Clasificarea constructiilor

CLASIFICAREA CONSTRUCTIILOR

In constructii se folosesc diverse clasificari, deoarece un singur criteriu nu poate satisface, in general, toate necesitatile din constructii: documentare, prescriptii tehnice, proiectare, economie, planificare, organizare etc. De regula, criteriile de clasificare sunt:

- functionala sau dupa destinatie;

- dupa calitate;

- dupa structura de rezistenta;

- dupa gradul de rezistenta la foc (incendiu) etc.

a. Clasificarea functionala sau dupa destinatie Aceasta clasificare grupeaza constructiile asemanatoare din punctul de vedere al cerintelor functionale si al amplasamentului: in cladiri si in constructii ingineresti.

Cladirile reprezinta constructiile care adapostesc oameni sau alte vietuitoare, activitatea omeneasca si produsele muncii lor, facand posibila adaptarea omului la varietatea mediul geografic. La aceste constructii, factorul om impune principalele cerinte tehnice.

Cladirile delimiteaza un spatiu inchis si se executa, in general, la suprafata terenului fiind impartite diferit in interior, in functie de scopul si destinatia lor.

In practica curenta clasificarea functionala a cladirilor este urmatoarea:

- cladiri civile, in care intra: cladiri de locuit (individuale sau colective), cladiri publice si administrative (judiciare, comerciale, administrative etc.), cladiri social-culturale (teatre, cinematografe, unitati de invatamint, biblioteci, constructii sportive etc.);

- cladiri industriale, in care intra: cladiri de productie (uzine, fabrici, ateliere), pentru deservirea productiei (magazii, rezervoare, centrale, silozuri etc.);

- cladiri agrozootehnice, in care intra: cladiri pentru adapostirea animalelor, constructii legumicole (sere, rasadnite etc.), cladiri pentru adapostirea inventarului agricol, a produselor agricole (ateliere, remize, magazii etc.).

Constructiile ingineresti cuprind toate celelalte constructii care nu se incadreaza in categoria cladirilor si anume: cai de comunicatie, lucrari de arta (poduri, tuneluri, viaducte), constructii hidrotehnice, cosuri de fum, turnuri de televiziune, conducte de apa, gaze, canal, linii de transport al energiei electrice etc.

b. Clasificarea dupa calitate. Aceasta clasificare este determinata de:

- durabilitatea si gradul de rezistenta la foc ale principalelor elemente de constructie;

- cerintele de exploatare, referitoare la normele de: suprafata, inaltime si volum, gradul de confort, izolare, instalatii, dotari, calitatea lucrarilor de finisaj, durata de serviciu etc.

Din acest punct de vedere, constructiile ingineresti si cladirile se impart in trei clase de calitate dupa cum satisfac: cerinte ridicate, medii sau obisnuite.

Referat: Valori ale afacerilor in dificultate Referat: Riscul in asigurari

c. Clasificarea dupa structura de rezistenta. Din acest punct de vedere constructiile sunt alcatuite din:

- structuri cu pereti portanti realizati din: lemn, zidarii diverse (fig. II.1), beton armat monolit (diafragme) - fig. II.2 sau beton armat prefabricat (panouri mari) - fig. II.3;

Fig. II.1. Structura cu pereti portanti din zidarie (compartimentarea linei cladiri pe acelasi nivel)

Fig. II.2. Structura cu pereti portanti din beton armat monolit (diafragme)

Fig. II.3. Structura cu pereti portanti din beton armat prefabricat (panouri mari)

- structuri cu schelet portant (cadre) realizat din beton armat monolit (fig. II.4), beton armat prefabricat (fig. II.5) sau schelet metalic (fig. II.6);

Fig.II.4. Structura cu schelet portant (cadre) realizat din beton armat monolit

L - deschiderea; h - inaltimea de etaj(nivel); h_f - adancimea de fundare;

1- fundatie cu bloc si cuzinet; 2- cuzinet de beton armat; 3- bloc de beton simplu; 4- pardoseala peste terenul natural; 5- stalp marginal; 6- stalp central; 7- grinda principala (rigla cadrului); 8- grinzi secundare curente (nervuri); 9,10- grinzi secundare avand si rol de rigidizare longitudinala a structurii; 11- placa planseului intermediar; 12- pardoseala peste planseu; 13- placa planseului de acoperis; 14- invelitoare

Fig.II.5. Structura cu schelet portand realizat din beton armat prefabricat

L - deschiderea; t - traveea; H - inaltimea

1- stalp; 2- grinda principala cu inima plina; 3- cheson de acoperis

Fig. II.6. Structura cu schelet metalic

1-fundatie; 2- stalp cu inima plina; 3- perete de inchidere; 4- grinda cu zabrele (ferma) a acoperisului; 5- pana de acoperis; 6- tabla ondulata de acoperis; 7- grinda de rulare; 8- pod rulant; 9- pardoseala peste terenul natural.

- structuri cu alcatuire mixta, realizate din cadre si diafragme (fig. II.7);

Fig. II.7. Structuri cu alcatuire mixta realizate din cadre si diafragme

a- nucleu tubular; b- nucleu din doua diafragme independente in forma de U; c- nucleu din doua diafragme plane, intersectate, cu marginile intarite cu bulbi (stalpi inglobati); 1- diafragme; 2- stalpi; 3- bulbi ai diafragmelor; 4- elemente de inchidere (fatada) ale constructiei.

- structuri speciale, considerate astfel dupa modul de alcatuire, destinatie, dificultati de proiectare, mod de executie, materiale utilizate etc. Asemenea structuri sunt numeroase si se pot realiza cu arce (fig. II.8), placi curbe subtiri, cu acoperisul suspendat pe cabluri (fig. II.9) sau se pot intalni la silozuri, buncare, rezervoare, castele de apa, cosuri industriale de fum, turnuri de racire etc.

Fig. II.8. Structura speciala pentru un hangar, realizata cu arce turnate monolit si cu elemente secundare chesoane (I) sau boltisoare prefabricate (II)

1-arce turnate monolit armate cu carcase sudate; 2- chesoane; 3- boltisoare prefabricate; 4- carcasa sudata.

Fig. II.9. Structuri cu acoperisuri suspendate pe cabluri.