Betoane cu compozitii speciale si betoane puse in opera prin procedee speciale

BETOANE CU COMPOZITII SPECIALE SI BETOANE PUSE IN OPERA PRIN PROCEDEE SPECIALE

1. BETOANE CONTINAND O COMBINATIE DE ADITIVI

1.1. In multe situatii cum ar fi: betonul masiv, betonul cu rezistenta mare la inghet-dezghet si la agentii de dezghetare, betonarea cu viteza foarte mica, este avantajos sa se foloseasca la prepararea betonului mai multi aditivi.

1.2. Efectele aditivilor asupra proprietatilor betonului proaspat sau intarit (prezentate la capitolul 4.4.) sunt in general cunoscute in cazurile in care se foloseste un singur tip de aditiv in amestec. Folosirea concomitenta a mai multor tipuri de aditivi poate influenta eficacitatea fiecarui aditiv luat separat asupra proprietatilor betonului.

Exista cazuri in care folosirea a doua tipuri de aditivi este chiar incompatibila, de exemplu aditivii mari reducatori de apa si aditivii antrenori de aer.

In cazul folosirii unei combinatii de aditivi pot fi semnalate schimbari esentiale in ce priveste timpul de priza sau dezvoltarea rezistentei in timp.

1.3. In cazul in care se foloseste o combinatie de aditivi trebuie sa se ceara de catre utilizator efectuarea de experimentari suplimentare unor institute specializate si sa se consulte producatorii de aditivi asupra compatibilitatii folosirii lor.

Stabilirea compozitiei betonului si verificarea nivelelor de performanta stabilite prin proiect in cazul utilizarii unei combinatii de aditivi, se va face:

a) pe baza studiilor elaborate de catre institute de cercetare sau de invatamant superior, pentru constructii de importanta deosebita sau exceptionala;

b) pe baza de studii elaborate de catre laboratoare autorizate, pentru constructii de importanta normala sau redusa.

2. TURNAREA BETONULUI SUB APA

2.1. Betonul turnat sub apa trebuie sa aiba proprietati speciale in stadiile proaspat si intarit; trebuie sa aiba consistenta necesara de a putea fi pus in opera usor, sa aiba o structura densa chiar si fara compactare si sa nu segrege.

2.2. Turnarea betonului sub apa se face numai in incinte cu apa statatoare sau care a fost adusa in aceasta stare prin masuri corespunzatoare.

2.3. In cazul in care nu se folosesc aditivi speciali sau adaosuri nu este admisa caderea libera a betonului prin apa chiar pe distante foarte scurte.

Pentru a nu se solubiliza sau segrega betonul se poate turna prin tuburi.

Turnarea prin tuburi fixe sau mobile trebuie sa se faca continuu, capatul inferior al tubului trebuie sa fie imersat in beton cu minimum 40 cm in cazul caderii libere a betonului prin tuburi si cu cca. 100 cm in cazul pomparii acstuia.

2.4. La stabilirea compozitiei betonului turnat sub apa se fac urmatoarele recomandari:

* Consistenta

Pentru betoane turnate sub apa se va folosi o consistenta corespunzatoare unei clase T3 sau T4 functie de tehnologia de turnare prin cadere libera prin tuburi sau prin pompare. In cazul betoanelor pompate pentru a se preveni blocajul furtunelor, betonul nu trebuie sa contina o cantitate mare de apa. impunandu-se utilizarea aditivilor mari reducatori de apa.

* Agregate

Pentru a se obtine o buna lucrabilitate la un raport apa/ciment mic, amestec compactat fara mijloace suplimentare de compactare se recomanda folosirea de agregate rotunde cu o suprafata neteda. Se recomanda folosirea unei granulozitati continue, avand in vedere pericolul mai mic de segregare fata de amestecurile cu granulozitate discontinua. Se recomanda pentru a nu provoca dificultati la turnare ca dimensiunea maxima a agregatelor sa fie de 31 mm.

* Ciment

In general se recomanda majotatea cu cca. 10% dozajul de ciment in comparatie cu cerintele normale pentru a imbunatati coeziunea betonului proaspat, diminuarea pericolului pierderii de ciment prin solubilizare si pentru a asigura o cantitate suficienta de ciment dupa o posibila solubilizare care apare aproape inevitabil. Continutul de ciment trebuie stabilit tinand seama ca un dozaj mare poate provoca fisuri termice. Folosirea cimenturilor cu adaosuri este recomandata pentru betonul turnat sub apa in vederea cresterii rezistentei sale la atacul chimic si reducerii caldurii de hidratare.

2.5. In cazuri speciale pe baza unor experimentari de laborator si a unor proceduri pentru amestecuri special proiectate prin folosirea unor aditivi speciali si de adaosuri betonul poate fi turnat prin cadere libera prin apa.

In cazul fundatiilor la care sapaturile se executa cu epuismente daca apa nu se poate evacua complet si pe fundul gropii ramane un strat de apa de cca. 1015 cm grosime, se admite in mod exceptional, turnarea betonului sub apa.

In acest caz betonarea se va incepe de la un colt al fundatiei turnandu-se un prim strat de beton care iese deasupra nivelului apei si care se extinde treptat pe intreaga suprafata. In acest caz se va turna beton cu tasare zero sau uscat (preparat la umiditatea saturata a agregatelor, cu spor de ciment 10-15%).

Betonarea va continua apoi in uscat prin turnarea betonului deasupra stratului turnat anterior.

3. BETOANE TURNATE PRIN POMPARE

3.1. Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate si amestecate in mod corespunzator. Controlul calitatii materialelor componente ale dozarii si amestecarii este esential pentru realizarea unui beton corespunzator tehnologiei prin pompare.

Referat: Valori ale afacerilor in dificultate Referat: Riscul in asigurari

3.2. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei de refulare. In cazul agregatelor bine rotunjite se poate admite ca dimensiunea maxima a agregatelor sa fie 40% din diametrul conductei.

3.3. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent prin acest procedeu de punere in opera sunt C8/10C20/25. Pomparea betoanelor de alta clasa situata in afara acestui domeniu se va face numai dupa efectuarea unor incercari experimentale preliminare care sa dovedeasca aplicabilitatea procedeului.

3.4. Lucrabilitatea betoanelor pompate se va stabili astfel incat procesul de pompare sa se realizeze normal si continuu fara a se depasi insa valorile limita care conditioneaza realizarea rezistentei si durabilitatea betonului intarit.

Consistenta betonului proaspat trebuie sa fie uniforma pentru a realiza o pompare fluenta a betonului. In general se recomanda ca tasarea betonului proaspat sa nu depaseasca urmatoarele valori:

* maximum 120 mm pentru betoanele cu aditivi plastifianti;

* maximum 120 mm pentru betoanele preparate cu aditivi superplastifianti.

3.5. Continutul in parti (ciment + agregate mai mici de 0,2 mm) se recomanda sa fie de minimum 350 kg/mc.

In general fractiunea fina mai mica de 0,2 mm se recomanda sa fie in proportie de 15-30% fata de masa betonului.

3.6. Dozajul de ciment se alege pe aceleasi principii ca si pentru betoane obisnuite cu unele cresteri datorate consistentei betonului si continutului de parti fine.

3.7. La prepararea betoanelor pompate este obligatorie utilizarea aditivilor plastifianti si superplastifianti. In functie de conditiile de transport si punere in opera se poate utiliza si o combinatie de aditivi dar cu conditia efectuarii unor studii experimentale preliminare conform punctului 1.3.

3.8. Inainte de inceperea pomparii betonului conductele de pompare vor fi amorsate cu lapte de ciment avand compozitia: 2 parti ciment si o parte apa (in unitati de masa).

3.9. La punerea in opera a betoanelor pompate in functie de mediu si complexitatea lucrarii se vor lua toate masurile in asa fel incat:

* procesul de pompare sa se desfasoare continuu fara intreruperi care favorizeaza blocarea betonului in conducte;

* inaltimea libera de cadere a betonului sa fie de max. 0,5 m;

* grosimea stratului de beton sa fie maximum 40 cm;

* betonul sa fie bine compactat prin vibrare.

4. BETOANE TURNATE IN COFRAJE GLISANTE

4.1. Cerinte

4.1.1. Cerinte de proiect (procedura)

Pe probe pastrate in conditii standard la varsta de 28 zile, betonul va realiza rezistenta corespunzatoare clasei de beton prescrise si unde este cazul, gradul de impermeabilitate si/sau gelivitate prevazut.

4.1.2. Cerinte tehnologice

In prima faza de intarire betonul trebuie sa atinga rezistentele necesare desprinderii de cofraj, mentinerii formei si consolidarii tijelor de sustinere.

La stabilirea vitezei de glisare se vor lua in considerare timpul necesar atingerii unei rezistente de:

* 0,150,2 N/mmp la desprinderea de cofraj;

* cca. 0,4 N/mmp la iesirea din cofraj.

Aceasta se va aprecia mai intai prin efectuarea incercarilor preliminare, iar in timpul executiei prin impungerea betonului cu o vergea din otel - beton cu diametrul 1012 mm.

4.1.3. Cerinte pentru betonul proaspat

* Consistenta betonului la locul de punere in lucrare va fi de:

- T3 (tasare 70 20 mm) cand punerea in opera a betonului se face cu bena, iar armaturile sunt rare;

- T3/T4 (tasare 100 20 mm) cand punerea in opera a betonului se face prin pompare;

- T4 (tasare 120 20 mm) cand folosesc aditivi superplastifianti sau elemente cu armaturi dese.

Temperatura betonului proaspat la locul de punere in lucrare, in functie de dimensiunea cea mai mica a sectiunii elementului va fi cuprinsa intre limitele indicate in tabelul 4.1.

TABELUL 4.1.

* Executantul va stabili consistenta betonului proaspat ce trebuie obtinuta la statia de betoane, astfel incat tinand seama de conditiile de mediu si de durata totala de transport pana la punerea in opera, sa se realizeze conditiile impuse la locul de turnare.

4.1.4. Cerinte privind materialele componente si compozitia betonului

* Ciment

Daca prin proiect sau proceduri nu sunt prevazute conditii speciale care sa impuna folosirea altor cimenturi se recomanda utilizarea cimenturilor de tip I (clasa 32,5) cu exceptia perioadelor de timp friguros cand este recomandata folosirea cimenturilor fara adaosuri tip I cu clasa 42,5.

* Agregate

In general se vor folosi agregate de balastiera, sorturile 0-3; 3-7; 7-16; 16-31 astfel incat dimensiunea maxima a granulelor de agregat sa fie cel mult 1/6 din grosimea elementului de beton ce se gliseaza. In cazurile in care se utilizeaza agregate de concasaj (sorturile 7-16 sisau 16/31) granulozitatea agregatului total se va inscrie in zona imediat superioara (cu continut mai ridicat in parti fine) celei indicate normal la dozajul de ciment respectiv.

* Aditivi

In vederea imbunatatirii lucrabilitatii betonului proaspat si ale caracteristicilor de rezistenta si durabilitate ale betonului intarit se impune folosirea unuia din urmatoarele tipuri de aditivi:

- aditiv plastifiant / antrenor de aer pentru betoane cu consistenta de max. T3/T4;

- aditiv superplastifiant pentru betoane de clasa C 25/30 si consistenta T3/T4;

- aditivi intarzietor in cazurile in care din diferite motive (transport, glisare pe timp calduros, adoptarea unor viteze mici de glisare) se depaseste durata limita admisa intre turnarea a doua straturi succesive sau se intrevede realizarea unei rezistente mai mari de 0,2 N/mmp la desprinderea de cofraj; se va evita asocierea cu un alt tip de aditiv.

In cazurile in care la betoane preparate cu aditivi plastifianti / antrenori de aer sau superplastifianti apare necesara si prelungirea duratei de mentinere a betonului in stare proaspata atunci pe langa aditivul de baza se poate adauga un aditiv intarzietor insa numai pe baza de incercari prealabile si cu acordul unui institut de specialitate.

4.2. Compozitia betonului se va stabili pe baza de incercari preliminare, inclusiv pe baza recomandarilor efectuate in prezenta reglementare tehnica.

4.3. Prepararea si transportul betonului

Prepararea si transportul betonului destinat executarii constructiilor prin metoda cofrajelor glisante se va face conform recomandarilor efectuate la capitolul 12 precum si a precizarilor ce urmeaza:

* trebuie sa se tina seama de posibilele efecte pe care le pot avea aditivii (conform capitolului 4.4. materiale componente - aditivi);

* transportul betonului de la statie pana la locul de punere in opera se va face cu autoagitatorul;

* transportul betonului pe verticala se va face cu bene ridicate cu macaraua, pompe de beton, skipuri, boburi, etc.;

* betonul se va descarca prin mijloace de transport pe orizontala (roabe, tomberoane) si repartiza uniform in cofrajul glisant.

In cazul utilizarii pompelor de beton, descarcarea se poate face direct in cofrajul glisant.

4.4. Punerea in opera a betonului

4.4.1. Turnarea betonului se va face in straturi orizontale uniforme de 2025 cm grosime, care se succed la intervale de timp - stabilite in functie de compozitia betonului, de conditiile de mediu si de viteza de glisare - astfel incat sa se asigure o buna legatura intre straturi si deci, continuitatea elementului.

4.4.2. Compactarea betonului se va face prin vibrare cu vibratoare de interior, de catre o echipa instruita special in acest scop. Acolo unde este cazul se va suplimenta cu compactarea manuala cu sipci/vergele etc.

4.4.3. Viteza de glisare in conditii normale de temperatura si de lucru va fi cuprinsa intre 1025 cm/ora.

Aceasta poate fi redusa pana la 5 cm pe ora in cazuri exceptionale (conditii de timp friguros, zone de lucru aglomerate, eventuale intemperii).

4.4.4. Executarea va lua toate masurile tehnico-organizatorice pentru ca operatia de glisare sa se desfasoare continuu si in bune conditii.

In acest scop se va corela ritmul de preparare, transport si punere in opera a betonului cu viteza de glisare, tinand seama de conditiile d emediu, de complexitatea si durata operatiilor ce trebuie executate imediat inaintea turnarii betonului.

4.5. Tratarea ulterioara a betonului

4.5.1. In conditii normale de temperatura, dupa iesirea din cofrajul glisant betonul va fi mentinut in stare umeda minimum 7 zile si protejat de actiunea razelor solare si a vantului minimum 24 ore.

4.5.2. In perioada de timp friguros se vor lua masuri de protectie astfel incat betonul recent decofrat sa se mentina la o temperatura de +1015^oC timp de minimum 3 zile de la turnare sau pe baza de proiect conform normativ C 16/84/

4.5.3. In toate cazurile se va tine seama si de recomandarile formulate in capitolul 15 "Tratarea betoanelor'.

5. EXECUTAREA BETOANELOR CICLOPIENE

5.1. In elementele masive de beton care nu sunt supuse la solicitari importante se pot ingloba bolovani de piatra, realizandu-se betonul ciclopian.

Proportia de bolovani inglobati este de maximum 50% din volumul elementelor de constructie, in cazul folosirii betonului de clasa pana la C 4/5 inclusiv, si de maxim 30% in cazul folosirii betonului de clasa mai mare ca C 4/5.

In medii cu agresivitate chimica sau cand se impun conditii de impermeabilitate nu este permisa utilizarea betonului ciclopian la realizarea elementelor de constructii.

5.2. Bolovanii ce urmeaza a fi inglobati trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) nu trebuie sa aiba crapaturi;

b) dimensiunile nu trebuie sa depaseasca 1/6 din cea mai mica dimensiune a elementului de constructie;

c) raportul dintre dimensiunea maxima si minima nu trebuie sa depaseasca 2,5;

d) roca din care provin sa fie stabila si negeliva;

e) inainte de a fi introdusi in beton, trebuie sa fie curatati si spalati, de preferinta cu jet de apa sub presiune.

5.3. La executarea betonului ciclopian trebuie respectate urmatoarele reguli:

a) Se toarna un prim strat de beton in grosime de 25 cm care se bate cu maiul, se vibreaza cu pervibratoare. Peste acesta se toarna al doilea strat de beton de cca. 15 cm grosime, in care se indeasa prin batere cu maiul de lemn, bolovanii sau blocurile asezate la o distanta de cel putin 20 cm de marginea masivului, distanta dintre bolovani va fi cea minima necesara introducerii pervibratorului cu care se efectueaza compactarea betonului in care se inglobeaza bolovanii;

b) Straturile urmatoare se executa la fel ca cel de mai sus, la ultimul strat se va realiza o acoperire cu beton de cel putin 20 cm;

c) La betonarea fundatiilor masive se vor lasa, in rosturile de lucru orizontale, bolovanii iesiti in afara cu cel putin jumatate din volumul lor, pentru asigurarea unei bune legaturi. Betonul se va vibra sau se va bate cu maiul intre pietre fara a le disloca insa din masa betonului. La reluarea turnarii intreaga suprafata a betonului, inclusiv a pietrelor se va curata, uda si se va asterne un strat de mortar de ciment de cca. 2-3 cm de aceeasi clasa cu a betonului;

d) Nu se recomanda stropirea bolovanilor cu lapte de ciment inainte de introducerea lor in beton;

e) Nu se admite asezarea bolovanilor in amestecul de beton care a inceput sa faca priza;

f) Contactul intre bolovani si eventuale armaturi de siguranta nu este permis.