructiilor, modul de executare si posibilitatile de industrializare a constructiilor, materialele folosite, solutiile alese etc. Eficienta economica a constructiilor se obtine prin reducerea maxima a consumurilor pentru executarea si intretinerea constructiilor, care se poate realiza prin alegerea justa a amplasamentului constructiei, folosirea celor mai eficiente materiale, stabilirea volumelor minime ale constructiilor, dimensionarea justa a elementelor de constructie, posibilitati simple de montaj, organizarea rationala a lucrarilor de constructii etc.